Page 40 - 1965-10

I Biblio'.:.c?. ,J (
»>•: : * \ PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE. VNIŢI-VĂ !
PRIMIREA DE CĂTRE

TOVARĂŞUL KICOLAE CEAUSESCU

Al O 1 a AMBASADORULUI R.P.D. COREENE

m UN OM LA BUCUREŞTI

PURT A T neral al C C. al P.C.R., a primit în audientă pe Giăn Du Hoan, amba­
In ziua de 12 octombrie tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­
PE DRUMURI sador extraordinar şi plenipotenţiar al R.P D. Coreene la Bucureşti, la
cererea acestuia.
Cu acest prilej a avut loc o discuţie prietenească.
E Cum se înfăptuiesc

i i
ANUL XVII. NR. 3355 MIERCURI 13 OCTOMBRIE 1945 4 pagini, 25 bani anual

Nici o restantă fată de indicatorii de olan
w
*
k/
m
ş t ir i ■
REVIRIMENT DE MULT AŞTEPTAT Pentru merite de stat din Cluj va iare: reviste france­
întreprinde In zilele
ze. italiene si ameri­
următoare un turneu
în muncă cu piesa .D e la Cluj cane, precum si tra­
tate, cursuri şi m a nu­
A v e m în faţă două situaţii ale ci; si în parchete, s-a imprimai m un­ prin realizarea întocmai a planului Cu prilejul Zilei pe­ la Polul Sud". Păpu­ ale universitiire p e n ­
realizărilor planului de producţie la cii un caracter mai stslematic. Să mă de producţie pe mecanisme. Sarci­ trolistului, ieri la În­ şarii clujeni vor pre­ tru cei care urmccza ,:V£
D.R.E.F. Hunedoara. Prima se relcră explic. S-a pornit in primul rind nile , pe mecanisme au fost stabilite treprinderea dc explo­ zenta spectacole la facultăţi fără frecven­
Ja semestru) J de activitate al anu­ rle Ia planificarea şi coordonarea Ja nivel dc inîreprm drr i. defalcate rări miniere rlîn De­ Călan, Haţeg, Petro­ tă sau se pregătesc 2 ' m r -
lui, cea de a doua Ja trimestrul III. muncii, factori la care eram de'ir.i- piî sectoare de exploatare şi parchete va au fosl acordate şani, Lupeni. Petrila pentru examenele dc m '
li suficient să-ţi arunci o privire asu­ lari. La nivelul Direcţiei regionale, şi urmările zilnic, ceea ce pină a- 11 ordine şi medalii etc. obţinere a gradelor
pra lor ca si*li dai scama că cifrele a întreprinderilor forestiere, sectoa­ cum nu sc făcea. Evidenţa realizări­ lucrătorilor de aici. didactice.
