Page 45 - 1965-10

PAGINA 2 D RU M U L SO C IA LISM ULUI Nr. 3356

A
C R O N IC A D R A M A +IC A CINE) VINE BARZA
FABRICA DE CIMENT Şl VĂH „TEMELIA 11

Cu piesa lui Aiulre Roussin. căţi depăşite de realitate. Propriii gheze. Episoadele cu Nataşa, vii­
Cind vine barza, prezentată in pre­ lui copii, Georges şi Annie, mult toarea soţie a lui Georges sint edi­ B R A Ş O V
mieră pe tară, Teatrul de stat „Va­ mai maturi decît îşi dau seama pă­ ficatoare. t
lea Jiului" confirmă progresul ca­ rinţii. aşteaptă şi ei copii. Pînă şi Piesa arc, firesc, limitele ei. Spec­
litativ înregistrat la începutul aces­ Therese. fata în casă. este însărci­ tatorul simte exagerarea voită şi nu Strada Carpaţilor nr. 24 telefon nr. 14480,
tei stagiuni. Evoluţia către o gindi- nată şi Jacquet află că el are încă poate să accepte tot ce i se propune
ve teatrală modernă, către repre­ un copil, cu iubita lui din studen­ de pe scenă. Realităţile sint privite produce şi livrează pe bază de repartiţii:
zentaţii mai aproape de gustul şi ţie. Madeleine Lonant. Barza a fost cu un umor binevoitor şi înţelegere
exigenţele spectatorului contempo­ generoasă, o mulţime de copii, năs­ iar eventualele drame sint protejate
ran e aşteptată, binevenită şi meri­ cuţi sau încă nenăscuţi, bat la uşi­ de iminenta moştenire a bunicului. — cimenturi hidrotehnice
torie. le casei Jacquet punind în derută La un moment dat spectatorul e în
Poale că piesa lui Andre Roussin, întreaga familie spre hazul nespus dilemă: e bine ceea ce se petrece — ciment metalurgic
o comedie savuroasă şi plină de al publicului ce izbucneşte in cas­ pe scenă sau nu? Sint numai cîteva După re scapă
bun gust, şarjă bogată şi amplă, în- cade de rîs. La un moment dat nici observaţii. (lin slrinsoarea — var de construcţii
scriindu-se prin ascuţime în limite­ nu ne mai propunem să credem Marcel Şoma, regizorul spectaco­ inutililor, riul îşi
le pamfletului, nu a oferit totuşi ceea ce vedem ci să acceptăm ca ve- lului, a reuşit in bună măsură să continuă drumul — mozaic de calcar
liniştit.
posibilităţile maxime pentru colec­ ne ofere o reprezentaţie plină de ver­ Folo; I. TERCK.
tivul teatrului din Petroşani. vă. sprintenă, şi inteligentă Cu o echi­ ~ filler de calcar i
Inconstanţa şi nesiguranţa în a- Premieră pe ţară pă bună de actori, piesa a fost jucată
bordarea tematicii contemporane corect, cu momente de strălucire __________________ I
(nereuşita din Statia de autobuz a pe alocuri, deşi exista posibilitatea
fost o dovadă), se face simţită şi la Petroşani valorificării mai atente a unor situa­
in recenta premieră dar in mică ţii şi replici. Ca impresie generală,
măsură. Fiindcă de data aceasta spectacolul nu a avut suficient nerv,
reprezentaţia s-a apropiat destul de rosimil acest adevăr artistic din temperament. E vorba de o comedie
mult de tiparele piesei, reuşind u- care extragem învăţăminte şi idei. franceză contemporană şi am li Î n t r e p r in d e r e a o r ă ş e n e a s c ă
ncori, să le circumscrie, olcrmdu- Jacquet e un demagog inofensiv dorit ca actorii să simtă, să vor­
ne o imagine destul de exactă a e- dar destul de abil pentru a se sal­ bească şi să se mişte cu ascuţimea
roilor şi o subliniere clară a ideilor. va pnntr-uu discurs (vocaţie perso­ de spirit şi agerimea specifică. DE INDUSTRIE LOCALĂ DEVA
La prima vedere o comedioară nală de cea mai mare valoare) şi Ion Negrea, volubil, predispus la
spumoasă, Cînd vine barza dezvă­ a trece de la ministerul familiei la oratorie, pătrunzător, ne-a oferit un
luie, pe parcursul desluşirii conflic­ cel al... războiului. Georges şi An­ Jacquet apropiat de personajul co­ ANGAJEAZA URGENT :
tului dramatic, sensuri subtile de nie sint suficient de abili pentru mediei lui Roussin. Pe alocuri, ac­
acide ironii absconse. Barza începe a întnnqe prejudecăţile şi a şi sal­ torul devine spectatorul rolului pe
să domine casa ministrului Jacquet va iubirile. Fondul lor sufletesc e care îl joacă - zîmbete subtile an­ — excovatorişti la excavator 0,300 m.c.
