Page 4 - 1965-10
P. 4
PAGINA 1 DRUMUL SOCIALISMULUI N r.
SCURTE ŞTIRI
PEKIN. — La 30 septembrie, Greciei vor avea convorbiri in
Mao Ţze-dun, preşedintele C. C. problema cipriotă la New York cu
al P. C. Chinez, şi Liu Şao-ţi. pre prilejul prezentei lor la sesiunea |
şedintele R. P. Chineze, au primit Adunării Generale a O.N.U. Mi
delegaţia parlamentară indonezia- nistrul lurc, lsik, se atlă deja la
nă condusă de Chairul Salch, pre
New York, iar colegul său grec,
Vizita delegaţiilor C.C. al P.C.R. Duminică în Brazilia VIETNAMUL DE SUD şedintele Adunării Populare Con Tsirimokos, urmează să sosească
sultative Provizorii
a Republicii
in curînd. Vor ii astfel
reluate
Indonezia, care face o vizită ofi convorbirile bilaterale dintre cele
în Franţa şi R.S.F. Iugoslavia ALEGERI ® PATRIOJII AU ATACAT UN POST GUVERNAMENTAL DIN cială în R. P. Chineză şi alţi oas două ţări întrerupte ca urmare a
peţi indonezieni.
crizei politice din Grecia.
APROPIEREA SAIGONULUI & „OPERAŢIUNEA DE EXTINDERE11 I
BELGRAD. — La Belgrad a so
PARIS 30. Corespondentul A- In scara aceleaşi zile, dcleqi- O A SOSIT UN NOU CONTINGENT DE TRUPE AUSTRALIENE sii Ia 30 septembrie, intr-o vizită TEHERAN. — Preşedintele Au: 1
qerpres, A). Ghcorqhiu. transmite: lia C.C. al P.CR. a plecat in de I N 11 S T A T E oficială de prietenie, o delegaţie siriei, Franz Jonas. şi-a încheiat^
Delegaţia C.C. cl P.C.R, condu partamentul Gard din sudul Fran SAIGON 30 (Aqerpresl. — militară unqară, condusă dc La- vizita in Liban, unde a avut în
că de tovarăşul Alexandru Dră- ţei. zonă urmează să fie folosită pentru jos Czinnege, ministrul apărării trevederi cu preşedintele Charles
Contmuînd acţiunile împotriva o-
ghici şi însoţită dc Lucicn Mal- ☆ RIO DE JANE1RO 30 (Aqerpres). — bieclivelor militare din imediata a- Instalarea principalei baze destinate naţionale a R. P. Ungare. In ace Helou. şi a sosii toi la Teheran în-
efectivelor diviziei sud-coreenc, care
hcy, membru al C. C. al P. C. propiere a Saiqonului, patrioţii sud- eaşi zi delegaţia a fost primită de tr-o vizită oficială de opt zile. Cu
Francez, şi-a continuat vizita In BELGRAD 30 (Aqerpres). — TribunaJul electoral suprem din Bra vietnamezi au atacat miercuri noap se aşteaptă să sosească în Vietna qeneralul de armată lvan Goş- prilejul vizitei sale la Teheran,
departamentul Seine-el-Oise. De- Cu prilejul încheierii vizitei in zilia a hotirlt să pună la aispoziţm mul de sud în următoarele două sau niak, secretar dc slat pentru pro preşedintele Franz Jonas va avea
leqatia a vizitat miercuri oraşul R S.F. luqoslavia, deleqatia dc ac autorităţilor stalului Guanabara trupe tea un post guvernamental, 6ituat la trei săplămini. blemele apărării naţionale al R.S.F. convorbiri cu şahul Iranului şi cu
Corbcil. La sediul municipalităţii tivişti ai P.C.R, condusă ae Virqil federala pentru a asiqura ordinea în numai 12 kilometri sud-est de capi Corespondentul din Saiqon al agen Iugoslavia. membri ai quvernului iranian.