înscrise aici oglindesc fidel două r- re si parchete s-au întocmii grafice lor pe fiecare mecanism în parte s-a Printre cei distinşi se Acţiuni In prezent, biblio­
îripe distincte de muncă la întreprin­ dc producţie cu mult înainte de in- linul săptăminal şi la nivel de numără Corne! Ban- teca bucureşteană
d e r i i foreslierc din regiunea noastră. D.R.E.F. In trimestrul III trebuie să r.iu, maistru mecanic dispune de aproane
Pi iir. j 1 situaţie consemnează cifre scă­ spunem că întreprinderile au fost care a primii Ordinul patriotice 200.000 volume. O
zute, sub nivelul planificat, nrren- EXPLICAŢIILE DIRECTORULUI dotate cu un număr spojil de piese Muncii. Dumitru Po- parte din acestea an
Jiv.ări Ja majoritatea indicatorilor. Cea DE LA D.R.E.F. de schimb pentru fierăstraie Drujba pescu, şef de şantier, Printre acţiunile c- fost obţinute pe baz.-i
de a doua insă... Dar mai bine să * I.F. ORASTiE Şl l.F. HAJEG şi motoare "de funiculnr S,- şi S,*. Titu Popescu, sondor ducfltive ce se orga­ relaţiilor de schimb
dăm curs cifrelor. La indicatorul pro- ACŢIONEAZĂ TIMID. 11 s-au repartizat 80 de fierăstraie m e ­ şcl, Victor Ciobanii, nizează de către co­
ductie globală planul a fost îndeplinit ❖ SUCCESELE TRIMESTRULUI canice noi. Urmărind întocmai rea­ maistru. Cmanoil Mier- mitetul IJ.T.C. de la internaţional de pu­
în prooortie rlc 120 la sulă, iar la 111 SĂ NU AMAGEASCA PREA lizarea prevederilor din graficele a- Joşi, maistru. Vasile P C . Orăştie se nu­ blicaţii. biblioteca ro-
producţia marfă in procent de 121.4 MULŢI. minţile*, asigurînd o bună şi siste­ Pop, sondor şef, Goor- mără si acţiunile de laborind cu 175 bi­
Ja sută. Iată, aşadar, o răslurnare matică întreţinere curentă, noi am gicâ Parghel, geolog si muncă patriotică la blioteci şi instituţii si­
de situaţie cu 100 rle grade în sen­ reuşii să ne realizăm planul pe m e­ alţii care au primit lucrării? de îngrijire milare dm 36 dc tari
sul cel mai dorit. Desigur, obţinerea coperta unei noi luni de activitate. canisme după cum urmează: la do­ Medalia Muncii! [ing. Si înfrumuseţare a ale lumii.
unor rezultate vădit superioare com­ Ele au cuprins, cu dafalcările neep- bori! si secţionai mecanic în pro­ Y A L E R C I O I C A — secţiilor, de colectare I Agerprcs).
portă unele explicaţii. De la început sate: planul producţiei globale şi porţie de 110,3 la sulă, iar la scos- corespondent). a metalelor vechi. Pi­
Irebuie spus ră îmbunătăţirea activi- marfă sarcinile pe sortimente. Ince- apropial 100,5 la sulă. uă in prezent, au fost Ultima
lăţii de producţie la D.R.E.P. nu se pind cu irimrsirul IU realizările rle Trebuie să remarc că în ultima colectate si predate la
datoreşlc nici unei minuni. In cifrele producţie s-au urmărit, zilnic, la ni­ v r e n e s-a schimbat mult în bine şi Excursie J.C.M. peste ISO ion? comandă
pe care ]e-am amintit se oglindesc vel de întreprinderi, şi nu săptăinî- munca de îndrumare si control a f e r vechi. Un aport
măsurile luate în vederea organiză­ nai cum s-a procedat pinâ nu de cadrelor din D.R.E.F. în Ada-Kaleh deosebit si Hau adus T.a laminorul de sîr- S p B l r
rii mai temeinice a procesului teh­ mult. As vrea. in final, sâ relev si efec­ tinerii din secţiile mă al C. S. Hunedoa­
nologic rle cxplonlarc. folosirii mai Jn perioada la care mă refer, în tul măsurilor aplicata de noi. in pri­ Comitetul orăşenesc metalurgică, chimic I ra planul pe 0 luni
judicioase a mecanismelor şi a forţe­ marea majoritate a parchetelor mun­ vinţa recuperării restantelor: în tri­ al femeilor din Deva, Si II. a fost îndeplinit cu
lor de muncă. Care sînt măsurile ca s-a organizat in brigăzi complexe mestrul III s-a realizat tot atîta pro­ organizează cu a ju ­ un spor de A 423 to­
aplicate? No răspunde tovarăşul in­ mari şi mici, salarizate în acord ducţie ca si in trimesîruî II, cînd torul Agenţiei O.N.T. ne. In cadrul secţiei
giner David Moculescu, directorul global, iar metoda dc lucru care a sarcinile erau mull mai mari, iar la „CarpalC o excursie Achiziţii a fost realizat pla­
D.R.E.F.: primai a fost cea a exploatării m a­ 12 sortimente s-au recuperat cumulat, în insula Ada-Kaleh. nul sortimental la fier
— Saltul realizai de noi se rlnln- terialului lemnos in trunchiuri lungi 31.285 m.c. material lemnos şi 8.300 La excursie vor par­ de lucrări beton şi profite u-
leştc (aptului că atit în îitlreprinderi, si catarge. In trimestrul III. avînd în bucăţi traverse normale". ticipa 160 de femei din soarc.
