Page 43 - 1965-10
P. 43
PAGINA T
DRUMUL SOCIALISMULU
SCURTE ŞTIRI
PARIS dexaliei Sindicatelor muncitorilor
La sfLrşiluI săptămînii (recute, petrolişti. a reafirmat solidaritatea
două mii de muncitori minieri de muncitorilor sirieni cu lupta de e-
la minele „Lqia6karas" în regiu liberare a popoarelor din Aden şi
nea Asluria au declarat o qrevă Arabia. * ,
împotriva sancţiunilor aplicate dc MONTEVIDEO
DEZBATERILE GENERALE Vizita în Italia a delegaţiei C.C. al P.C.R. cinci mineri. Greva continuă. Co-’ Numeroase orqanizaţii muncito
a
împolriva
administraţia minei
Noul guvern respondentul aqcnţici France Pre reşti şi asociaţii studenţeşti au
ROMA 12. — Corespondentul A- al C.C. al P.C.R., a avut mărfi o în- sse din Madrio relatează că în ur hotărit declanşarea unei qreve ge
A LE SESIUNII O.N.U. gerpres. I. Mărgineanu. transmite : lîlmre cu conducerea Federaţiei din ma altor greve, care au fost de semn de protest împotriva noilor
nerale miercuri 13 octombrie In
In cursul vizitei De care o face în Roma a P.C.I., informindu-se oespie norvegian clarate Ja Madrid, transportul oră „măsuri de securitate” care pre
Italia Ja invitaţia C.C. al P.C L. de- activitatea federaţiei. şenesc şi telefoanele funcţionează supun slarea oe asediu în Uru-
nesatisfâcă'tor.
In aceeaşi zi, ncleqatia a demis o
NEW YORK 12 Trimisul special rea economică”. Diallo o condamnat leqalia C.C. al P.C.R., condusă de to coroană de tlori la mormintul lui Pal- OSLO 12 (Aocrpresj. — I ATENA quav. Lideri ai Convenţiei naţio
Agcrpres, Nicolac Ionescu, transmite; războiul colonial al Portugaliei în varăşul Paul Niculescu-Mizil, mem miro Toqliatti de la cimitirul Del Vc- Marti s-a anunţat oficial ia Oslo nale a muncitorilor din Uruquay
Luni riupâ-amiază, dezbaterea ge teritoriile ocupate de ca pe conti bru al Comitetului Executiv, secretar rano. componenta noului quvern al Norve au declarat că arestarea unor li
nerali dm cadrul celei de-a XX-a nentul african, subliniind că aresta giei condus dc Por Borlcn, lider al Luni a avut loc la Teatrul „Glo- deri sindicali si reprimarea qreve-
sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. se duce cu sprijinul N.ATO. Vor Partidului de centru (aqrarian). După rla* din Atena o adunare la care lor nu poate duce la rezolvarea
a Iost Întreruptă pentru a se lua In bind despre problemele dezarmării, el au luat parte pesle 5.000 de per recentei crize economice, iar a-
discuţie proiectul ne rezoluţie propus a sprijinit ideca convocării unei o înlilnire cu reqcle Olav, premierul Isoane. In cadrul adunării, orqani- doptarea măsurilor impuse de Fon
dul Monetar International va du
de 35 de stale africane cu privire Ia conferinle mondiale pentru dezarma Vizita în Franţa a unei delegaţii Borten a declarat presei că noul ca zală dc Confederaţia Generală a
colaborarea dintre O.N.U. şi Organi re binet numără 15 membri. Aqentia | Muncii din Grecia, a luat cuvin- ce la aservirea ţării unor puteri
zaţia Slalclor Africane. Ministrul de externe al Portugali Reuter menţionează că sase portofo tul sccrelarul qeneral al Confede străine.