tală. Pierderile suferite dc cele două
a avut loc o întilnirc cu membri Cazncu, membru al Comitetului timpul aleqerilor care vor avea loc ţiei Reuter anunţă că pe bordul pur
ai Consiliului municipal, cu re Central al P.C.R., prim-secretar al duminică penlru desemnarea guver uărli nu sînt încă cunoscute. Tot în tătorului de avioane australian „Syd- MOSCOVA. — In urma vizitei
prezentanţi ai orqunizatiilor sin Comitetului regional Iaşi al P.C.R., natorului acestui stat. Această măsu cursul nopţii, patrioţii au doborît un ncv", care a sosit la 28 septembrie oficiale în U.R.S.S. a delegaţiei ROMA. — La Roma a avui loc
dicalo locale ai organizaţiei lo a fost primită la 30 septembrie de ră a fost luată dindu-sc curs cererii elicopter american Ia periferiile or-J- în secret în portul Wunq Tau. a fost parlamentare libaneze, la Moscova joi un „marş penlru case", Ia care
şului Saiqon.
cale a P.C.F. Roqcr Combrisson, Petar Stainbolici, membru al Co- partidelor de opozilic, care consideră adus un nou contingent de trupe aus a fost dat publicităţii un comuni au participat citeva mii dc chi
primarul oraşului, şi Robert Li- mitelului executiv al C.C. al U.Co că in acest stal domneşte un climat Pe do altă parte aqenliile dc pre traliene cu un efectiv de 350 de per cat comun in care se arată că „re riaşi. Aceştia au cerut reglemei)-^
mousin( secretarul organizaţiei lo preşedintele Vecei Executive Fe de nesiquranlă din cauza campaniei să anunţă că unilăli ale infanterişti soane. Militarii australieni au fost laţiile sovieto-libaneze si conlaclc- tarea relaţiilor dintre proprietar^
lor marini americani, pregătiţi în du
cale a P.C F., au salutat călduros derale a R.S.F. luqoslavia. stridente a celor doi candidaţi Flcxa cerea războiului de junglă, au fost transportaţi imediat pe calea aerului le in domeniul comerţului şi cul
deleqatia CC. a! P.C.R. In aceeaşi zi, la sediul Comite Ribero (candidat al parliaului oficial) la baza militară aeriană dc la Bicn turii s-au intensificat si lărgit în şl chiriaşi, tinîndu-se seama de
După o masă tovărăşească, la tului Central al Uniunii Comuniş si Neqrao de Lima (candidat din pan debarcate în regiunea din apropiere Floa. Astfel, numărul total al trupe mod vizibil". creşterea continuă a costului a-
care au luat parte conducători oi tilor din Iugoslavia, deleqatia s-a ica partidelor de opoziţie). In cursul de localitatea Qui Nove. Ei au înce lor australiene, care luptă împotriva Cele două părţi s-au pronunţai parlamentelor si a ritmului lent in
orqanizaliei comuniste locale şi intîlnil cu Krsto Bulaici, membru acestei campanii, menţionează agentul put în această zonă, unde se presupu patrioţilor sud-vietnamezi, este în in unanimitale Denlru acţiuni mul care se dcsiăşoară construcţiile de
consilieri municipali comunişti si al C.C. al U.C.l. si alţi reprezen France Presse, cei doi candidaţi s-au ne câ există întăriri ale forţelor pa prezent de 1.500 de persoane. tilaterale in scopul instaurării li
triotice, o aşa-numită „operaţiune di
socialişti, deleqalia C.C. al P.C.R., tanţi ai C.C. al U.C.l. acuzat reciproc de „intenţii subver Joi dimineaţa, bombardierele stra nei păci trainice şi al destinderii case de tip popular.
insolită de primarul oraşului, a vi sive". iar între susţinătorii lor s-au extindere", urmîno 6ă facă joncţiu tegice americane au efectuat cel de-al încordării internaţionale.