aruncîvd cu un gest degajat şi cum­ dominat de intenţii bune. ciştigă ticipează anumite situaţii fuiînd din Cei interesaţi se vor prezenta la sediul întreprinderii sau
plit de ironic vălul superficial, min­ simpatia publicului deşi deviza, toa­ plăcerea spectatorului de a le desco­ 14 OCTOMBRIE 1965 la telefon nr. 1461, Serviciul Personal din strada ,,Dr. Pe­
cinos şi idilic al aurei familiei bur­ tă lumea tace dragoste, nu se prea peri el singur. tru Groza" nr. 14.
gheze „model". Nu înthnplător Jac­ potriveşte acestor foarte tineri croi. O evoluţie frumoasă, adecvată ro­
quet, ministru... al familiei, (inc Naivă şi docilă. Olympe. soţia lui lurilor au avut Mia Macii (Olympe).
discursuri ample, de paradă, pro­ Jacqust, acceptă impersonal soluţii­ Alexandru Macn (Jacquet tatăl). cu; 22.15 Refrene de neuital; 22,55
pune votarea unor legi pentru în­ le şi propunerile celorlalţi, adoptînd Astra Miclescu (Charlotte), Pauîi- CiNEMK Seară de lieduri; 23,25 Melodii... j
tărirea familiei burgheze. De ase­ ca bune, păreri pe care ieri le res­ na Codrcanu (Therese) şi Dana Pan- melodii. j
menea nu este înthnplător nici fap­ pinsese categoric. Lipsa de perso­ tazopoî (Madeleine Lonant). Cu ex­ PROGRAMUL II: 7,48 Cintam fru­
tul că soţia lui. destul de în virstă, nalitate nu o împiedică totuşi să cepţia soţilor Macri, mai multă abi­ DEVA: A trecut o femeie — ci­ museţile patriei; 8,00 Melodii popii- I
este nevoită să încerce tentativa re­ rostească cel mai mare adevăr din litate şi subtilitote ar fi adus inter­ nematograful „Patria"; Neamul Soi- lare; 8,30 Muzică din operele lui 1
nunţării la copilul venit pe neaştep­ piesă: atunci noi. părinţii, înseam­ pretărilor specificul necesar de tem­ mareşlilor — cinematograful „Ar­ Smelana,- 9.30 Interpreţi de muzi- I
că uşoară care ue-au vizitat tara; )
tate, călcind prima legea propusă nă că nu ştim nimici La ce mai perament. ta”; PETROŞANI: Raby Matyas .— JO.OO Melodii populare; 10,15 Mu- |
de soţul ei. folosim? Ce avem de tăcut? Doi tineri. Constantin Dicu şi cinematograful „Republica” ; Micul zică de estradă; 11,10 Muzică popu- I
pescar — cinematograful „7 Noiem-
Princiviile pe care Jacquet le do­ Conformismul şi prejudecăţile de debutanta Carmen Mancearec meri­ bne“; LUPENI: Rachetele nu tre­ Iară interpretată de Maria Slenan 1
rea legiferate se dovedesc prejude­ castă sint alt aspect al criticii bur­ tă a fi reţinuţi pentru interpretările buie să decoleze — cinematogra­ şi Ştefan Tudorarhe: 11,30 din ţă­
valoroase care au ridicat mult cali­ ful „Cultural", SIMERIA: lanoşic — rile socialiste; 12,30 Valsuri pen- l
tatea spectacolului. Degajat, volubil cinematograful „Mureşul"; ALBA tru lanfară; 12,45 Cînlcce pionie- l
dar nu suficient de francez. Con­ 1ULIA: LIji lucru făcut la timp — reşti, 13.08 Arii de virluoziiaic din y Ţ E S Ă T O R / D I N BUMBAC
opere; 13,30 Muzică uşoară inter- I
stantin Dicu se simte „acasă" în cinematograful „Victoria”; De doi prelată de orchestra Frânte Ponr-