raţiei. L. lannopoulos care a ce
După ce au luat cu'Antul reprezen ei, Franco Nogueira, care a vorbit a Sfatului Popular al Capitalei lii ministeriale revin Partidului con Irut qarantarea drepturilor sindica- PARIS
tanţii Voltei superioare, Etiopiei. In In Încheierea şedinţei, a linul o lun le pentru oamenii muncii. Partici Nouă ani după criza din Suez,
dici, Gualcmalei, Ghanci si Cubei, gă pledoarie in încercarea de a justi PARIS 12, — Corespondentul Aqer- Comitetului Executiv al S.P.C. La 6 0- servator In timp ce partidele liberal, înlre Franţa si R.A.U. vor avea loc
panţii au manifestat apoi în fa
Adunarea Generală a adoplat In u- fica acţiunile represive luaie de gu pres, Georqes Dascal, transmite: sire. delegaţia a fost salutată de Al- aqrarian si crestin-popular, care fac Ivoarea lui Papandreu, tratative în vederea îmbunătăţirii
nanimitale o rezoluţie In care se vernul sâu Împotriva populaţiei din La invitaţia Consiliului Municipal bert Chavanac, preşedintele Consi parte, de asemenea, din coaliţia gu relaţiilor dintre cele două ţări.
coloniile portugheze care revendică liului Municipal din Paris, $i dc mem NEW YORK Tratativele vor fi duse la Paris
prevede ca secretarul general admi independenta naţională. din Paris, marii a sosit în capitala vernamentală, aetin numai cile trei ■ In oraşul Grawfordville ain sta-
nistrativ al O.U.A. să asiste, in ca- Franţei, înlr*o vizită oficială, o dele- bri ai Consiliului Municipal precum tul Georqia a avut loc luni seara ric către mareşalul Abdcl Hakim
lilale de observator, la sesiunile A- Luni au continuat, de esemenco, aatic a Sfatului Popular al Capitalei si de Victor Dimitriu, ambasadorul portofolii. La un loc cele patru par o demonstraţie a negrilor împo Amer. prim - vicepreşedinte al
dunării Generale. lucrările unor comitete. Asdei in Republicii Socialiste România în Fran tide ale coaliţiei guvernamentale de Itriva discriminării rasiale. Demon R.A.U., care urmează să facă o
Comitetul politic special a continu condusă de Ion Cosnia, preşedintele ţa. vizită oficială in capitala Franţei.
Au fost apoi reluale dezbalerile at dezbaterea pe marginea definiti ţin 80 din cele 150 rle Jocuri în Par stranţii. conduşi de Martin Luther Se va discuta. în primul rînd, pro
generale. Primul a luat cuvintul re vării ordinii in care vor fi dis»:u lament iSlortinq). Aceeaşi agenţie n- Kinq, laureat al premiului Nobel, blema intensificării relaţiilor co
prezentantul Congc-uJui cu capitala late problemele înscrise pe agendă, In drum spre R.P. Mongolă, delegaţia parlamentară dauqă că la formula actuală a noului lider al populaţiei dc culoare din merciale.
la Brazznvillc, Jonns Mounnza. El în timp ce Sn Comitetul pentru pro guvern norveqian s a ajuns după în- SU A., au manifestat în fala pala
s-a referit la problemele colonialis blemele economice r-i financiaro au română s-a oprit la Moscova delunqate ncqocieri între liderii ce tului justiţiei din acest oraş. Ina-
mului, apartheidului, a sprijinit lupta continuat discuţiile generale. lor patru narfide.
poporului vietnamez Împotriva agre Proiectul unei convenţii interna MOSCOVA 12 — Trimisul spe Sovietului Suprem al U.R.S.S, a ofe
siunii americane si s a pronunţai ţionale asupra eliminării tuturor for cial al Agerpres, L. Dută, transmite: rit un prinz în cinstea oaspeţilor ro Portofoliile pentru Ministerele Afa
pentru restabilirea drepturilor legiti melor do discriminare rasială a în cerilor Externe şi Apărării sint deţi
me ale Republicii Populare Chineze ceput să fie discutat In Comilelul In drum spre R. P. Mongolă, unde mâni. Au participat L. Iliciov, locţii nute dc reprezentanţi ai Partidului
tor al ministrului afacerilor externe
In O N U. pentru problemele social-umanilare va face o vizită oficială, delcgaha al U.R.S.S., E. Afanascnko, ministrul conservator, John Lynq si respectiv
K. Kisolev, ministrul de externe al şi culturale. Marii Adunări Naţionale a Republi învătăminlului al R.S.F.S.R., preşedin Ottn Grieq Tidemand.