vedere lipsa unor for le de muncă, ■Jală. aşadar, explicaţia unui re vi­ întreprinderile si in­ ştiinţifice O atenţie deosebită
s-a procedat la o concentrare a oa­ riment cam de mult aşteptat. Este stituţiile oraşului, iar se acordă producţiei
menilor în parchetele care ofereau u:i lucru foarte bun. Nu trebuie ui­ plecarea va avea loc apărute peste destinate exportului.
Vina tau la o tehnologie mai simplă, ur­ tat insă că si în continuare Irebuie la orele 14. hotare sens justifică întrulo-
condiţii mai lume de lucru şi sc pre­
joi. 14 octombrie a.c„
care
Rezultatele
pe
depuse eforturi stăruitoare, mai cu
le-a obţinut în acest
mărind şi reuşind aşlfel să sporim
scamă în direcţia realizării planului
realizările la indicatorul productivi-
pe sortimente, unde se consemnează
tale fizică. încă cantităţi restante. Pentru ca re­ „De la Cluj Biblioteca centrală tul preocupările. Ul­
tima comandă plani­
Lipsa unui număr destul rle marc
fui Socoi de muncitori a fost si rămine un de­ zultatele viitoare să fie îmbunătăţile la Polul Suri'* pedaaoqicu din Bucu­ deplinită integral în ­ In fotografia allăturală, fotoropor-
ficată pentru trimes­
e necesar sâ existe o mai mare pre­
reşti a achiziţiona! o
trul 111 a c. a fost în ­
ziderat al majorităţii întreprinderilor
ocupare pentru recrutarea cadrelor
Pentru cel mai mici
scrie de lucrări ştiin­
forestiere dm regiune Totuşi, planul
Irebuie realizat. Efectele Jipsci dc A. O A R G A spectatori din regiu­ ţifice valoroase apă­ ecă la dala de 25 sep­ lotul nostru, Yirgil Onoiu, a imorta­
lizat triajul de vagoneli şi o parte a
noastră, Teatrul
nea
muncitori am căutat să le atenuăm (Continuare in pag. a îll-a). rute recent peste lin­ tembrie.
La g a z d a de perete a lamino­ Preparaţiei cărbunelui din Lupeni.
rului Trio de Ja C.S. Hunedoara
este afişai un articol care tratea­ ■ MĂRTURISIRI
ză despre realizarea planului dc
producţie. A ut orul articolului sc Să urgentăm recoltatul porumbului!
