Page 42 - 1965-10

DRUM UL SO C IA LISM U LU I Nr. 3355 PAGINA 3

M IIN E i

0îi papaga în schemă |

VO R (urmare din pag. I) - Insistat, zici ? Bietul Her-

diul de odihnă...
la
curte
in
vcm serviciu zihne de la 7 la 15. ban şi-a tăcui anul trecut conce­
Şi acum salutare! l.C.O.H. tot insistind.
Elementul principal în reuşit să aprofundam cu­ ne obţinute la învăţătură. După mine au mai intrat în - Da crezi că i singurul? mi a
procesul dc producţie este noştinţele datorilă nume­ (Exemplu i Biroul organiza­ birou vreo doi-tzei. Unul spunea şoptit interlocutorul. Mircea Com-
maistrul. Nivelul de azi al roaselor vizite pe care le-am ţiei de bază a indicat gru­ că a venit de la maistrul Frid- şa. din Hunedoara, cire încheiat
dezvoltării industriei, me­ făcut la diferite înlreprin- pelor de partid să extindă rich Schell, altul de la Zlătior. al­ contract din ‘62 pentru o lucra­
canizarea si automatizarea deri, laboratoare sau mu­ metoda studiului individual tul dc la Dragomir. re de instalaţie de vreo 3000 lei.
solicită o calificare profe­ zee din regiune sau din ta­ a. .lămuririi problemelor Cu capul plin de treburi Mir- Ion Barbu e client diit octombrie
sională tot mai ridicată, so­ ră şi chiar in excursiile do dificile, în cadrul grupei,
licită maistrului să fie cn- cunoaştere directă a tere­ prin prezenta profesorului. cea Anghelescu i a lămurit ur­ ’62. Nicolac Munlcanu din '63, j
\abil, să fie slăpîn în pos- nului cum au fost cele de In unele adunări de partid gent. Gheorghc Oprinescu dm februa­
rTul de care răspunde. la Delunala, Cheile Turzii, s-au făcut expuneri melodi­ - Ştiu. ştiu... Se tace. se face..'. rie '64.
„Să furi conducători de Vulcan. Si la noi in 'grupă ce cu sarcini precise ce re­ Dacă nu azi. mîiuc, poimîine..'. - Şi cum stau?
nădejde acolo unde vom fi au fost, la începutul trimes­ vin cadrelor didactice in mai treci mata pe aici... - Stau. săracii, stau şi aşteap­
repartizaţi", acest îndemn trului, tovarăşi ameninţaţi unele perioade importante Ce să lic oare toată agita­ tă. Aşteaptă să le vină Hâdul să
a străbătut discuţiile tutu­ cu corigenta, dar, ajutorul pentru procesul de invălâ- li sg tacă lucrările pentru care
ror comuniştilor, purtate In comuniştilor a venit la limp. mint), ţia asta?! Deodată sunt că ci- au avansat bawi încă de la în­
recenta adunare de alegeri — Eu consider că teoria — Am făcut mult, succe­ I ncva mă trage de inînecă, cheierea contractului.
care a avut loc in organi­ se îmbină cu practica mult sele vorbesc de ia sine, a - Nou pc aici? - Şi pe vicepreşedintele sfatu­
zaţia de bază a PCR de mai armonios, că noi vom spus comunistul Dumitru - Nou... răspund. lui popular orăşenesc, iov. Cheor-
la Crupul şcolar minier aprofunda mult mai uşor Popescu, dar am scăpat un - A. să vezi mala treabă, mă
Barza. Avind drept ghid cele învăţate dacă vom or­ clement din cele trei care ia noul cunoscut. Eu sînt cu sta­ qhe Vită l-au ţintit încurcat din
documentele celui dc-al ganiza lecţii practice la în­ stau la baza procesului ins- giu. am doi ani. Da nu-s singu­ ’62 ptnă acum citeva zile cu ceva
IX-lea Congres al Partidu­ treprinderi, a spus comu­ iruetiv-educaliv in şcoala lucrări, completă noul meu cu­
lui Comunist Român — nist ul Vasile Popescu. Pen­ noastră şi anume: pracli- rul. noscut.
care ridică învălămintul Ia tru noi, elevii de la meca­ ca. Nu l-a subliniat nici da­ Petru Hetban din Nâdăştia Su­ - Cum s-ar zice promisiuni,
loc de cinste in dezvolta­ nică, aceste lecţii sini foar­ rea de seamă pentru că nu perioară are o ccrcrc - să i ter­ i-am zis.