R.S.S. Bieloruse, a vorbit, printre al cii Socialiste România s-a oprit două tele Asociaţiei de prietenie sovielo- Noul quvern, urmează guvernului
tele. despre neccsitalca respectări1 NEW YORK 12 Trimisul special zile Ja Moscova. române si alte persoane oficiale. A
principiului neamestecului in treburi Agcrpres, Nicolae loncscu, transmite: înaintea plecării delegaţiei din ca fost de fată Nicolae Cuină, ambasaoo- Cinar GerJiardscn care si-a prezentai
le interne ale slalelor, problema viet La 11 octombrie Corneliu Mănes- pitala sovietică, Ivan Spiridonov, rul Republicii Socialiste România la luni demisia şi care s-a aflat la con
nameză, problema dezarmării, ncce- cu, ministrul afacerilor externe al preşedintele Sovietului Uniunii al Moscova. ducerea N'orveqiei timp ae 30 de ani,
r.itatca lichidării bazelor militare slră- Republicii Socialiste România, şeful cu excepţia cilorva luni.
Inc, pericolul înarmării atomice a delegaţiei române la cea de-a XX-n
Germanici occidentale. El s-a pronun sesiune a Adunării Generale a O.N.U, Sosirea la Pekin a unei delegaţii române
ţai pentru restabilirea drepturilor R. a avut o Întrevedere cu secretarul
P. Chineze în ON U. general ol ONU., U Thant. PEKTN 12 (Agerpres). — BERLINUL OCCIDENTAL 12
Şeful delegaţiei Guineei, Di.nlo Cu accsl prilej au fost luate In nicaliilor al R. P. Chineze va face • (Agcrpres), -
Alpha Abdou, a vorbit despre col o discuţie o scrie de probleme înscri La 12 octombrie a sosit la Pekin o vizită în această tară.
trei probleme principale legale (ie se pe ordinea de zi a actualei sesi deleqatie condusă de Dumitru Simu- La aeropon. delegaţia a fost în- La 10 octombrie a.c. a avut loc
lescu. ministrul transporturilor şi te
situaţia din continentul african ..co uni Întrevederea s-a desfăşurat In lecomunicaţiilor. care la invitalia mi lîmpinatâ de Ciu Sue-fan, ministrul în sala de IcsLwitâţi a Şcolii su
perioare de muzică din Berlinul
transporturilor şi telecomunicaţiilor al
lonialismul, rasismul şi subdezvolta tr-o almosleră de lucru cordială. nistrului transporturilor si teleeomu- R. P. Chineze şi de alte persoane ofi occidental un concert de arii şi
ciale. A fost, de asemenea, prezent uverturi din opere, susţinute de
Dumitru Gheorghiu, ambasadorul Re soprana Magda Icnculescu. bari
publicii Socialiste România la Pekin. tonul Dan Iordâchescu şi tenorul
In aceeaşi zi, delegaţia a fost pri
Evoluţia evenim entelor
O pezoSwţse a comitetului mită de Bo I-bo, viccpremicr al Con Karl Ernst Merkcr. acompaniaţi numai că repară vechile ambarcaţiuni dar construiesc si altele noi,
R. P. POLONĂ — In foto: Şantierele navale din Scy.ecv.in nu
de orchestra simlonică a şcolii,
siliului de Stat al R. P. Chineze. Cu
din Indonezia acest prilej a avut lcc o convorbire dirijată de Mihai Brediceanu, ca dc nildă bărcile pescăreşti de lipul Slorem. Aspect de muncă de
Artiştii români s-au bucurat de
de tutelă al O. N. U. DJAKARTA 12 (Aqerpres). — cordială. un deosebit succes. pe şantier.