nea cu alt contingent dc infanterişti
zitat marea imprimerie Crete din Cu prilejul vizitei delegaţiei, înregistrat incidente de stradă. Pos marini, care acţionează din regiunea 35-lea raid asupra regiunilor contro NEW YORK. — La 29 septem
localitate, precum si o serie de Aure! Mălnăsan, ambasadorul Re tul de Quvernator al stalului Guana portului Qui Nhon. Potrivit unui pur late de patrioţii sud-vietnamezi. horn- BELGRAD. — La 30 septembrie brie, reprezentantul statului Sin-
realizări edilitare ale municipali publicii Socialiste România la Bel- bara este detinut in prezent de Cai- bardînd o zonă situată la 15 kilome a sosii la Belgrad intr-o vizită ofi gapore la O.N.U., Atmbekr. şi-a
tăţii. qrad, a oferit un cocteil Au parti los Lacerda. unul din liderii celor mai tător de cuvint american, această tri nord de oraşul Tav Ninh. cială dr. Sarvapalli Radhakrishnan,
După-amiază, la sediul organiza cipat Krsto Bulaici şi Marin Ţeti- reacţionare cercuri din acest stal. preşedintele Republicii India. prezentat scrisorile de acreditare
ţiei locale a PCF. a avut loc c nici, membri ai C.C. al LL.C.L, Da- înaltul oaspete indian a fost în- secretarului qeneral al O. N. U.,
Intîlnire între membru delegaţiei ni!o Purici, locţiitor al preşedinte Alegeri pentru desemnarea de noi timpinat de Edvard Kardeli. pre U Thant, Stalul Singapore. care a
C C. al P.C.R. si militanli ai celu lui Comisiei pentru relaţii externe guvernatori vor avea loc duminică în şedintele Skunsliuei Federale a ieşit in luna august din Federaţia
lelor P.C.F. rin diferite întreprin a C C al U.C.l., activişti ai U.C.L, 11 din cele 21 de state care alcătu Declaraţiile fostului R.S.F. Iugoslavia si dc alte per Malavcză, a fosl primit in O.N.U
deri. instituţii si cartiere din Cor- reprezentanţi ai unor orqanizatii iesc statul federal Brazilia. In virtu soane oficiale iugoslave.
beil. de masă. tea modificărilor aduse la noua lege la 21 septembrie.
electorală în luna aprilie 1965, cei 11 ANKARA — La 30 septembrie
noi quvernalori vor fi desemnaţi P’-* preşedinte juan Bosch a sosit la Ankara o deleqaţie de
o perioadă de cinci ani. în timp ce specialişti sovietici in problemele WASHINGTON
La Washington s-a anunţat câ
O M : Dezbaterile Adunării Generale ceilalţi zece auvernaton care vor h SANTO DOM1NGO 30 (Aqerpres). declarai Juan Bosch, „un vid oî pu economice, condusă de 1. V. Arhi- între 3 şi 8 octombrie secretarul
aleşi anul viitor vor deţine mandatul
pov, prim-locţiitor al preşedintelui
pe o perioadă de patru ani, astfel In Fostul preşedinte al Republicii Do terii", in care nu se poate sli cin*i Comitetului de Stat pentru relaţii general al N.A.T.O., Manlio Bro-
sio, va iace o vizită oficială in
NEW YORK 30. Trimisul spe parlheid-ului. El a subliniat nece cit în octombrie 1970 aleqe>rile pen minicane, Juan Bosch, intors rec-mt deţine autoritatea, forţele 6trăine care economice externe de pe lingă S.U.A. Cu prilejul acestei vizite,
cial Aqerpres Nicolae lonescu sitatea restabilirii drepturilor le- tru quvernalori să coincidă cu alege la Sanlo Dominqo după exilul din ocupă tara, Garcia Godov 6au Wi- Consiliul dc Miniştri al U.R.S.S. Manlio Brosio va avea o scrie de
transmite: qiiime ale R. P. Chineze la O N U. rea preşedintelui republicii. Aqentio Porto Rico, a declarat miercuri la o Hiam Benneti, fostul ambasador al In timpul vizitei, delegaţia va pur întrevederi cu secretarul dc stat,
Joi dimineaţa, în cadrul dezba Problema colonială a lest obi France Presse menţionează că nlrq>- ronlerintă de presă că situaţia din S.U.A. la Santo Dominqo. Dacă a- ta tratative privind colaborarea e- Dean Rusk, cu ministrul Apără
terilor qenerale din Adunarea Ge ectul unei analize amănunţite şi rile (im Brazilia pentru desemnarea tară se menţine încordată, ca urma ceaslă situaţie va continua, este conomică dintre U.R.S.S. şi Turcia. rii al S.U.A., McNamara, precum
nerală şi-au rostit cuvintările re in cuvintarea ministrului de ex preşedintelui vor avea loc în luna re a refuzului militarilor care au ac foarte probabil că viitoarele alegeri şi cu alte oficialităţi a|c Administra
prezentanţii Republicii Meii, Liba terne al Libanului, Georqes Ha octombrie 1966. tivai în iunla militară a lui Imborl nu-şi vor atinge sconul. In încheierea VIENA. — La 30 septembrie, R.