rea României socialiste — te necesare Nu avem voie a avut date suficienle, pen­ mine l.C.O. casa - din noiem­ - Cu carul, a conchis interlo­
omuniştii au analizat cu tru că organizaţia de partid brie '63. Tencuieli, thnplărie. so­ cutorul.
competentă activitatea or­ a făcut prea puţin in acest be, duşumele, ce mai. ca la o
ganizaţiei de partid din domeniu. 'ir
scoală, rolul ei de condu­ La şcoala de maiştri, pe­ casă nouă. După toate astea am plecat
cător politic in procesul in- rioada de practică arc loc ~ ŞL. să-l caut pc Costieri.
slruetiv-educativ. Alegeri de partid intre 4 aprilie — 19 iulie, ~ Cum şi?! Vine omul zilnic S-a dovedit om fără ciivint. Nu
în aproximativ 1G-20 de
S-a reliefat aici că în­ întreprinderi din ţară. Pen­ să-i roage pc Angelcscu şi Schelî a dat papagalul promis. Şi cit
treaga muncă desfăşurată în tru elevii şcolii tehnice de să sc apuce de lucru, săt-i termi­ le ar fi fost dc necesar tovarăşi­
de organizaţia de bază s-a personal tehnic ea se des­ ne casa. In doi ani şi jumătate lor amintiţi pentru a îc ţine lo­
axat pe Îmbunătăţirea re­ organizaţiile făşoară in timpul anului i-aiL montat doar burlanele pen­ cul in rezolvarea cererilor oa­
zultatelor la Învăţătură, pe şcolar, completindu-se cu tru scurgerea apei de ploaie. menilor muncii! Doar loc in sche­
ridicarea conştiinţei politi­ de bază o lună din timpul verii. Con­ Florile Hunedoarei. - N-o ti insistat. mă este.
co. datorii ce revin fiecărui trolul practicii s-a făcut prin
elev pentru o pregătire teh­ ale P.C.R. rapoartele întreprinderilor foto: I. TEREK
nică cit mai temeinică. S-a în urma analizelor decacla- ■ B D k C
vorbit mult în jurul a două le. Dar cc-a făcut biroul
cifre : 95 şi 60 la sută. Ele organizaţiei de bază? Aici, vor fi terminate, adlnciroa tovarăş din conducerea ex­
sini, de fapt. rezultatul con­ se pare, munca e deficita­ Pe grafseuf Bucrărilor de invesfsfiâ pulului va ajunge sub nive­ ploatării. care să-şi nolczo
cret al activităţii întregului ca la locul de muncă unde ră, dat fiind numărul mare lul orizontului — 190 m, ur- propunerile făcute şi să
colectiv, elevi-profesori, in vom fi repartizaţi să nu cu­ de întreprinderi la care se mînd ca producţia dc mine­ răspundă de realizarea lor.
ale căror prime rinduri s-au noaştem maşinile, utilajele efectuează practica. Dar, reu să să realizeze la nive­ In aceste consfătuiri şi a-
situat permanent comuniş­ pe care va trebui să le di­ oare nu s-ar găsi o modali­ m ÂVANS FATĂ DE PRODUCŢIE lului orizontului 140. Sc dunări sindicale s au pro­
tii. 95 la sulă reprezintă rijăm. Tehnica avansează tate prin care biroul orga­ poale menţine deci un a- pus ridicarea roslogoalelor
procentul de promovaţi, iar continuu, noul apare mereu, nizaţiei de bază din şcoală vons al lucrărilor de Inves­ în boltaci, măsuri pentru
60 la sută reprezintă pro­ trebuie să fim în pas cu el. să poată conlucra cu orga­ tiţii faţă de colo du exploa­ organizarea transportului po
centul elevilor care au în­ A trecut un an de cind nizaţiile de partid din în­ $ SE INFIRMĂ O „TEORIE" brigăzilor, în funcţie de ce­ cret, sau de condiţii speci­ tare, cu condiţia să nu sc orizontală, pentru evitarea
cheiat anul şcolar cu me­ sînt în scoală dar spun sin­ treprinderile respective? rinţele lor. „Am acţionat in fice cum se susţine, ci de rămină în urină fală dc pierderilor de timp la
dii cuprinse intre 7 şi 10. cer că, în întreprinderi, am Munca politică desfăşu­ * NU DE SECRETE ESTE VORBA primul rînrl asupra factoru­ faptul că aceste lucrări au plan. Aceasla este o ches­ schimburi şi altele, Propu­
Metodele de muncă ale Invătal prea puţin. Organi­ rată de organizaţia (le partid <► POATE FI PĂSTRATĂ „DISTANTA EGALĂ"? lui timp — continuă rnqi- fast considerate la fel de tiune dc organizare, ce cade nerile au fost lualc in sca­
grupelor de partid din şcoa­ zaţia noastră dc partid, noul din şcoală şi-a arătat efi­ $ ÎNŢELEPCIUNEA COLECTIVULUI. nerul sef — am încercat să importante ca si cele din a- în competenţa conducerii mă. studiate şi în marea lor
la tehnică de personal teh­ birou care va fi ales să cienţa. Analizele făcute la eliminăm pierderile de timp bataie. La aceasta a contri­ tehnice. majoritate, realizate.