Viccprcmie.rul Bo I-bo a oferit o
Postul de radio Djakarta a făcut masă 3n cinstea oaspeţilor români.
inie de demonstraţie, Kinq a de
cunoscut că ne luni in capitala In clarat la o conferinţă de presă că HAVANA
NEW YORK 12 (Agcrpres).— Pe de altă parte, reprezentantul doneziei a fost redusă cu două ore scopul principal al populaţiei de Anul acesta în Cuba au fost da
Comitelui de tutelă al O.N.U. a a- Algeriei la ON U,, Tewfik Bokatlara, interdicţia dc circulaţie. Totodată pe culoare din această parte a S.U.A. te In exploatare sase fabrici dc
doplat luni cu 95 de voturi contra 2 a declarat că membrii grupului ţări străzi patrulează numorosi 6oldati. La S*IB0W • M contingente australiene este de a obţine inteqrarea rasia gheată înzestrate cu utilaje mo
si o abţinere o rezoluţie care invită lor africane au luai o hotârirc de prin Medan si în alte oraşe indoneziene lă. în primul rînd în scoli. In li derne care produc zilnic 230 tone
Marca Britanic să depună toate efor cipiu pentru convocarea Consiliului^de nu continuat manifestaţii si acţiuni nului Taliaferro din acelaşi stat a gheaţă penlru conservarea peşte
turile pentru a împiedica o declara Securitate în scopul examinării situa anticomuniste. au fost debarcate în Vietnamul de Sud avut loc Juni o altă manifestaţie a lui si a produselor din peşte.
re unilaterală de independentă din ţiei din Rhodesia. El n adăugat că Corespondentul din Djakarta al a- neqrilor, care au cerut autorită De asemenea, în Iară sint In
partea guvernului rasist Rhodesian data şedinţei va fi stabilită după so qentîei Reuter a făcut cunoscut că la SA1GON 12 (Agerpres).— diviziei I de infanterie a S.U.A. cu ţilor şcolare să ia măsuri urqcnte curs de construcţie încă ciieva fa
Si să ia toate măsurile necesare 12 octombrie preşedintele Sukarno a Agenţiile de presă anunţă că marţi un efectiv de 11.800 de oameni. O pentru înlăturarea oiscriminării brici de gheaţă.
..pentru a pune capăt rebeliunii aces sirea la New York a miniştrilor afa organizat la Djakarta cea de-a doua dimineaţa la Saigon a fost debarcat dală cu sosirea acestui nou contin rasiale. LIMA
tuia”. Această rezoluţie a fost pre cerilor externe ai Algeriei si Sene sedinlă a cabinetului de miniştri după un .nou contingent dc trupe austra gent, numărul total al trupelor ex-
zentată de 34 de fări africane şi a- galului, care au mandatul organiza evenimentele de la 30 septembrie. liene cu un electiv de 350 persoane. peditionare americane în Vietnamul SANAA In capitala Perului, Lima. s-a a-
siaticc. ţiei Unilălii Africane de a ridica a- Raoio Djakarta a anunţat că „con Acesta urmează să se alăture celor de sud a ajuns la peste 140.000, ceea Intr-o declaraţie dală publicită nuntat ieri că între trupele guver
Luînd cuvînlul înaintea votului, mai ceaslâ problemă in lata Consiliului ferinţa împotriva bazelor străine", 1.200 de soldaţi si ofiţeri care se a- ce depăşeşte cifra dc 125.000 men ţii de Ministerul Afacerilor Exter namentale si detaşamentele de
mulţi .delegati africani au arătal că de Securitate. care urma să înceapă duminică la flâ deja în Vietnamul de Sud, pentru ţionată dc preşedintele Johnson. Tri ne al Yemenului se arată că la 5 uarlizani a avut loc o puternică