nului. Turciei şi Irlandei. Războiul le im. Alegerile de duminică pentru de Bariera* de a îndeplini ordinele şe declaraţiilor sale. Juan Bosch a 6pus I, Malinovski, ministrul apărării ţiei americane in legătură cu u-
uin Vietnam „a fost impus eroi Cea mai nmre parte a cuvîntării semnarea celor 11 guvernatori în sta fului quvernului provizoriu domini al U.R.S.S., care se află intr-o vi- nele probleme privind Blocul A-
cului popor vietnamez care luptă ministrului de externe a) Turciei. tele Guanabara. Minas Gerais, Ala- can. Divergentele dintre militari şi că unica soluţie penlru menţinerea zllă oficială in Austria, a fost pri tlanticului dc Nord. Secretarul
pentru independentă si unitate na Hasan lsik, a fost ronsacrată pro noas, Goias, Mato Grosso, Paraiba, guvernul provizoriu menţin tensiunea oăcii în tară este de a se restabili mit de vicecancelarul Austriei, B. general al N.A.T.O. va ţine, de
ţională". a declarat printre oltcL» blemei cipriote si Uliqiului care u Parana. Rio Graiide do Norle, Sania în tară şi agravează climatul politic autoritatea civilă asupra forţelor ar Piltermann. asemenea, la 4 octombrie la New
ministrul de externe al Republicii apărut in leqălurâ cu această pro Călărim, Maranhao şi Para vor con înaintea aleqerilor prevăzute în ce mate şi de a fi evacuate trupele in-
Mali. Ousman Ba. El a arătat lol- blemă intre tara sa si Grecia. stitui un sondai in legătură cu popu curs de nouă luni de la constituirea tcrvemionisle din tară. ANKARA. — Cercuri oficiale York un discurs in faţa participan
odolâ că una din sarcinile cele Paralel cu dezbaterile generale laritatea quvernului brazilian instau guvernului condus de Garcia Godov. din Ankara au făcut cunoscut că ţilor la Conferinţa parlamentari
care au loc în Adunarea Genera
mai importante ale O.N.U. este rat după lovitura dc stat din 1934, Situaţia incertă din Republica Domi miniştrii de externe ai Turciei şl lor N.A.T.O.