nic, unde loti elevii înscrişi considere lecţiile practice timp, alît in procesul ins­ In coloanele ziarului nos­ cretă. de la om la om. au prinlr-o aprovizionare cores- buit şi îmbunătăţirea coefi­ Deci nu este vorl;a de Se pune din nou o între­
au încheiat cu succes cursu­ ca o problemă de seamă. tructiv cit şi în cel educa­ tru au aDărul numeroase mobilizat întreaga masă do Dunzăloare, prinlr-o bună cientului de prezenţă. Este nici un secret în realizarea bare; în celelalte exploa­
rile. şi ale grupelor de partid Aşa cum în procesul ins- tiv au dus la îmbunătăţiri articole pe tema lucrărilor muncitori la o muncă sus­ organizare, schimbarea lo­ explicabil deci faplul că la olanului lucrărilor de in­ tări nu se poate proceda la
din clasele anilor 1 C, 11 trucliv-edncaliv s a simiil substanţiale, ou ridicat ti­ de investiţii. Pic că era ţinută pentru ca minusurile cului dc apel unde sc pier­ eapitolui construcţii-montaj vestiţii, ci de o muncă bine fel ? Desigur că da. Este o
A. 11 I) şi III C, unde nu munca politică a organiza­ neri merituoşi care au ce­ vorba de Valea Jiului, Bor­ să (ic recuperate. In locul dea timp, prin îmbunătăţi­ »Înmii, ne primele 9 luni ale organizată. de depistarea chestiune a stilului dc mun­
s-a inregislral nici un repe­ ţiei noastre de partid, aşa rul să fie primiţi în rindu) za. Muncelul Mic sau Cor­ văicărelii, a justificărilor, rea transportului şi altele. anului a fost realizat în cu curai şi simţ de răspun­ că al conducerilor tehnice.
tent, s-au făcut cunoscute trebuie să se simtă şi in membrilor de partid (nu­ lei. era criticată rămineroa au fost luate măsuri orga­ Deosebii de importantă a proporţie de 132 la sută, că Trebuie însă ca tuturor pro­
In această adunare asilei activitatea practică, pentru mărul acestora a crescut in în urmă a acestor lucrări nizatorice, care au dus la (ost măsura luată ca toate lucrările geologice vor fi c- dere a lipsurilor. In aceas­ blemelor proouetiei — in­
incit ele să fie ghid in ac­ că ea e baza muncii noas­ ultimul an cu 14). In cu- fală dc ulan. Drept iusliti- rcaliz.arca ritmică a planu­ roslogoalcle dc minereu sa xeculalo în întregime pînă tă direcţie la Deva s-a îm- clusiv celor privind lucrări­
tivitatea viitoare a tuturor tre. . vînlul lor, aici, la aduna­ care, conducerile tehnice ou lui dc producţie. (ic zidite în bol tar i. S-au la finele anului, cu toate pămînlenit un bun obicei ; le de investiţii — să li se
invocat numeroase „ca uz* S-ai părea că tot ce s-a eliminat asLfcl pierderile do <“ă nu au putut fi atacate la la adunările grupelor sin­ acorde alenţia cuvenită.
grupelor de partid. Mulţi comunişti din or­ rea de alegeri, comunişlii obiective”, lipsa efeclivclor’ timp datorate blocării ro>- timp. dicale să participe cîte un S. POP.