aceasta nu esle decit o măsură „pre Sccrelarul general adjunct al Djakarta, a fost aminală pină la 15 a participa la acţiuni împotriva pa miterea de noi trupe americane, ins octombrie trupele engleze au des ciocnire în auropicrea aeroportu
liminară" si asleaplă cn măsuri mai O.U.A, Mohameri Shahnoun. a de octombrie. La conlerinlă urmau să trioţilor. talarea dc Tachcle „Hawk" la bazele chis foc de artilerie si au mitraliat lui din localitatea Satipo, 6ituală
importante să fie luaie de Adunarea clarat, la rindul Iui, că „ţările afri Totodală se anunţă că avioanele rlc la Da N'ang, Bicn Hoa, Tan Son, oraşul vemenit de frontieră Kata- la aproximativ 275 kilometri la est
Generală sau de Consiliul de Secu cane se opun cu holârîre oricărei de participe delegaţi din Indonezia şi din strategice „B-52", a căror bază se n- Qui Nhon, precum si sosirea de noi bu. In declaraţie se arată că acest de Lima. Potrivit ziarului „Co-
ritate. Problema rhodesiană urmea claraţii unilaterale de independentă alte ţări. pentru a protesta împotriva flă in Insula Guan au efectuat marii efective sud-coreene si australiene incident, precum si provocările rrco" au fost semnalele pierderi
ză să fie examinată în Adunarea Ge din parlea guvernului rhodesian al existentei bazelor militare străine din cel de-al 46-lea raid asupra Vietna constituie o încălcare a acordului de care l-au precedat, constituie o de vicii omeneşti dc ambele pârli.
nerală a O.N.U. Malavczia. Filipine, Vietnamul de sud primejdie pentru pacea şi securi
lui Ian Sinilh". şi alte ţări. mului de sud. Avioanele americane la Genova din 1954 penlru Vietnam si RIO DE JANEIRO
au bombardat un sector al aşa-numi- dovedesc că Statele Unite exlind în tatea in această reqiune. Ziarul „Folha Da Tarde" infor
tei zone D în provincia Binh Duong, mod deliberat războiul lor agresiv. In încheiere. în declaraţie se mează că cercurile militare ain
la 30 kilometri nord-ost de Saigon. Frontul National de Eliberare din subliniază că guvernul Republicii
Succese ale poporului In legălură cu ultima debarcare de Vietnamul de sud subliniază declaraţia, Arabe Yemen îsi rezervă dreptul Brazilia cer quvernului condus de
Caslello Branco modificarea con
trupe americane în Vietnamul de Sud, condamnă cu hotărire in fala opiniei să ce adreseze. în leqătură cu a- stituţiei si aprobarea unui proiect
mozambican în lupta agenţia de presă „Eliberarea" a dat publice mondiale acţiunile Statelor ceasta. O.N.U. şi Consiliului dc Se de lege prin care să se extindă
publicităţii o declaraţie în care se Unite si cere retragerea imediată a curitate. „sistemul de securitate al guver
împotriva colonialismului spune: la 7 octombrie la Vung Tou trupelor americane şi ale acoliţilor DAR ES SAL A AM nului militar". S-a anunţat, de a-
au fost debarcate ultimele unilâti ale lor din Vietnamul de sud. „Populaţia africană din Rhode 6emenca, relatează Prensa Latina,
DAR ES SALA AM 12 (Agerpres). sia de sud este pregătită să sc ri că guvernatorii aleşi vor putea să
Zilele acestea s-a împlinit un an de dice la lupta armală, dacă guver numească secretari si De coman
cind poporul Mozambicului s-a ridi Venezuela: Acţiuni represive împotriva nul -minorităţii albe va proclama danţii brigăzilor de politic militară
cat cu arma în mînă împotriva domi unilateral independenta tării" — a dm 6îatele respective după ce în