lă. comitetele.principale ale O.N.U
lichidarea colonialismului şi a a- 5i-an început, şi ele lucrările. cere a înlăturai de la putere pe fos nicană, a spus el. se menţine si da Julius Nyerereafost
tul preşedinte brazilian. Joao Gou-
torită existentei trupelor interameri-
lari. cane pe teritoriul naţional. Există, a reales preşedinte
Recepţia al Republicii
de la Pekin IMPAS FINANCIAR IN ITALIA Unite Tanzania
PEKIN 30 (Agerpres).— Un comentariu al ziarului francez “ ■ DAR-ES-SALAAM 30 (Aqerpres). —
aleqerilor
In urma
prezidenţiale
Joi seara, Ciu En-lai, premierul care s-au încheiat duminica trecută
Consiliului de Stat al R. P. Chi ROMA 30 (Agerpres).— Insă aceasta nu împiedică faptul că veniturile marilor acţionari, or, parte în Republica Unită Tanzania, pre-
neze, a oferii o recepţie cu prile Ziarul francez .,Combat" consacră în viata economică a Peninsulei Ita nerii din guvernul de coaliţie, Parti seoinlele Julius Nyerere. a fost rea
jul celei de-a 16-a aniversări a un comentariu situaţiei economice a liene se Iac simtile simptomele unei dul socialist, se opun unei asemenea les dc o altă perioadă de 5 ani. După
proclamării republicii. llaliei relevînd sinvplome nelinişti recesiuni a cărei profunzime si dura măsuri. De asemenea, preşedintele cum s-a mai anunţat, penlru preşedin « PE URMELE BOGĂŢIILOR * TAAL DA SEMNE DE O
La recepţie au participat Mao toare în ce priveşte evoluţia comer tă vor depăşi, fără îndoială, propor Băncii Naţionale cere să se oprească tele Nyerere au votat peste 95 la NOUA ERUPŢIE
Tzc-dun, preşedintele C. C. al ţului exterior al acestei Bn ca şi ac ţiile crizelor similare din ultimii ani. sau cel puţin să sc frîneze sporirea sută din totalul aleqătorilor. ASCUNSE DE MUSSOLINI
P. C. Chinez. Liu $ao-li, preşe centuarea semnelor de dezechilibru De altfel, preşedintele Băncii Naţio salariilor. Insa, ea urmare a creşterii Joi, preşedintele Nyerere a anun Se pare că vulcanul Taal a
dintele R. P. Chineze, Sun Ţin-l'm in economia internă. nale a Italiei, profesorul Carii, se a- indicilor de preturi în aşa-numita ţat componenţa noului Cabinet în Autorităţile italiene au hotârit
si Dun Bi-u. vicepreşedinţi ai R. P. „La prima vedere, scrie „Combat", rată prea puţin optimist în ce priveş scară mobilă, aceste îndemnuri nu au care deţine şi postul de ministru al sâ deschidă o anchetă in legătu încercat să-şi recompenseze cei
Chineze, Ciu De, preşedintele Co- in comentariul său intitulat „Impas te viitorul. Din punctul său de vede şanse să fie ascultate. Deficitul bu afacerilor externe în locul lui Oscar ră cu dezvăluirile făcute de po 54 de ani de inactivitate, căci c-
mitelului permanent al Adunării financiar în Italia", s-ar părea că re, dificultăţile financiare ale Italiei getar, care anul acesta se va ridica Kambona, care a fost numii ministru liţia britanică privitoare la exis rupţia din 28 septembrie a avut
reprezentanţilor populari din în „Miracolul economic" se prelungeşte. nu vor putea fi remediate dccit prin la 657 miliarde lire, va creste fără pentru administraţia regională. tenţa unei comori cuprinzând o- proporţii neobişnuite. Agenţiile
treaga Chină, Den Siao-pin, se Ziarul economic englez „Financial măsuri negative care vor înlirzm îndoială şi în cursul anului 1966. biecte de artă şi bijuterii în va de presă anunţau că explozia a
cretarul general al C.C. al P, C. Times*' constata că în cursul anului dezvoltarea şi refacerea economică. Deocamdată, in cadrul coaliţiei gu fost atlt de puternică îneît a pu
Chinez şi alţi conducători de 1964 lira italiană se afirmase ca mo Pînă acum măsurile preconizate dc loare de 5 milioane lire sterline, tut fi auzită de la aproximativ
— si îşi vo intensilica aceste cereri 0 declaraţie a 40
partid şi de stat. neda vesl-europeană cea mai sigură. liderii principalului partid de guver vernamentale, Partidul socialist cere care au aparţinut fostului dicta
La sfirşilul anului trecut trezoreria nare democrat-creştin spre a- echili tor italian Mussolini, şi care ar 60 de kilometri. Din .craterul