opreşte in mod deosebit asupra Tn perioada ac­
faptului că una din brigăzi T O A M N A PE O G O A R E tuală in toate coo­
(schimburi), condusă de Gheorghc perativele agrico­
Socoi, rămine mereu in urmă. di- le de producţie B CA MiIRE
minuind rezultatele întregului co­ din regiunea noas­
lectiv. tră s:> lucrează la
— Intr-adevăr — spunea şeful ■recoltatul porum­
secţiei zilele trecute — pe 9 Juni A început vinificarea bului. Bine a fost VOR FI MAIŞTRI
colectivul nostru dr muncă $i-a P e a s lia r e ie le organizată această
depăşit planul cu 523 tone lami­ acţiune în unită­
nate. Dacă schimbul lui Socoi Toamna e anotimpul cind bunul bucură e că si calitatea depăşeşte ţile de pe raza o-
n-ar fi şchiopătai... gospodar işi poale etala nestinghe­ pronosticurile noastre. Astfel, la bri­ h e c t a r e raşelor regionale
Dar de ce „şchiopătează" schim­ Deva si Hunedoa­
bul Iui Socoi? Să fie oare vorba rit virtuţiile. Sevele cu arome lari gada din V ingard mustul din soiul I a cooperativa agricolă de pro­ ra precum şi in
care au curs prin vitele din pod­ Pmogri ore de pe acum o concen
de groutăli deosebile pe schimbul gorii se transformă acum în licoa­ tratic de 240 grame zahăr Ja un li ducţie din Balomlr, raionul Oră- cooperativele agri­
lu:? Nu. Dimpotrivă. Dalorilă fap­ rea rubinie din paharele ce se vor !ru“. şlie semănatul griului se apropie cole din raionul
tului că in schimbul său nu se ciocni mai tîrziu. Dar pînă atunci Mărturisirile directorului erau în de sfirşil. Acest lucru se (lato- 1 la leg. LA ŢINTĂ
lucrează cum trebuie, sc creează ee se întimplâ in podgorii ? In cele tregite de lapte. Fete şi flăcăi spnn reşte bunei organizări a muncii. M a i rămase în
greutăţi pe schimburile relelalte. icni purtau pe umeri coşurile pline In permanenţă consiliul de con­ urmă cu aceste lu­
Si de ce nu se lucrează cum tre­ două centre de vinificarc ale gospo- cu struguri de fetească, nsling şi ducere a manifestat multă grijă in crări sînt raio ane­ Destmul nostru înfăţişează gră.
buie? lată ce ne spune in legătu­ K danei agricole de stat din Pcîreşli, pinogri, aidoma celor descrişi in căr ce priveşte respectarea epocii op ­ le Sebeş, Brad şi mezi dc lăzi pentru ambalaje sti­
ră cu aceasta unul rl!nlrc colegii La streaşină cramelor, a început tes­ tile de poveşti. Da, prin munca aces time. De aceea s-au Juat cele mai J11 a. Dar şi aici vuite spre înaltul cerului. L bine
săi. Io an Stanciilcscu, şeful bri­ cuitul strugurilor. In fiecare zi m un­ lor podgoreni poveştile dc altădată potrivite măsuri pentru elibera­ sînt suLcienle for­ sâ nu ne durem cu gindul prea
găzii care, in prezenl, doline stea- ca începe mai devreme ca de obi­ au devenit o realitate pe care o simţi rea terenurilor ocupate cu cultu­ ţe. Ţinincl seama departe şj sâ le comparăm cu
gul de evidenţiată în întrecerea cei. Explicaţia constă nu numai in in tăria mabeganilor. La centrul dc rile lirzii de toamnă. După ex e ­ de faptul că limpul vestiţii ;,zqîrio nori" din N e w York,
socialistă: hărnicia oamenilor ci şi în grija a- vinificare din Cilnic mustul clipo cutarea acestor lucrări mecaniza­ este înamla*. si că N'u, acestea nu sini nici de talia
— Nu-i vorba rle nimic deose­ ceslora pentru a nu se pierde ni­ torii au trecut la pregătirea p a lu­ ITorumbul a ajuns ,,vgîrie norilor", nici măcar dr
bit. Tovarăşul Socoi osie un om mic din recoltă, mai ales că in a ceste zi si noapte ca un piriiaş de lui germinativ si apoi la semănat. la maturitate in talia blocurilor noastre cu citova
foarle capabil. cunoaşte meserie. doua jumătate a lumi octombrie munte. Aici se lucrează cu o presă Pină la data de 12 octombrie au majoritatea tarla­ etaje. Nici aluzia la asemenea
P.S.M.H. a cărei capacitate de pre­
prognoza meteorologică se anunţă
Dar. vedeţi, secţia noastră fiind neprielnică. lucrare zilnică este de 3,5 vagoane fost insămintato cu grîu (iesle 140 lelor se impune o edificii 'poate că nu o polrivnâ.
