Page 44 - 1965-10
P. 44
P R O L E T A R I D IN T O A T E T A R I L E . U N L Ţ Î - V A I
OMUL DIN CABINA
Luminile verzi. roşii te 30 de ani. îşi mai de ani de muncă la PAG IN A 2
sau galbene ale sema* aruncă o dală privi calea ferztă. comunis
toarelor, sclipeau ca rile pe documentele tul Emil Creţu a con
nişte licurici pe întin trenului... Cu lui gest tribuit în nenumărate
sul unei chnpii de grăbit îşi luă felinarul rinduri la înlăturarea
smoală. In jurul lor. şi pomi repede de-a unor greutăţi. Întot B Cronică dramatică
întunericul părea şi lungul garniturii. In deauna şi-a tăcut con
mai dens. iar şinele de tr-adevăr. la mijlocul ştiincios datoria. Mo
otel de-abia se întreză trenului, un vagon în dest şi simplu. Emil
reau... cărcat cu fier vechi a- Creţu a sprijinit pe
Venind dinspre Arad. vea destinaţia Hune nenumăraţi colegi mai CÎND VINE
un tren de marfă, cu doara. Din nou citeva tineri în însuşirea me
seriei. Mulţi dintre im
m AL COMITETULUI REGIONAL HUNEODARA AL P CD. Şl AL SFATULUI POPULAU REGIDH&L peste 50 de vagoane, semnale luminoase şi piegaţii de mişcare, ca
vagonul pentru Hune
intră în sta[ia Simeria,
spărgînd liniştea adîn- doara a fost scos din re astăzi lucrează in B A R Z A
că a nopţii. Personalul garnitură. Un şuer diferite stafii din ţară.
de serviciu, pe baza scurt ununţă că totul şi-au început cariera a-
ANUL XVII. NR. 3356 JOI 14 OCTOMBRIE 1965 4 pagini, 25 bani
documentelor dc înso e gata: mărfarul îşi lături de. veteranul ce
ţire a trenului, a tre poate continua cursa ferist din Simeria. De
cut îndată la scoaterea spre Coşlariu. Nu s-a multe ori. atunci cînd
din garnitură a două înregistrat nici o în- rezolvă unele situaţii
vagoane care. potrivit tirzierc. mai dificile, ghidul lor
avizului, aveau desti Reîntors la cabina se îndreaptă cu recu
naţia Peştiş. C'ileva postului de mişcare noştinţă spre tovarăşul PAGINA 3
FAPTE DIN ÎNTRECEREA SOCIALISTA semnale scurte şi ope nr. 3. comunistul Emil lor mai vîrstuic. Pen
Creţu îşi văzu de tre
tru
Emil
ceferistul
raţiunea a fost execu
tată. Şirul lung de va buri fără să se mai Creţu. aceste ginduri
goane era gata să-şi qîndească la cele în- de recunoştinţă. pe
continue cursa spre thnplate. Dimineaţa, care mulţi i le trimit aoumri oe
1 In întreprinderile industriale din Valea Jiului se desfăşoa si s-a pus în funcţiune ‘la Prepara
ră o întrecere vie, mobilizatoare. Colectivele de muncă, tia de cărbuni din Coroeşli funicu- staţia Coşlariu. Înain la ieşirea din schimb, aşternute pe cîte o car
^ îndrumate de ornanetc şi organizaţiile de partid, se preo lfjrul pentru transportul sterilului, te de a se da ..cale cîţiva tovarăşi i-ati te poştală, slut mari sa
cupă de îmbunătăţirea organizării muncii, folosirea din plin la: la Preparatia din Petrila, lot cai libera\ insă impiega stvins mîna. iclicitin- tisfacţii. DE SEAMA
a maşinilor şi utilajelor, respectă şi aplică in producţie cete urmare a preocupării colectivului dc tul dc mişcare Emil du-1...
mai bune procedee tehnologice. Rezultatul? Pe graficele in muncă de la şantierul T.C.M.M. Va Crcţu, ceferist de pes De-a lungul celor 30 M. RUGINFSCU
trecerii socialiste se înscriu realizări de seama. lea Jiului, s-a pus în funcţiune una Şl ALEGERI
din ramificaţiile funicularului prin-
cipal de sist. Pe noua ramificaţie se
după Irei trimestre sare. Brigăzile de muncitori au fost transportă şistul rezultat dc la spă ŞTIRI « INFORMAŢII « ŞTIRI « INFORMA iN ORGANIZAŢIILE
bine organizate. In fiecare secţie s-a
asigurai o asistentă tehnicii cores larea cărbunilor la Preparatia Pe-
Irila.
punzătoare.