Au fost prezenţi oaspeţi de pes italiană înregistra un sold activ de bra situaţia economică si socială a
mai radicală in domeniul economic __ de deputaţi laburişti
te hotare, precum şi membri ai peste 12 miliarde lire — fală de un tarii se dovedesc inoperante 51 chiar la apropiatul Congres — o politică fi ascunsă la o fermă din Preda- deschis izbucneau flăcăii enorme,
corpului diplomatic din Pekin. deficit de 754 milioane în anul pre- dăunătoare. Profesorul Carii, de pil in primul rind sporirea impozitelor pc ppia (hi provincia Porii). Servi vizibile şi ele de la zeci de ki
Premierul Ciu En-lai a rostit o cedenl. La lei se prezentau lucrurile dă, propune reducerea impozitelor pe marele capital". LONDRA 20 (Aqerpres). — ciile de siguranţă au fost însăr lometri distanţă, iar cenuşa a
cuvinlare. si în cc priveşte balanţa de plăti. La Londra a fost dală publicităţii cinate să Iacă cercetările necesa fost azvîrîită cu atîta forţă în
miercuri seara o declaraţie, semnată re la fata locului. Aceste cerce eît a ajuns pînă la o localitate
Noi incidente rasiale în Georgia (S.U.A.) de 40 de deputaţi laburişti, în care tări se anunţă. însă, dificile, de situată la 70 dc kilometri de vul
se subliniază că dacă sancţiunile e- oarece indiciile sînt toarte su can. Numărul de 2.000 de victi
UN MOTIV. NEW YORK 30 (Agerpres). — caţi, iar la intervenţia poliţiei au fost conomice vor Ii insuficiente pentru a mare. me (semnalat de agenţia Franco
Presse). morţi sau dispăruţi, re
opri iniţiativa quvernului de la Sa-
w Noi incidente rasiale s-au produs daţi jos din autobuze. Numeroşi alţi lisburv de a declara în mod unilateral Se ştie că spre slirşitul războiu prezintă o cifră elocventă. Erup
miercuri la Crowfordille si Warren- elevi de culoare s-au adunat în fala independenta Rhodesiei ae sud. qu- lui. o mare cantitate de obiecte
DE MARE ÎNGRIJORARE" ton (statul Georgia). Autorităţile ra scolii din Warrenlon. protestînd îm vernul britanic va trebui să ia toate de valoare din proprietatea lui ţia a provocat o panică imensă.
Deşi s-au luat măsuri pentru a
şcoala
siste locale au închis
din
potriva practicii rasiste în scoli. A
Crowfordviile destinată numai albi urmat apoi un marş de protest al măsurile necesare. întrucit acest pas Mussolini şi a unora din miniş se evacua populaţia, mulţimea
ar fi considerat drept „un act de tră
lor pentru a evita integrarea ei. Ele populaţiei de culoare împotriva prac trii săi a dispărut. De atunci au înspăimântată a creat aglomerări
„The Times** despre politica externă americană vii de la această scoală au fost trans ticilor rasiste la care se dedau auto dare", care trebuie tratat ca atare. fost făcute numeroase încercări pe şosele, căutînd sd iasă cit mai
feraţi cu autobuzele la şcoala din „Independenta Rhodesiei de sud, se repede din zona periculoasă. Cir
WASHINGTON 30 (Agerpres). trag atenţia asupra primejdiei Waxrenton, o localitate vecină. Ne- rităţile din localitatea Crowfordviile. spune în declaraţie, nu va putea avea de a da de urma lor. însă fără culaţia este gîtuită de auto
«Felul în care este aplicată po create de lipsa unor dezbateri pu qrii care au încercat să pătrundă in Demonstranţii au cerut redeschiderea loc decit pe baza cooperării şi com rezultat. Informaţiile furnizate
litica externă americană a devenit blice pe marginea deciziilor im autobuzele ce transDortau pe albi la scolii din localitate si integrarea a- promisului. Orice altă cale ar putea de Scotîand Yard afirmă că a- mobile. şarete şi o mulţime în
din nou un motiv de mare îngri portante. „Senatorul Fubright, şcoala din Warrenlon au fost brus cesleia. duce la vărsare de sinqe şi ia vio ceste bogăţii ar fi fost îngropate vălmăşită de oameni, scrie co
jorare" — scrie corespondentul scrie corespondenul, vorbea mai lentă". respondentul agenţiei France
din Washington al ziarului „The de mult despre persistenta unor în localitatea amintită de un o- Presse.