naţiei coloniale a portughezilor. Du declarat, la Dar es Salaam. R. Ci- prealabil aceştia vor fi acceptaţi
pă încercări zadarnice de a înlătura unor ziarişti cu vederi democratice kerema, vicepreşedinte al Parti de Consiliul de Securitate naţio
pe calc paşnică, fără vărsare de sîn- dului Uniunea Poporului African nal,
qc, dominaţia colonială a portughe CARACAS 12 (Agerpres).—• zuela" ca urmare a publicării în co Zimbabwe (Zapu), partid din Rho LIMA
zilor, care dăinuie de 450 de ani, mo- Intr-o declaraţie făcută presei, Pe- loanele acestei publicaţii a unei scri desia de sud, interzis de autorită Scriitorii $i poeţii peruvieni au
zambicanii au trecut Ia Jupla armală dro Manuol Vazquez. secretarul Aso sori în care mai mulţi deţinuţi des ţile rasiste. semnal o declaraţie prin care cer
împolriva colonialiştilor. ciaţiei ziariştilor din Venezuela, a criu torturile la care sint supusi in Vremea tratativelor a trecut — încetarea bombardamentelor ofee-
După cum relatează agenţiile de condamnat acţiunile represive desfă închisorile din Venezuela. Prensa a subliniat Cikerema. A sosit tim luate dc autorităţile poliţieneşti în
presă, aceaslă luptă dreaptă a poporu şurate de politia venezueleană îm Latina menţionează că o serie de pe pul să se întreprindă acţiuni si zonele unde au operat unităţi ale
lui din Mozambic înregistrează în potriva unor Ziarişti cu vederi demo riodice venezuelene de largă circu noi sintem gata pentru aceasta. partizanilor din Peru. In aeclaralie
ultima vreme noi succese. Numărul cratice. El a arătat că Miguel Anrjel laţie |„Clarin". „El Venezolano", „Tri DAMASC se arată că de pe urma bombarda
partizanilor creste neîncetat, majori Guerra, directorul săptămînalului buna popular", „.Gaceta Parlamenta mentelor au de suferit in primul
tatea poartă arme capturate de la co „Juslicia", a fost asasinai în aprilie ria“, „La Tardc“, săptăminahil umoris Muncitorii pelrolisli din Siria rind ţăranii peruvieni care sini
lonialişti. Se apreciază că pierderi a. c., iar Eleazar Diaz Rangel, Julio tic „EI Fosforo") sint cenzurate de au declarat că vor întrerupe tre nevoiţi să-şi părăsească ogoarele,
le portughezilor în anul care a tre Cabello, Fedcrico Alvarez, Orqanrio politie, iar altele au fost interzise. cerea urin teritoriul ţării a petro
cut reprezintă cca. 1.000 morţi şi su Araujo, Gustavo Machado. Garcia Asociaţia ziariştilor din Venezuela lului destinat Marii Britanii, dacă rămase acum necultivate. Oamenii
le dc soldaţi şi poliţişti răniţi. Ponce si alţii, zac de mult timp Sn în cere respectarea libertăţii presei şi nu se va acorda independenta po de cultură peruvieni ccr înceta
rea represiunilor politice, amnistie
VIETNAMUL DE SUD. — In zo chisorile din Venezuela. Nu de mult cheamă toate organizaţiile şi asocia porului din Aden.
Intr-o declaraţie făcută presei,
nele eliberate, care reprezintă cam a continuat Pedro Manuol Vasguez, ţiile ziariştilor din lume la solidari Khaled cl Jundi. preşedintele Fe- generală si respectarea drepturilor
omului.
au fost areslali Fedcrico Alvarez si
Întrevedere 4/5 clin Vietnamul de Suo, 80 la Orlando Araujo, directori adjuncţi ai tate in lupla penlru obţinerea unei
sulă din copiii de vîrstă şcolară
săptăminalului „Oue Pasa Cn Vene-
amnistii generale în Venezuela.