Muncitorii, inginerii si tehnicienii D. LAZÂR la Clui. Cu această ocazie, excursio U. T. C.
de la Uzina rle reparai utilaj minier La realizările întreprinderii contri Corespondentul ziarului „Dru Bilanţ bogat niştii au vizionat întilnirea dc loibat
din Pewoşani şi-au ‘îndeplinit si de buţia cea mai însemnată a fost a- mul socialismului"
păşit în liecare lună sarcinile de dusă de către colectivele sediilor Colectivul de ceferişti slaţiei din cadrul cateqoriei A din're frun
taşa clasamentului, RaDid Bucureşti
plan. Ca urmare, bilanţul celor trei prelucrări mecanice şi construcţii Simeria-călători a încheiat cel de şi Ştiinla Cluj.
trimestre din an a lost încheiat cu metalice. Numai Iu 10 10 zife at IlI-lea trimestru al anului cu rea
un succes deosebit: planul produc lizări frumoase. Planul la tone ex
ţiei globale $i marfă n fost realizai i-au depăşii pla- /j pediate a fosl depăşit cu 70 la şutii,
in proporţie de 122.1 Io sulă si res nul pe cele 9 luni Ie au trecut din iar sarcina statică, prin încărcarea Şi-a început activitatea
pectiv 113,9 la sulă In această pe Noi linii de funicular an cu mai bine de r 200 tone căr- vagoanelor la întreaga capacitate, a
rioadă productivitatea muncii a spo bune. Ei au holărit . să meargă în fost sporita cu 12,59 la sulă. lectoratul tehnic
rit cu IR In sulă fată de planificat viitor pc un drum i ascendent. Si Dînd atenţia cuvenită reducerii me
si s-au obţinui circa 1.000.000 lei Constructorii şi monlorii dc la Şan rezultatele de pină acum confirmă diilor dc staţionare a vagoanelor, e- PAGINA 4
economii prin reducerea preţului de tierul T.C.M.M. Valea Jiului au ob că între cuvint $i faple nu există fecluînd operaţiile sub timpii prevă La înceDulul acestei săplămîni $i-a
lului de curînd două succese de
cost. scamă. Organizîndu-şi bine munca, deosebiri. In primele 10 zile din lu zuţi în procesele tehnologice, cefe început activitatea lectoratul tehnic
Pentru dobîndirca succeselor amin folosind la întreaga capacitate ma na octombrie colectivul exploatării riştii au reuşit să reducă media dc de l.i Uzina ,,30 Decembrie" Cuqir în
tite conducerea întreprinderii şi şinile, ei au terminal lucrările de a dat în plus peste prevederi mai staţionare la încărcare-descărcare cu care ou fost încadraţi inqinerii şi
conducerile sediilor s-au preocupai la lunicularul Aninoasa-Suri-Coro- mult de 600 tone cărbune. Dc su 5 la sută, la tranzit cu manevră cu tehnicienii din compartimentele cons’
bliniat faptul că în ultimele luni ca
de aplicarea unor măsuri eficiente cşli înainte de termen. Cu acest litatea cărbunelui brut extras din a* Ioau Taloş, din sectorul I A al H la sută, iar la tranzit fără mane tructor sef si tehnoloq sef.
vră cu peste 15 la sula. In felul a-
in producţie. Asllel, s a extins me funicular se va transporta cărbunele batajele minei Petrila s-a îmbunată- minei Lupcni, pe care vi-l prezentăm Prima temă. susţinută oe ino. Flo
extras din abatajele Exploatării mi cesta s-a realizat o economie de 29 De peste
canizarea transportului între sedii. niere Aninoasa la Preparatia din Co- tit- In trimestrul III bunăoară, con în fotografia alăturată, sc numără 124.037 vagoane ore. rin Săndulescu. a cuprins noţiuni
ţinutul dc cenuşă din cărbune a printre cei mai destoinici şi pricepuţi
Fiecare atelier a fost aprovizionat roesli. De remarcat şi faptul că în cursul despre folosirea standardelor. (PETRU
fost redus cu 0,1 Ja sulă fată de mineri din această exploatare. MUNTEANU — corespondent).