Times" într-o relatare subliniind mituri vechi care intră în contra fiţev superior italian. Predappia In graba plecării, membrii a-
atmosfera de „nelinişte crescîndă*1 dicţie cu realităţile noi şi, după CONFERINŢA ANUALA este localitatea natală a lui Mu ceîeaşi familii sau rătăcit unii
din capitala Statelor Unite, în le toate indiciile, unele dintre aces ssolini.
gătură cu evoluţia politicii exter te mituri sînt încă foarte puter de alţii.
ne a tării. nice, după cit se pare, din lipsa A F. M. I. Din dorinţa de a se salve
"Principiile formulate împotriva unor discuţii publice şi a unei in ❖ DOUA LUCRĂRI INEDITE mai repede, au avut loc ciocniţi.
Intervenţiei americane în Republi formaţii neîndestulătoare. Numeroşi autohtoni s-au omorît
ca dominicană dc către senatorul Ceea ce provoacă îngrijorarea Şl A BĂNCII MONDIALE intre ei pentru a se urca în bărci.
Fulbriqht — scrie ziarul — şi re multora — si senatorul Fulbright ALE LUI GOGOL Şapte membri ai unei familii au
acţiile mimoase din anumite nu face altceva decîl să exprime fost împuşcaţi pentru că au re
cercuri oficiale împotriva senato mai convingător această îngrijo Wash in g to n 30 ia - lor ţărilor în curs da B. Bessonov. cercetător în do fuzat să dea barca de care dis
rului, au determinat această în rare — este atitudinea Americu qerpres). — dezvoltare, Droqortional meniul literaturii, a descoperit puneau. Autorităţile poliţieneşti
grijorare. Intervenţia şi încercări în actualul moment. Imaginea ca Lucrările din ultimei*? cu eforlul consimţit de recent în fondurile aihivistice
le ei de justificare sau sublinierea re se creează este că Statele U- zile ale conferinţei anua fiecare dintre ele. din Leningrad două lucrări ne au declarat că numărul persoa
relelor care decurg din această in nite seamănă mai degrabă cu o le a Fondului Monetar Intre* lărilc Duternice cunoscute ale scriitorului N. V. nelor moarte in acest fel. plus
tervenţie nu mai constituie acum Iară îmbătrînilă şi conservatoare International 51 a Băncii Si cele mai puţin puter cele lunecate din cauză că băr
principala problemă. Se formulea în ciuda pretenţiilor lor la tine Mondiale au fost consa Cogol. Una este intitulată : „Re cile supraîncărcate s-au răstur
ză în schimb o plîngere care — rele naţională şi fervoare.. State crate îndeosebi proble nice, a şpus ministrul gulile de viaţă în lume", iar cea nat, av putea atinge un sfert din
francez, vor trebui sta
scrie ziarul — ,,ar putea ajunge le Unite par sS se consacre acum melor privind sistemul bilite rdDorluri nedescrl- de-a doua - „Despre structura numărul total al victimelor.
constituie tema principală a cu toată fermitatea menţinerii u- monetar interoccidenta!. împiedicate de învălmăşeală,
discuţiilor", şi, anume, in legătu nui stătu guo si nu reuşesc să se Ele au prilejuit o con niinalorii. aceste rapor sufletească şi lipsurile noastre, de cenuşă, de noroiul a cărui gro
turi fiind indispensabile
ră cu faptul că politicienii de răs adapteze spiritului înnoitor care fruntare între reprezen care ne tulbură şi ne împiedică să
pundere nu sinL consultat! în a- domină 5ntr-o mare parte a lumii'*. tanţii principalelor puteri oricărui progres în coo sime atinge 80 cm ca şi de mi
numite probleme importante sau Corespondentul lui „The Times" financiare capitaliste, ai că perarea financiară si mo fim liniştiţi". Ambele opere au cile erupţii ale vulcanului, echi
in mod deliberat trecuţi cu vede subliniază că ceea ce provoacă, în ror miniştri dc finanţe au netara internaţională. fost scrise între 1840 şi 1850 şi pele de salvare 11-au reuşit pînă
rea. special neliniştea unor cercuri po luat cuvîmul. Ministrul de Ministrul de finanle oglindesc dorinţa marelui scrii acum să găsească nici un cadavru
.Senatorul Fulbright alrage a- litice de la Washington este fap finanţe francez, Giscard britanic, James Callaghan, al celor 2.000 de oameni, cit se
tentia că el — preşedintele Comi tul că personalităţi oficiale im d’Eslainq a reamintit s-a pronunţai în princi tor de a contribui la educarea presupune că au fost îngropaţi
siei senatoriale pentru probleme portante nu par dispuse să parti- scoduI urmărit de Fran piu penlru crearea unui morală a societăţii. După păre de lavă.