— Dacă rezultatele noas­ ganizaţia de bază a Grupu­ au arătat că rezultatele pot a maşinilor, a documentaţi­ spus Dină acum n-are nimic tonoalelor, a (ost înlăturată Se pune însă întrebarea :
comun cu lucrările dc in­
tre la Invălălură au salis- lui şcolar minier Barza, fi şi mai frumoase, dar au ilor tehnice si avizărilor, vestiţii. Dar „despre aceste repararea lor la intervale va puica fi menţinut acest
fărut, dacă la sfîrşilnl anu­ prînlrc care Aurel Aposliu, subliniat cu tărie necesi­ condiţiile specifice de /fî- lucrări — sDunea tovarăşul scurte, operaţii care nece­ avans al lucrărilor de in­
lui şcolar nîci un elr*v« nu Nicolita Andrei, Pelru Dan- tatea unei, mai strinse le- cămînt... Ba mai mult, la Vasile Cirpnn. inginerul şef sitau forţă de muncă în vestiţii fată de producţie,
plus. Briqâzile din abataje
Barza s*a susţinut că
s£ temea de corigentă — a ciu, Gheorghc Mocanu, Ge- , găină cu practica, lucru de mai aproape cămaşa de pie­ al exploatării din Deva — au avut astfel asigurate ton­ ..distanţa — am spune —
egală” va putea fi respec­
nu se poate vorbi fără să
spus comunista Maria Boloş orge Ghcrga şi nltii au care noul organ ales tre­ le”, că necesităţii^ produc­ aminteşti (le producţia de te condiţiile de lucru, dc- tata ? Felul de a privi in
.dew*la seci ia geologie — reliefat competenta cu care buie să ţină seama. Si a- ţiei „au impus descomple­ minereu, pentru că nu slut păşindu-şi ritmic planul de nerspeclivă problemele pro­
aceasta se daloreşle compe­ biroul organizaţiei de bază ’ ceasta cu âtit mai mult cn i tară efectivelor dc la in- activităţi rupte una de cea­ extracţie. Am studiat cu ducţiei şi ale lucrărilor de
(leosobilă atenţie repartiţia
tentei cu care a muncit a desfăşurat munca politi­ cit, peste un an, doi, elevii vestilii”. s-a făcut din nou laltă”. Aşa sllnd lucrurile, muncitorilor pe fronturi du Investiţii a creat (Icia pre­
„teoria” că aceste lucră:)
misele unui răspuns afirma­
pornindu-se de la premisa
grupa de partid, împreună că in rindui elevilor, subli­ de azi vor fi maiştri, con­ sînt pe planul al doilea, I a că investiţiile fac parte in­ lucru si s a ajuns la con­ tiv. Să cităm, sure exem­
cu comunişlii din rîiulul ca­ niind metodele folosiLc pen­ ducători cărora li se cer o analiză mai atentă însă. tegrantă din procesul d<‘ cluzia că putem nsiqura pro- plificare, lucrările de adin-
drelor didactice. Cu spriji­ tru Im bună lă li rea frecven­ calilăti deosebite la locul aceste argumente au căzut producţie, lucrările au oueţin de minereu trecîivl cire a pulului nou. Aici o
unii muncitori la lucrării'’
nul tovarăşului profesor tei, a disciplinei, metode ce de producţie. Si a rămas doar lipsa do tratate dc pc aceeaşi treap­ de investiţii, ou condiţia să tost plasată cea mai bună
hriqadă dc la investiţii,
a
preocupare fală de lucrări*
tă a importanţei ca şi ex­
Dumitru Popescu noi am ou condus la rezultatele bu­ L. LIC 1U dc investiţii ca principala tracţia de minereu. Pentru menţinem o bună aprovi­ lui Knuff Martin. 1 s-au
cauză a nerealîzărilor. Fap­ asigurarea lucrărilor de in­ zionare si organizare a lu­ creat toate condiţiile de lu­
tele vin din nou să infirme vestiţii cu efectivele nece­ crului în abataje. „A fost cru astfel îneît brigada a
„teoria” după care aces'e sare — şi E. NT Deva ar* astfel trecută la investiţii muncit mereu cn depăşiri
lucrări ar fi auxiliare, lipsi- ne total activitate efective­ înlrenna brigada a lui Je- rle plan. (Exemplul nu este