in mod rilmic cu materialele nece Zilele trecute s-a terminat rodajul admis. Foto: V. ONOIU acestui trimestru pentru toate trenu
rile de marfă şl călători s-a asigu
rat o regularitate perfectă o circu Un nou sortiment hotare
laţiei. fără întîrziori din cauze imputa
bile personalului staţiei. (C. EMIL
impiegat de mişcare staţia C. F. R. de încălţăminte
Simeria).
APROPIE. CORI 0 IRTiMPIlin ? La căminul cultural ducerea unui nou sortiment de încăl
La Fabrica de încălţăminte „Arde
leana" din Alba Iu 1 ia a început pro
In faţa a peste 300 cetăţeni din
vorba despre ghetele pentru bărbaţi
comuna Poiana raionul Sebeş, pro ţăminte pentru sezonul rece. Este LA IINTĂ
curorul I. Rădăcină a ţinut recent o nin piele ,.Sofi“, căptuşite cu mon-
expunere despre Constituţia Republi ton.
cii Socialiste România. Pe marginea După cum ne relata tov. inq. A-
chide hala în mod provizoriu cu expunerii au fost puse întrebări la lexandru Foqoroşi, directorul fabri
Condiţii optime geamuri. Indală ce va fi terminată care s-au dat răspunsurile cuvenite. cii, primul lot de ghete a si luat zi Maistrul Pîersecă Constanlin
închiderea ei. va inceDC încălzirea A urmat apoi un frumos şi bogat lele acestea calea maqazinelor. de la secţia de industrializare
si se vor continua finisările la epu program artistic prezentat de forma a lemnului I.F. Sebeş, are o
rarea chimica a apei. ţiile căminului cultural din localita atitudine necuviincioasă ţaţa
La caupere urmează înzidirea re te. (ARON DOBROTÂ — corespon
ia toate fronturile fractară interioară. Pentru a crea dent). Donatori de sînge de muncitorii pe care îi con
şi
duce. Ii apostrofează chiar
condiţiile de lucru cele mai potri
vite eîe vor fi încălzite în interior onorifici cînd nu sini vinovaţi, se poar
cu aeroterme. Închiderea halei dc Expoziţie filatelică tă nedemn cu ei, ii jigneştef? f)
prelunQire a laminorului de 800 mm.
ds lucru oslo realizată în proporţie dc pes ganizat la clubul muncitoresc din lo au primit în mijlocul lor mai mulţi
Elevii Şcolii de şoferi din Dobra
Centrul filatelic din Simeria a or
te 90 la sulă. Monlîndu-se şi uşile,
creăm posibilităţi să nc continuăm calitate o interesantă expoziţie fila medici care le-au vorbit pc larg des
lucrările. telică cuprinzînd numeroase ediţii $i pre importanţa donării de sînqc pen
Un alt obiectiv ce trebuie reali serii de timbre. Expoziţia DOate ti tru salvarea vieţii unor bolnavi. In
In anul viitor, întreprinderea de zat dc către l.CS.H este noua fa vizitată zilnic Intre orele 9 si 20,00.
construcţii sidcrurqicc Hunedoara brică dc dolomită. Despre preqăti- (M. TRAIAN — corespondent). urma expunerii făcute, 29 de elevi
ara de executat un volum sporit jilc de aici ne-a vorbit inginerul din clasa a doua a Scolii ac şoferi
dc lucrări. Multe din acestea ur şei coordonator al lucrării. Excursie la Cluj din Dobra n-au stat nici un moment
mează a fi realizate chiar in lunile — Se fac preqăliri pentru încăl la îndoială şi s-au oferit să doneze
cind IcmDcraturn coboară sub zirea instalaţiei cu gaz metan ou sinqe în mod onorific. (T. CRISAN ~
34 oameni ai muncii din oraşul re-
zero. Pentru a vedea cum sc asi U TCteaua definitivă, după necesi qional Deva. au făcut ieri o excursie
gură pe şantiere cele mai bune con tăţile construcţiilor, iar staţia de corespondent).