le externe ~ nu mai poate exerci clipe la discuţii sau explicaţii în ţa în reforma sistemului nou instrument de plăli, rea specialiştilor, lucrările recent In mijlocul lacului, vulcanul
ta o suficientă influentă asupra ce priveşte politica externă. Parc monetar internaţional şi dar s-a opus tezei france continuă să fumege. La intervale
politicii administraţiei, aşa cum ar cert, scrie el, că oficialităţile nu anume de a se crea un ze, declarînd că acv;st descoperite ale lui Cogol îl si scurte din craterul său ţîşneşte
fi pu(ul-o lace predecesorii săi în sînt dispuse să ajute Comitetului sistem de plată slabii. Po nou instrument nu tre tuează in această privinţă în po cîte un jet dc noroi do aproxima
senatorial pentru relaţiile externe
această funcţie — senatori ca Lod- să-şi îndeplinească Toiul de a or trivit tezei franceze, con buie să fie leqat ae aur. ziţia de precursor al lui L. Tolstoi.
qe sau Wandenberq. . Fulbriclv! nu diţiile acestei reforme Karl Blessinq. preşedin tiv 250 m înălUme. Posturile de
a fost consultat în ce priveşte cri ganiza şi conduce o discuţie şi un tele Băncii Centrale a R. B. Bessonov a descoperit, de radio anunţă că din moment în
za dominicană ci doar informat examen aprofundat al politicii ex trebuie sâ fie următoa F. Germane, s-a referit asemenea. 13 scrisori ale lui Co moment poate avea loc o nouă
terne americane. De exemplu, a-) rele: J| O monedă do
despre debarcarea trupelor ameri sistentul special al preşedintelui rezervă leqată dc aur. îndeosebi la pericolul in gol considerate în trecut'ca fiind erupţie. Agenţia France Presse.
cane în acea (oră, chiar atunci pentru problemele securităţii na înlocuind situaţia privi flaţiei, care ameninţa ţă definitiv dispărute, precum şi un menţionând o static de radio din
cind această debarcare avea loc". ţionale, McGeorge Rundy, a refu legiată a aolarului si 2) rile vcsl-europene. ca ur MaiiiHa semnalează, fă'ă să den
Corespondentul ziarului brita zat să se prezinte în fata Comite Crearea unor monezi su mare a emiterii de către manuscris cu planul unei lucrări ah.e amănunte că „vulcanul dă
nic subliniază că senatorul Ful tului pentru a da explicaţii atunci plimentare. cont.rolatc in S.U.A. si Marca Briianie caic parc a fi confesiunea lui din nou semnele unei violente
bright si alte personalităţi politice, cînd acest Comitet a luat in His- GRECIA — IN FOTO: Aspect de la o demonstraţie mod riguros după preţul de monede în încercarea Cogol 1 activităţi”.
care au criticat diferite aspecte cutie intervenţia în Republica Do a ţinerilor din Atena, pe a căror pancarte scrie „Alegeri fix al unor produse de de a redresa balanţele
ale politicii externe a S.U.A,, a- minicană. libere imediate", „Trăiască poporul Suveran". bază. Acordarea dc aju- lor de plăti deficitare.
40.065
Redacţia şl administrat!» ilarului itr Dr. PeLru Cr«a nr 25, «elMnr. I5SR 12 75 ic 85 1? n Taxa plătită In nnmeiar conlorm apiobâm . !>■■ erţl*i Generala P.T.T.R. - or 263.320 dto 0 nol?mb»le 1949. — Tiparul 1 laUeprtnderea pallgnfKâ Huoedoare Deva