le de importanţă. Să cităm le incomplete — s-a pornii lern Constantin si alţi 6 unic la lucrările (le inves­
exemplul Exploatării minie­ ne la... producţie, dc la or­ lucrători do la producţie" tiţii). In primele 9 luni ale
re Deva. ganizarea oi temeinică. S-n Surprinde probabil faptul anului, Knuff şi ortacii lui
In acest an colectivul 6“ .constatat că numărul mun­ că. spre deosebire de alb* si-au realizat sarcinile In
aici a avut de trecut qreu- citorilor auxiliari poate <i exploatări unde efectivele proporţie (le 153 la sulă. In
tăţi obiective care au con­ redus fără să (ie afertaiă dc la investiţii au fost rc- nrczenl lucrările de edînci-
dus la răminori in urmA. munca minerilor (lin abata­ ause, la Deva s-a lucrai în re se află sub nivelul ori­
Comitelui do partid, or(| i- je. Dar pcnlru a ceas la s-au lunn septembrie cu un plus zontului —140 m.. orizont
nizatiilc de bază au desfă­ luat măsuri de aproviziona­ de 7.0 de munci lori. Deci nu aflat abia în stadiul de pre­
şurat o muncă politică con­ re ritmică cu materiale a este vorba de nici un se­ gătire, Citul aceste lucrări
Reviriment de moli aşteptat
(Urmare din pag. 1) cazul anlrenării lui de ape, poate rea slocurilor de masă lemnoasă sc
duce la degradări de drumuri auto desfăşoară anevoios la întreprinde­
dc muncitori, în special pentru sec­ şi linii C.F.F.; există mari cantităli rile din Dobra, OrăşLie, Haţeg şi
toarele Cugir, Retezai, iar oameni­ du material lemnos în parchetele Sebeş. Dacă această importantă ac­
lor noi venili să li se acorde o per­ mai vechi de la Petroşani, Orâştic, ţiune va (i lăsată iarăşi pe planul
manentă grijă şi condiţii superioare Halcg şi mai puţin Sebe? care trebuie al doilea există din nou riscul des­
de viaţă şi muncă. De altfel, Irebuie necondiţionat faîionat pină la 31 de­ făşurării ' unei aclivităţi necorespun-
să menţionăm că este necesar să se cembrie fi.c.; la I.F. Petroşani şl O- zăloare in prima parle a anului 1966,
întreprindă măsuri urgente pentru răştie nu se selecţionează lemnul de Deci, e cazul ca succesele prezenle
organizarea şi impulsionarea produc­ să nu amăgească prea mult condu­
ţiei la întreprinderile din Orăştîe şl construcţie rurală din virfuri şi co- cerea D.R.E.F. Hunedoara, ci ar tre­
ronomenl aic. bui să fie mai degrabă un stimulent
Haţeg, care încă bal pssul pe loc. Ca rectificatorul Aurel Vasilica (din fotografie) sînt
Si, in sfirşit, o ullimă problemă energic în privinţa redresării totale
Ui ora actuală în parchele se mai mulţi la secţia raaş ini-unelte dc la U. M. Cugir. Ei
Noi volume pentru biblioteca personală a prietenilor liricii. conslală deficienţe care îngreunează care se va anunţa deosebit de spi­ şi definitive a activităţii economice poartă cu mindrie titlul de fruntaşi iu întrecerea so­
In fotografiei Librăria din Haţeg. munca întreprinderilor. Pc văi există noasă în viitorul apropiat dacă nu in domeniul forestier al regiunii cialistă pe anul 1964 şi ccl dc evidenţiaţi pc 1905.
Toto: 1. TEREK încă mult material lemnos care, în se va remedia. La ora actuală crea­ noastre. Foto: I. TEREK

Ne abatem cu numai cîţiva kilo­ mionul 50.172 din Bucureşti şi ia- Tot la Apoldul de Sus am mai Popasul la o altă poartă a regiu­
 iIT U în gara Coşlariu. Pe păienjenişul tă-nc in posesia unui alt interviu. consemnat sosirea in regiune a li­ adevăiratc întîlniri cu cărbunele.
metri dc la acest punct şi poposim
nii - Livezcni. ne dă prilejul unei
nei coloane dc autocamioane in
- Mă numesc Dragomir loan şi
dc linii e un duLc-vino de trenuri.