diţii de muncă ne limpul iernii si betoane, pentru a funcţiona con
rum s-a acţionat in acest sens, am tinuu, se va închide provizoriu închiderea Expoziţiei construcţiei
adresat citevn întrebări unor tova împotriva modelului. Se lucrează
răşi cu munci dc răspundere de la dc asemenea la proiectarea unui
această întreprindere. cuDtor pentru încălzit agreqatcle la economice a R. P. Chineze
staţie» de betoane şi s-a studiat po
Despre măsurile preconizate a se Miercuri s-a închis Expoziţia con
lua neutru prevenirea oclicienţelor sibilitatea protejării betonului îm strucţiei economice a R. P. Chineze. discuţii cu specialişti chinezi aflaţi la
ce le-ar outea crea iarna colectivu potriva îngheţului pe timpul trans Deschisă între 23 septembrie-13 oc expoziţie. Ei s-au interesat. îndeosebi,
lui do muncă dc la şantierul nr. 4, portului. Acesta, se va transporta tombrie. expoziţia a trezit un viu in de caracteristicile tehnice si perfor
iarna prin conducte special amena
ne-a vorbit tovarăşul inginer sef teres alîl în rîndurile publicului larg, manţele unor produse ale industriei
Petru Roşea. jate si nu cu basculante. S-a avui cît şi al oamenilor de specialitate. Ex chineze: masini-uneltc, maşini agri
cole. motoare Diesel ctc., precum si
în vedere ca la clădiri lucrările do
— Şantierul nr, 4 are multiple izolaţii, la acoperiş, să se termine poziţia a lost vizitată de conducători de unele exponate de precizie: ma
lucrări de executat în această pe cit mai repede. dc partid si de stat, de leprezcnlanţi şini electronice de calculat, microsco
rioadă Iriquroosâ : la spitalul nou. ai conducerii unor ministere econo pul electronic, acceleratorul electro
magistrala principală a oraşului, Aşadar, la şantierele de construc Din nou în lupta cu execuţia marilor obieclive industriale. Nîcotae mice şi instituţii centrale. Vizitatorii nic, cromatografele ele. In cele 20
microvaionul 4 si altele. Noi ne-a-m ţii ale IC.S.H., s-a avut grija să sc Lupu fprimul din slînga), şef de brigadă de fierari belonişti, împreună au luai cunoştinţă dc succesele im - Iar are Ioane meşterul
oriental in primul iind spre crea asiqnrc in primul nud fronturile cu Naghi Arpad şi Gavra Miron, de la şantierul construcţii nr. 1 din portanta obţinute în ultimii ani dc de zile cit a fost deschisă expoziţia, nostru...
rea unor fronturi de lucru, astfel de lucru necesare. Ce s-a făcut cadrul I.C.S.H., studiind proiectul de execuţie al armăturilor metalice poporul chinez. Numeroşi specialişti în pavilionul său au fost prezentate - Ca dc obicei... nu auzi ?
cn în perioada la care nc referim piuă acum? In sensul celor ară de la platforma noului furnal dc 1000 m.c. aflat in execuţie. români — alît din Bucureşti cît şi filme documentare $i artistice, urmă
sa sc poală acţiona cu loale for tate. in cadrul şantierelor, s-au fă Foto: A. OARGA din alte oraşe din ţară — au avui rile cu interes de vizitatori. V, MIHĂILESCU
ţele. In microraionul 4 sc vor cut propuneri care au fost trimise
construi deocamdată două blocuri la serviciul organizarea şantiere
cu cile 10 etaje (B 2 şi B 3), care lor. pentru renlralizare si definiti
sc vor da în folosinţă anul viitor. vare. Si acesta e un lucru bun, cu
Peiviru a avea Ironl de lucru con everoiia şantierului nr. 4 care nu-s*
trimisese pronunerile pină h data
tinuu în lunile de iarnă, s-au luat urmează a se izola nn^le conducte, T O A M N A PE O B O A R E
măsuri ca la acestea, n dată cu lu de 29 septembrie. La furnalul nr. 8
crările de glisare, .să sc execute si
planşeele ne beton. Proccdînd ast a se asigura agregatele de sudură
fel se creează Ironluri de lucru in cm acoperişuri mobile împotriva in-
interior pentru toate Intrările rare tomp'riilor (30 asemenea acoperi ţid de partid care s-a preocu
vor fi exeriiiate chiar in condiţiile şuri la şantierul montai nr 1). s-' M u n c ă o p e ra tiv ă pai permanent de bunul me-vs
temperaturii scAzute. vor închide împotriva îngheţului al lucrărilor aqricole, îndru-
staţiile dc prenarare a betoanclor.