mai mică rlecit loaie celelalte sec­ )n viile de iie povîrnisuri'e V m - struguri. In cadrul centrelor de vini- hectare din cele 160 planificate, mai bună mobil;- In realitate am pornit de la un
ţii din combinat, este uneori tre- gardului si Clinicului, zeci $i sule ficate munca este aproape in între- iar cu orz 40 de hectare. zare si organizare considerent principal: suma de
cută pe pianul al doilea în ce Pentru realizarea unei densităţi t s a a cooperatorilor la 40.000 lei. Alîta valorează ambalajele
priveşte aprovizionarea cu oxigen potrivite de plante au fost stabili­ recol'ări. ce au stai mai mult de o lună in
;i gaz de cocs. Iar dacă în aceste m s m te in mod ştiinţific cantităţile de AVAKSAT MEDIU NTÎRZm curtea magazinului alimentar nr.l
situaţii stai inactiv, fireşte, rămii sămintă la hectar. La grîu, spre din Sebeş, aşa cum le vedeţi in
în urmă. Eu, de pildă, inlr-un ase­ exemplu s-au administrat cîte 217 desen. A c u m se pare că au dis­
menea caz — şi la lei se proce­ Si respectiv 193 kg in funcţie de părut, ca urmare a „măsurilor
dează si in brigada lui Dumitru gradul de fertilitate al terenului. drastice’' luate. Totuşi, ele au fosl
Vioreanu — procur oxigen dc la Pe unele parcele cu sol mai sărac şi pe undeva, po afară, încă mai
alte sedii, sau îmi organizez lu­ s-au aplicat îngrăşăminte fosfatice Un papagal In schemă sînt. In ele sînt înmagazinaţi 40 000
crul pentru mai tîrziu: mă asigur in cantitate de 200 kg la hectar. Ici, sum«i din care se poale
cu lagle pentru laminare, cu scu­ La realizarea lucrărilor de arat construi un apartament confortabil.
le, revizuiesc agregatul, lac cr- Si semănat si-au adus o contribuţie Fc Coslicâ. prietenul meu din rou, nici urmă de papagal. Doar Dacă se distrug — cum parţial s-aşi
dine la locul rle muncă s a m.rl.; preţioasă mecanizatorii II ie Dra* Hunedoara ii ştiu om pus pe pe masă un teanc dc hirtii dc înlîmplat — alţi 40 mii lei Irebuie
adică fac loaie operaţiunile care, gomir, Ion Bande. Ion Bucur, şagă. Dar acum mi s-a părut des­ rezolvat. Cit despic biroul in­ investii! in ambalaje. $i de cîte ori
altfel mi-ar lua timp prelios in Gheorghe Matei şi alţii. tul de serios. A insistat mult de ginerului şef Mioc, aşişderea. apar neglijente, de aliteo ori
perioada de producţie. Jn plus, necesită alte şi al!o investiţii
cind apare vreo defecţiune la la­ I O N C U G E R E A N tot să mă duc la Întreprinderea M-am întors din nou la por­ suplimentare.
minor, nu aştept pînă ce vine m e ­ corespondent de gospodărie orăşenească din tar cu ghid să-l descos. Zis si Dar oare asemenea cazuri se
canicul sau alt specialist, ci iau localitate şi-o să allu ceva nemai- făcut. L-am luat pe departe; cu găsesc numai in Sebeş ?