Faptele sînt atit de pregnante incit
Mărfarul 2008 cu peste 30 de va­ sînt şofer de cursă lunga. Drumul cârcate cu bunuri de larg consuni renunţăm la interlocutori. In stră­
ca • frigidere, aparate de radio, ţe­
intre Bucureşti şi diferite localităţi
goane sc pregăteşte dc plecare. ale regiunii Hunedoara îl fac o da­ sături. incădţămintc şi mobilă caic lucirea mată a cărbunelui sc oglin­
* CUNOŞTINŢA CU OTELUL HUNEDOAREI v-a produs vizita in regiunea Hu­ - Vă cunoaşteţi încărcătura ? - tă pc suptămiuu. de aproape 10 la această oră credem că au şi in­ desc eforturile miilor dc mineri ca­
* INTERVIU IN MARCHIZA LOCOMOTIVEI nedoara ?" nc-a răspuns chimistul ne adresăm şefului dc tren Vasi­ ani. Multe oraşe ca Petroşani. De­ trat in vi nza re. ve, sub conducerea partidului, au
« „ILEANA" $1 „RODICA" — DOUĂ SURORI CU MU Gheorghc Bucur dm oraşul Gheor­ le Mihulţan. va. Brad. Alba lulia mi-att deve­ Dar, iată şi un alt interviu. Dc transformat Valea Jiului într-o Va­
Dc.......CURTEZANI": ghc Ghcorghiu-Dej : - Desigur. Majoritatea încurcă­ nit familiare şi pot spune cn am data aceasta solicitat in marchiza le a fericirii. Ce este specii ic aces­
„Cred că in puţine locuri am a-
* POPAS IN IMPÂRĂJIA DIAMANTELOR NEGRE turii o formează diferite mărci dc fost martor al multor schimbări dc unei locomotive. Interlocutorul nos­ tei porţi ? Pe calea ferată porneşte
vui prilejul sd admir atitea frumu­ oţeluri elaborate la Hunedoara. aici. îndeosebi în domeniul con tru este mecanicul Grigore Steni- cărbunele, iar pc şosea intră in re­
seţi ale naturii ca in această parte strucţiilor dc locuinţe. La Deva. peli. giune materiale dc construcţii pen­
La vhsta de 60 de ani. pc ţăra­ care din aceste porţi şerpuiesc şo­ a ţării. Dar. ceea ce m a impresio­ - Şi. care le este destinaţia ?
nul cooperator Ilic Anglie! dc prin sele şi căi ferate, martore ale atî- nai mai mult a (ost cetatea mela - Uzinele „Progresul" şi „Lami­ dc pildă, ridicîud blocul tuni con­ - Locomotiva dumneavoastră tru dezvoltarea continuă a noii ar
structorii s au luat parcă la între­
părţii'' Cimpiei Buntazului l-n tor evenimente caic sc succed de lttltti din Hunedoara, grija statu­ norul" din Brăila, Fabrica dc ţevi cere cu înălţimile cetăţii. Eu tran­ este văzută aproape zilnic pc a hitccturi urbanistice a Lupcniului.
prins dorul dc drumeţie. Dc cu- la o oră la alta şi pc caic c greu lui nostru pentru pcrlecţionarea din R.oman şi Uzinele „Tractorul" sport material pcnlru prospecţiuni ceasta rută. Ce transportaţi, şi fi­ Pc.tvilei. Uncaniului sau Lonei.
nud, în cadrul unui circuit prin ţa­ sd Ic redai în 3 4 iile de reportaj. continuă a procesului de elaborare din Braşov. Pe linia a patra îşi aş­ şi probe qeoloaicc. care în ivma a- nind seama că aveţi tangenţă şi cu Dar. cîte alte fapte nu pot fi con­
ră a fost şi oaspetele meleagurilor Reţinem totuşi, pentru cititorii a oţelului. Hunedoara a devenit a- teaptă semnalul dc plecare o altă nalizcloi scot la iveală noi bogăţii munca altor feroviari din ţară, v-am semnate aici. Un grup de minei t
huncdovcnc. ..Pînă nu dc mult. spu­ noştri citeva din laptele mai sem­ etnn un oraş bine conturai, cu o garnitură, tot cu oţel din Hunedoa­ ale subsolului hunedorcan. ruga să ne spuneţi cum sînt apre­ din Aninoasa pornise intr-o excur­
sie de două zile la ..Pietrele albe".