Urmărim, de asemenea, pregăti mînd si aîulînd consiliul de
rea şi executarea (inisaiclor exteri şe amenajează nlile nentrn încălzi în c a m p a n ia a g ric o lă conducere la orqanizarea mun
rea aneî. se închide hala Iroliilor
oare !a complexul comercial din etr. Şantierul nr. 2 construcţii a cii operative în fiecare cam
microraionul nr. 3 si la spital, pen prevă"ut în cadrul pregătirilor de panie aqrieolă. Efectul măsu
tru a foto închiderile necesare îm- iarnă măsuri asemănătoare. Pentru In fiecare unitate aqri- amintit am Dlamfical şi orga organizare a muncii ? în prt- rilor întreprinse în cadrul co
notriva frigului. La magistrala sc buna dirijare a materialelor se vor rolă se lucrează de zor la in- nizat munca in asa fel incit mul rînd producţii sporite la operativei aqricole de produc
lucrează intens şi vom continua sAmînlăh şi li strinsul cult.j- *.ă recoltăm cu prioritate cul hectar. Bunăoară, iu acest an, ţie din Rapolt De linia planifi
riior lîrzii.
ninâ la terminarea fi. Parte din Include provizoriu cu geamuri ca turile dc toamnă după care va de pe tarlalele cultivate cu cării si orqamzărîi muncii se
lucrări se vor executa în condiţiile binele pentru acari şi posturile de Buna reuşită a acestor acţi urma griul. Astfel, am elibera porumb, situate în „Colea Lun răsfrînoe in mod pozitiv în
nnni temperaturi scăzute. Ari va mişcare la liniile de deservire. uni impune o planificare si or 7 hectare care erau ocupate cu cii" si „Cimpul marc" ctc.— în rezultatele de producţie bune
funcţiona o staţie amenajată Împo Pregătirea de iarnă a şantierelor ganizare judicioasă a muncii pleclă, 35 ha cu cartofi, 10 ha suprafaţa de 00 ha — s-a în ce .Se obţin. aici. Acum de pil
triva îngheţului, caro nc va da po La cooperativa aqricolâ de cu oorumb pentru siloz si sin- registrat o producţie dc 0.000 dă, ţăranii cooperatori oin
a şiat desigur în atenţia comitetu producţie din Rapolt. acestei tem oe terminale cu eliberarea kg. ştiu leii revenind peste Rapolt se situează printre frun
sibilitatea să turnăm aslnllul $>
lui de partid din întreprindere. Li cerinţe i se acordă toată aten terenului ocuoat cu porumb 4.000 kg. boabe la hectar. La taşi în ce priveşte executarea
in mpul iernii.,. îndţcatia acestuia ne lingă stabili ţia. lnlr-una rlin zilele ţrecule, oenlru boabe, după care vi rezultatele obtinulc a contri lucrărilor aqricole din campa
Şantierul nr. 1 are ca sarcină rea măsurilor amintite, organizaţia majoriiatea cooperatorilor se a- urma qriu. Proccdind aslbl. buit în mare măsură si spriii- nia de toamnă.
-onstruiren celui dc al doilea fnr- t'au în cinip la rccollalul po tot limpul am asigurat mecani nul acordat oe căLre organizi- A POTOPEA
nai de 1.000 mc. — unul din obiec de bază de la atelierul de produse rumbului $i sfeclei, la trans zatorilor un front cît mai larg
industriale a analizat recent sta portul cocenilor şi )a efectua de lucru.
tivele importante în planul I C S H rea altor lucrări dc sezon.