urmează cursurile în timp ce în
oraşele controlate rlc inamic acea
Rusk — Stew ar stă cifră nu depăşeşte 65 la sută ♦ CINE A DESCOPERIT cale telepatică un comunicai ofi
IN FOTO: Noul an şcolar a în
ceput la şcoala din provincia Gia AMERICA, COLUMB cial din partea şefului grupei de
Dinh, SAU ERICSSON ? farfurii zburătoare, care anunţa
WASHINGTON 12 (Aqerpres). — vit agenţiei France Presse, că deşt Americanii de origine latină au că un cscadron întreg de flinte
Luni a avut loc la Washington o în guvernul Wilson continuă să spri protestat împotriva declaraţiilor DE PRETUTINDENI suprapămîntene în vehiculele lor
trevedere între secretarul de stal al jine principiul unei integrări nucle Măsuri preconizate specialiştilor dc la Universitatea cu două şi patru locuri îşi vor
S.U.A., Dean Rusk, si mimslrul de ex are în cadrul NATO. „lucrurile nu dm Yale. potrivit cărora Ameri lua definitiv rămas bun dc la ce
terne al Marii Britanii. Michael Sie- trebuie Drccipilate" si orice hotărire tăţenii capitalei, printr-o mare
warl. Piincipalu) punct de pe ordinea va trebui să fie luată „numai după de guvernul cipriot ca n-ar li descoperită dc Cnsto-
de zi l-a consliluit problema inteqră- consultări prelungite. în săutămînile fot Columb. ci de vikingul Leit defilare deasupra oraşului Mexic.
rii nucleare atlantice in cnre s-au următoare, cu alte ţări interesate". A- NICOSIA 12 (Agerpres).— Ericsson, declaraţie care se în sitatea din Roma, a descoperit in ♦ pa ra trAznet Parada „farfuriilor zburătoare"
manifestat in ultima vreme deosebii! roleasi surse consideră că proiectul Preşedintele Republicii Cipru, Ma- temeiază, printre altele, şi pe un RADIOACTIV va începe marţi la ora nouă şi
de vederi intre cele două auverne. creării unei forte nucleare a NATO karios, a adresat secretarului general document descoperit recent da- nordul Siriei, la 12 hm de ora cinci şi convoiul se va mişca dea
Se slie că Slewnrt a expus, in ca „nu este încă pregătit pentru a fi al O.N.U., U Thant. un memorandum tînd din anul 1440, înainte cu şul Alepp, o localitate de acum Institutul de Cercetări Ştiinţi supra Bulevardului Reformei pi
drul unei conferinţe de presă, păre Iradus în viată". S-a menţionai că ar prin care îi face cunoscute măsurile 52 de ani de călătoria lui Co 4.000 de ani. Săpăturile efectua nă la Piaţa Constituţiei".
rea quvcrnulm britanic că proiccla’a puica fi prezentate si alte formule în pe care guvernul cipriot intenţionea lumb. te de echipa italiană au scos la fice in domeniul energiei atomice
constituire a unei forte nucleare a viilor, printre care s-a indicai posibi ză să le adopte fată de populaţia ci lumină numeroase vestigii ale u- „Bovis Kidrici" dm Belgrad a Efectul acestei informaţii a fost
NATO ar trebui . reexaminată şi c- litatea creării unui comilet în cadrul priotă turcă. In memorandum, sc a- John La Corle, preşedintele nci civilizaţii înaintate, printre realizat un paratrăznet radioac cel scontat de autorii ei : Marti
ventua! chiar abanoonală. NATO. care ar fi însărcinat cu stra ralâ că guvernul cipriot se decla societăţii istorice italiene, cu se care un templu şi obiecte prezen- tiv care protejează o suprafaţă dimineaţă, întregul bulevard a
După convorbirile avute înlre cei tegia orcioenlald in ansamblul ei si ra de acord cu prezenta Sn Cipru a diul la Neta York, a pretins că tind inscripţii în caractere cunci cu o rază de 200 metri. fost blocat dc gură-cascâ ce au