măsuri de înlăturare a ei imediat, intihnt. ceva in legătură cu un ce mai face familia, copiii, nepo­ Din păcate nu. Găsim situaţii
cu forţele brigăzii. Or, acest lu­ papagal. ţii... $i după multă vorbă i-atn asemănătoare aproape jn fiecare
cru, in schimbul lui Socoi nu se Cu toate forţele N-am vrut să-l cred. Eram a- povestit dc prietenul meu Cos- oraş şi raion. Direcţia comercială
intîmplă. Apoi, pe el nu-1 intere­ proapc convins că mă păcăleşte. tică. regională ar trebui să facă o
sează nici cum se fac schimbările Dar ceva - sâ inventariere, un calcul privind
de cajâ, dacă caja este reglată In aceste zile obiectivul prin­ A început să situaţia ambalajelor, să (ragă o
bine, dacă montajul este executat cipal at cooperatz'Jilor din Cristur nu-i zi: curiozi­ rîdă cu gura pînă concluzie in această privinţă si s-o
corect etc... Fireşte că toate aces­ este recoltatul porumbului. Dove­ tate - nu-mi dă­ la urechi. Mă ui­ comunice cititorilor prin in term e­
tea duc mai tirzm la pierderea a dind o preocupare susţinuta pen­ tam stupefiat. A diul ziarului nostru.
ore $t chior zile din producţie. Ba tru executarea acestei lucrări, or­ dea pace. mă Îm­ cum cîtcva minu­
mai mult, prin faptul c ’< nu-i in­ ganizaţia de partid sprijină în ­ boldea intr-acolo. te mia întors
teresat în remedierea deficiente­ deaproape consiliul de conducere Si ială-mă Înfiinţat in laţa por­ spatele şi acum rîde. Rida de
lor si buna organizare a locului la mobilizarea luturor forţelor e-
de muncă ne creează nonă gre u­ xistenie la lucru. Astfel, in cursul ţii dc ia intrarea in sediul mine sau...
tăţi. Cind preluăm schimbul de ia zilei rle ieri peste ) 20 membri I.C.O.H. (a$a cum a intrat in - Uite ce i, mi-a spus cînd s-a
el întotdeauna avem necazuri. Aşa cooperatori au participat la re­ limbajul localnicilor). mai domolit. Coslicâ ăsta ol du-
că, vedeţi, vina e numai a lui... coltatul porumbului din lanul „Din Fortarul. un om limbut, mă şi mitale a fost de mai multe oii
— S» ;V-aţi încercat să-l ajutaţi, sus de cale". Pe măsură ce se atacă cu Întrebările. p? aici. Nu ştiu ce arc cu tov.
să-i arătaţi că greşeşte? efectuează dcpănusarca stiuloţi- - Tovarăşul?!... Mircea Anghclcscu, şeful servi-
— Ba da. l-am vorbit si în con­ 1 or ei sînt strinşi in grămezi iar - De la gazetă, i am răspuns. ciuhti organizarea prestaţiilor. In­
sfătuirile rle producţie, am discu­ apoi transportaţi la magazie unde - Aii venii la timp. mi a spus tr-o zi a plecat supărat şi mi-a
tat cu el si personal, aiii cu cit se înregistrează producţia obţinu­
şi alţi tovarăşi, dar degeaba. Spu­ tă. Concomitent cu încărcatul in el. Avem multe noutăţi in între­ soi/s că-i trimite cadou un pa-
ne să-l lăsăm in pace. Noi l-am căruţe se face sortatul porum bu­ prindere. pagnl.
lăsa, însă e vorba de munca noa­ lui, operaţiune ce are men'rca ..Să ştii că ăsta ştie ceva. Să - Si unde zici că i biroul ăsta?
stră a luturor. Cu tolii no mîn- de a contribui la buna lui păstrare. mu dau cu binişorul şi să-l des- - ham întrebat nerăbdător, con-
drim cînd secţia are rezultate, mai Un ultim control înainte ca musiu) sâ poposească în butoaie este Munca in cîinp este organizată cos". mi am zis. nins că ani dezlegat enigma.
bune. Si, în ultimul timp. se pare chiar necesar. Iată o preocupare imporlantă caYcia lucrătorii dc la G.A.S. în aşa fel incit imadiat după ce s a Mi-a spus vrute şi ncvniic. Că - Acolo, mi a arătat el locul.