EI va trebui să producă in anul diu] pregătirilor $i au fost luate In afară de stabilirea sarci Obiectivul principal: recoltatul
măsuri de urgentare a lor Totodată Pe tarlaua situată in punctul nilor pe campanie, zilnic se
viitor o cantitate apreciabilă de numit „Calea Luncii", recolta
s-a recomandat organizaţiilor de tace si planificarea operativă $i la cooperativa agricolă de rle 40 dc hectare. Dc pc fieca
Innlă, din producţia combinatului. tul porumbului .se terminase. producţie din Tărtăria. raio
bază ca unele din problemele pri a lucrărilor ce se vor executa, re hectar s-au obţinut in medic
Despre pregătirile cc se fac pentru Paralel cu aceasta s-au tăiat sc stabilesc forţele care vor nul Orâşlie sc munceşte cu în peste 2.000 kq porumb ştiu-
vind realizarea planului în perioa rnci'nii, iar 2 autocamioane şi
continuitatea lucrărilor în ritm participa la înfăptuirea sarci sufleţire în aceste zile la insă- leli.
da de iarnă să lie cuprinse chiar în 20 de atelaje lucrau ue zor la nilor propuse, care este viteza mîntarca griului pe ultimele
susţinut ue timpul iernii nm cerut Pa.ralcl cu recoltatul s-a tre
holârîrite ce urmează a se lua cu eliberarea terenului. Aici i-am 2ilnică ce trebuie realizată etc. hectare planificate. Din zori şi cut la tăiatul cocenilor şi la c-
părerea tovarăşului inqincr Aurel întîlnil pe tovarăşii Ion Din-
ocazia adunări'or generale oc dări In fiecare seară, în scurte pină seara tîrziu mecanizatorii liberarca terenului.
Dan, şeful şanlierului. ciu, preşedintele cooperativei şedinţe operative se trec în Ghcorqhe Pascu. Nicolae Radu Hărnicia cu care se munceş
do seamă şi alegeri.
— Pentru ca lucrările re vor tre Si Virgil Blidaru, inginerul a- revistă realizările fiecărei bri si loan Radu sînt preocupaţi de te la cooperativa agricolă de
Asigurind aprovizionarea cu ma uronorn care la întrebarea
bui executate în limpul iernii să se noastră „Cum vă organizaţi găzi. mai cu scamă felul in realizarea unui volum cit mai nrooucţie din Tărtăria este o
poată deslăsura în bune condilium terialele necesare si ounînd in a- munca în campania dc toam • are s-au îndeplinit sarcinile mare dc lucrări, de bună cali expresie a hotărîrii cooperato
plicarc măsurile propuse, se cre planificate si se Stabileşte apoi tate. rilor de a executa înlr-un timp
am precizat o seamă ae măsuri. nă ?", ne-au răspuns : volumul de lucrări pentru ziua Intrucit semănatul este pe cit mai scurt strinsul recoltei
ează condiţiile ca procesul de pro
Nc-am propus bunăoară, ca lo-:- — Semănatul cerealelor pă- următoare. terminale, cooperatorii şi-au în de porumb de pe întreaqa su
ductîe în iarna care bale la uşă
te lucrările de betoane să le exe ioase de toamnă s-a executat Acest fel de a munci este dreptat toată atentia spre re prafaţă cultivată, pentru a per
să se desfăşoare neîntrerupt, jar pe 305 hectare din cele 340
cutăm înainte dc sosirea îngheţu practicat de multă vreme si el coltarea porumbului. In acest mite astfel mecanizatorilor 6ă
planul să fie îndeplinit la toii in planificate. Ne-am propus să se concretizează în executarea scop oraanizatia dc partid a treacă la executarea arăturilor
lui. Intrucît la termocentrala nr. 3 realizăm această lucrare oină
dicatorii. la timp a tuturor lucrărilor a- mobilizat toarte forţele existen adinei de toamnă.
se vor executa încă multiple lu cel mai tîrziu la 15 octombrie. grîcole. Ce au cîstiqat coope te. Drept rezultat. în numai 4 VASILE DANCII! La semănat pe ogoarele Gospodăriei aqricole de stal
crări interioare, urmează a se în G IOAN Pentru înfăptuirea obiectivului ratorii din Rapnlt prin bund 2ile a fost recoltată suprafaţa corespondent din Petresti. raionul Sebeş.