doi minislri de externe a reieşit, con nti numai cu strategic nucleară. unui mediator al O.N.U. ajutat de un atirniathlc specialiştilor de la U- Un izotop radioactiv ampla împiedicat circulaţia. Aproxima
form declaraţiilor făcute de purtăto In cursd întrevederii, miniştrii dc personal corespunzător avînd ca sar niversitatea dm Yale pot ii con forme incomplete. Pe pereţii unui sat in corpul paiatrăzneluîui io tiv 300 de studenţi, despre care
rii dc cuvînt ai celor două părţi, cA cină să vegheze asupra respectării trazise dc alte documente. El a larg bazin au putut fi desluşite nizează acrul şi creează o emisfe se zice că ar fi fost autorii aces
nu s-a putut ajunge la vreun ncord externe ai SUA si Marii Britanii au drepturilor ciprioţilor turci. Preşedin propus convocarea unei confe figuri dc divinităţi şi regi. ,.A- tui anunţ, s-au adunat lingă mo
mai semnificativ. S-a stabilit numai examinai, după cum a declarat pur tele Makarios menţionează, totodată, rinţe internaţionale cu privire la ceste splendide relicve ale unui ră cu o concentraţie sporită de
tătorul dc cuvint al Departamentului
ca problema să constituie obiectivul că guvernul cipriot esle holărit să trecut atit de îndepărtat nc per ioni. mărind raza dc acţiune a numentul independentei din cen
rle Stat. si o scrie de alte proble
unei noi reexaminări cu celelalte lări me internaţionale, printre care; situa pună in practică în insulă principiul discutarea acestei teme. mit astăzi să avem prima con pavalrăznclultn. trul oraşului, aducind cu ei apa
interesate ale NATO si îndeosebi cu ţia din Vietnam, situaţia din Rhode- autonomiei pentru toate minorităţile ♦ O INTERESANTA firmare de necontestat a celei rate de fotografiat, lunete etc.
cancelarul vcsl-qerman. Ludwiq Er- privind problemele de educaţie, cul DESCOPERIRE mai vechi civilizaţii cunoscute ; » <V ANUNŢ SENZAŢIONAL
hard. în cursul vizitei pe care aces sia, conflictul inrlo-pakistanez in le tură, religie şi stalul personal. ARHEOLOGICA Siria şi care s-a manifestat şi Ziarele mexicane au publicat Pentru a răcori capetele înfier-
gătură cu care s-a indicat existenta
ta o va face în noiembrie în capitala „unei largi identităţi de păreri”. In încheierea memorandumului pre O expediţie arheologică italia printr-un nivel deosebit de ridi luni seara următoarea informaţie bîntatc ale amatorilor de senza
americană. In timp ce sursele ame şedintele Ciprului face cunoscut că nă. condusă de profesorul Paulo senzaţională. „Asociaţia mexica ţional şi a restabili circulaţia, po
ricane au indicat că în problema cre Ministrul cnqlez al afacerilor ex guvernul cipriot acceptă ca minori cat al artelor", a declarat profe litia a folosit pompele de incen
ării forţelor nucleare multilaterale ale tern? Stewart, a plecat marţi la San tăţile naţionale din Cipru să-si tri Malthiae, titularul catedrei de sorul italian în cursul unei con nă a observatorilor farfuriilor
NATO poziţia quvernului SUA râmî- Francisco. în drum .spre Tokio, unde mită reprezentanţii lor in parlament arheologic orientală de la Univer- ferinţe tinute la Damasc. zburătoare a primit luni seaiă pe diu.
ne neschimbată, cercurile oficiale en- va participa la obişnuita reuniune mi In conformitate cu recomandările me
qleze au lăsat să se înţeleagă, potri nisterială bianuală anglo-iaponezâ. diatorului O.N.U,
Redacţia şl administraţia ziarului str, Dr. Petru Groza nr. 25, lelelon 15 88 12 75, 15 85, 12 11. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R, - nr 283.328 din 8 noiembrie 1940. — Tiparul, întreprinderea poligrafică Hunedoara-Deva. 40.065