că a început să înţeleagă arest Apoldul dc Sus ii acordă toată ntenlia. realizat recoltatul se trece la tăia­ nu mai poate dc trebuii, că zil­ Fură alic lămuriri m om oprii
lucru. Parcă a început să mişte. Polo; I. TEREK tul cocenilor sî Ia transportul a- nic vin zeci de oameni pe aici cu l i biroul cu pricina. Dc emu
Dar, ştiu eu..-? ccslora in apropierea fermei de
De altfel, să şti tovarăşe Soro] bovine. Se contribuie pe aceaslă fel de fel dc treburi, că unii plea­ m a văzut. tov. Mircea Anghchs-
că în felul acesta ne-au mai vor­ de oameni desprind c:ore)iinii de pe nlmp mecanizată. Oamenii care al­ cate la eliberarea terenului per- că mulţumiţi iar alţii mai pre­ cu nu m a lăsat niri sâ răsuflu.
bit si a!li tovarăşi de muncă (le-ai cele 137 hectare de vie pe rod. Pe tădată lerciuiau strugurii cu un sul milîncl astfel tractoarelor să e xe ­ tenţioşi. ba. Ce mai. Un ceas să M a şi luat urgent cu întrebă­
dumncatale. Ei au convingerea ră ră:u(e si platforme se aliniază mereu din lemn anume făcut, minuiesc as­ cute arăturile necesare. fi stat dc vo'bă cu el şi tot n-ar rile.
ştii si poli sa Iaci treabă bună. Ai alte- burlane rn struguri. „Recolta a tăzi prese mecanice si agrofulpompe. Datorită faptului că sînt antre­ fi terminat.. De papagal nici vor­ - Tovarăşii1?!...
dovedil-o chiar, de multe ori, depăşit aşteptările — spunea tov. Vinificarea este si o muncă de cer­ nate Ja muncă toate forţele, piră bă. Ce să fie oare? Atunci a- - Să vedeţi..
cînd brigada pe care o conduci a ing. A v ra m Vintilf:, directorul gos­ cetare, Juindu-se cu regularitate pro­ ieri recoltatul s-a realizat pe 60 runc o vorbă intr-o doară. - Spune repede.. N-avem
obţinu’ realizări din cele mai fru­ podăriei. I.a brigada din Vingard a- be care se analizează in laborator, de hectare din cele 115 ocupate - Papagalul... timp, sîntem ocupaţi.
moase. Jndreplăţeşte-lo încrederea preciem ră vom obţine in medie pes­ iar pe baza rezultatelor se află cu în to’al cu porumb. Oniul se încruntă, mă măsoa­ - Bme dar...
şi fâ-i să fie mîndri dc dumnea- te 3000 kg şiraguri Ja hectar, iar Ja precizie tăria si conţinutul în zahăr Cele mai bune rezultate la p-
tale. Oare nu li-ar face plăcere să brigada din Cilnic peste 7000 kg. Pro- al mustului. Si nu peste mult timp. fpcluarea acestei lucrări au. fost ră dm cap pinâ in picioare şi - Al... O cerere... aveţi o ce­
auzi 7.icînc)u-se: la laminorul trio. durţio mai slabă va fi în viile din îm­ in clinchetul paharelor, oamenii vor obţinute rle către cooperatorii din apoi fără să mai scoată o vorbă rere... Ştiu, Ştiu... Sc face. se fa­
toate brigăzile şi-au depăşit planul prejurimile Petreştiului. Dar cu toate aprecia culoarea, tăria si aroma a- echipele conduse de losif Salmnri imi întoarse soaţele. ce ... Dacă nu azi. miine, poimii-
în fiecare lună?... acestea pe gospodării vom depăşi şi Valentin Peler. „Să-mi încerc sorţii in altă nc... Mai treci mata pe aici... A-
C H C O M Ş U Ţ A prevederile pianului în medie cu 300 reslor vinuri, vor elogia munca ce­ ROZ A L IA D A V I D E S C U parte" mi-am zis. La tov. Huroş. V . FUR1R
kg struguri Ja hectar. Ceea ce ne lor ce-1 produc. corespondentă directorul întreprinderii, în bi­ (Continuare in pag J-a)