nea el am cunoscut regiunea Hu nificative înregistrate în jurnalele zonă industrială puternică, un o- ra. avînd destinaţia Cîmpia Turzii. ciate produsele fabricate în regiu­
nedoara numai din cărţile dc citi­ încă nescrise ale celor patru porţi raş cu oameni minunaţi, cu blocuri Cu asemenea garnituri avem de-a La Brad am trecut şi pragul mu­ nea Hunedoara ? Pc dc altă parte, zeci de tineri de
re şi dm documente. Mi-am închi­ ale regiunii. pastelate Ritmul construcţiilor de tace aproape zilnic. zeului geologic şi mineralogic. Aici - Transport către punctul de prin părţile Olteniei veneau sădea
puit o ca pe un mare „rezervor" dc E vineri dimineaţă. O zi la fel aici este de-a dreptul uimitor. Pcn­ Am înţeles. O marc parte din o- este o colecţie interesantă dc roci frontieră Curtici, pentru export, examene dc admitere la Institutul
oţel. cărbune, lemn şi alte bunuri ca oricare alta din săptămîna tre­ lru toate acestea, cinste construc­ ţelul elaborat la Hunedoara, şi ca­ şi unelte de minerit ca'c te intro­ prin tranzit sau direct din regiunea dc mine din Petroşani. Prima lor
pc care zi şi noapte le pulsează c- cută. La kilometrul 75 (din margi­ torilor luinedoreni. re ia drumul celor peste 1000 dc duce în istoria mineritului din păr­ Hunedoara cele mai diverse măr­ cunoştinţă cu viitoarea meserie au
Zăcut o aici, la Livczcni, una din
conomiei naţionale. Faptele mi-nu nea localităţii Teiuş) apare o co­ Am vizitat printre altele şi o beneficiari din ţară. trece şi prin ţile Apusenilor. Ca mărturii ale furi. Am observat că sînt mult a- porţile regiunii, unde zi şi noapte,
întregit imaqmea cu privire la via­ loană de autobuze O.N.T.. care au seamă dc monumente istorice. Re­ această poartă a regiunii: Teiuş transformărilor petrecute aici. stau mcciate traversele si cheresteaua ca într-un pelerinaj al cărbunelui,
ţa tumultoasă, dar plină dc farmec devenit atlt dc familiare şoselelor ţine atenţia bonăţia si varietatea Coşlariu. (aţă in faţă trocul şi ciocanul cu fabricate la Întreprinderea „11 Iu­
din acest minunat colţ al ţării. Du­ noastre. Ghidul ne explică că în pieseh'.r expuse la Muzeul regional pichamctuî si noile instalezi de nie" din Orâştic. Să nu mai vorbesc trec trenuri de mare tonaj încuia­
te m „diamantele negre" ale Văii
extracţie a minereurilor. Am mai
pă cum am observat, regiunea Hu ele sînt 240 de excursionişti dm din Deva Un scurt popas la acest Dar ce se intîmplă în punctul A- fost şi oaspetele casei memoriale dc oraşul Ctigir care este foarte Jiului.
nedoara are patru porţi principale Cehoslovacia , Ungaria. Franţa şi muzeu nc-a oferit prilejul unei a- poldul de Sus ? Un calcul sumar a- frecvent în discuţiile feroviarilor
ptiu caic îşi primeşte oasj>eţii. „1a- din regiunile Bucureşti şi Bacău df'vămte întîlniri eu istoria plaiu­ rată că pe panqlica de asfalt a şo „Aurel Vlaicu" şi mă miră faptul mai ales pentru maşinile de cusut Scurtele noastre interviuri la cele
tă-ne pentru citeva orc la cele pa Timp de două zile aceştia an fost rilor hunedoregn. Propun insa fo­ selci. prin acest loc, rulează în de ce asemenea obiective deosebit patru porţi ale regiunii vor conti­
tvu voiţi a'e regiunii marcate dc oaspeţii sidevur oiştii or luinedoreni rurilor ronwefente să manifeste fiecare oră vină la 50-60 dc auto­ de interesante nu sînt incluse şi „Ileana" şi „Rodica" fabricate aici nua pentru că ele converg spre
localităţile TcUiş-Coslariu. Apo-dul si ai minerilor din Valea Jiului. La mai multă g,miiâ pentru huna con­ camioane si turisme. Profităm de în itinerar iile agenţiei O.N.T. „Car- şi cave se bucură dc mulţi......curte­ marea poartă a viitorului.
dc Sus. 11 ia si Livczcni. Prin fie­ întrebarea noastră : „Ce impresii servare a ruinelor cetăţii Deva". un mic popas al şoferului de pe ca­ pgţi". zani". IOAN MANEA