bani violete — cinematograful „23
rol dovedind cu fiecare spectacol în August”; SEBES: Fiul căpitanului cel ; 14,30 „Asta e Moldova mea" f M ERCERlZAT
care joacă bogate disponibilităţi Blood — cinematograful „Progre­ program de muzică populară; 15,30 P£A/T/?U L £AfJ£Q/E Ş/
scenice. Atenţie insă la repetiţia u- sul"; Sălbaticii de pc riul morţii — Suită de balet pe teme din operela
nor gesturi (mişcarea aluzivă cu cinematograful „Sebeşul”; ORÂŞ- „Barbă albaslră" de Offenbach; |J COSTUME
capul a devenit stereotipă). TIF: Samba — cinematograful „Pa­ 10,00 „Lin nume drag, o melodie a
Sub amprenta unei uşoare timidi­ tria"; Oliuer Twist — cinematogra­ cunoscută" — mu2ică uşoară; 10,30 I 1: di rfoade
tăţi. Carmen Hancearcc îşi face de­ ful „Flacăra". HAŢEG: Cronica u- Emisiune de basme: „Traista cu bu­
cluc" de Viorica Nicoară;
18,00
nui bufon — cinemalograful „Popu­
butul la Teatrul din Valea Jiului cu lar"; BRAD: Merii sălbatici — ci­ Valsuri; 18,30 Varietăţi muzicalo; « /
o creaţie interesantă, bogată şi va­ nematograful „St. roşie'4; LONEA: 19,05 Din comoara folclorului nos­ 'truzcia^conece
{/
riată. Dicţiunea clară care promite, Sării Iul — cinemalograful „Mine­ tru — cînlece şi jocuri populare
mişcarea scenică sigură, gestica su­ rul"; 1 LI A : Winctou — cinemato­ din Ţara molilor; 19,30 Muzică u- 3. PRODUSELE NOASTRE
gestivă ctc. sint calităţi ce promit graful „Lumina". soară de Vasile Veselovski; 22.00
mult. Primul pas a fost frumos şi Muzică uşoară; 22.15 Miniaturi ins- | o DURABILE • A 5P£C TUOASE °Si •
tmmenlale; 22,30 Moment poetic:
bun. Cu o prezenţă scenică mai e- Poezii de Geo Bogza. 22,35 Pagini
nergică. Carmen Hancearec poate orchestrale din opere; 23,10 Melo­
aborda în viitor roluri de anver­
gură. dii pentru ore Urzii.
Mai plăcută, mai sugestivă şi mai PROGRAMUL 1: 5,06 Melodii Bulclme de ştiri şi radiojurnale:
de efect, scenografia spectacolului populare; 5.40 Muzică pentru fan­ 5,00, 6.00; 7,00; 10,00. 12,00; 14,00,
(autor Emil Moise) se desprinde to­ fară; 6.15 La ordinea zilei în a- 16,00: 18.00,- 22,00; 23,50 (programul
tuşi cu timiditate de tradiţia „mo­ gricullură; 6.22 „Cînlece de viată 1); 7,30; 9,00; 11,00, 13,00; ) 5,00;
bilării" abuzive a scenei. Printre nouă" — muzică populară; 7,15 17,00; 19,00; 23,00; 0,50 (progra­ ; s.i . s ^ m a t a s e a r o ş i e
multele fotolii, uşi si cadre, nelip­ Parada instrumentelor — muzica mul II).
sita bibliotecă cu cîteva cărţi şi o uşoară; 7,30 Statul medicului: Tu­
şea convulsivă; 7,35 Dansuri de
statuetă, actorii se mişcă stinjeniti. estradă; 7,45 Cinlece şi jocuri popu­ j3
Se mai pot opera cu curaj încă multe lare; 8,30 La microfon, melodia pre­
simplificări. ferată; 11,00 Piese simfonice dc p r o d u u j a . ;
T. 1STRATE Ciprian Porumbescu şi Constantin
Nottara; 11,30 „Două inimi şi o 19,00 Jurnalul televiziunii (I); © ŢSSAT<//9A/VÂrA8e 4
jnelodie — muzică uşoară; 12,13 19,20 „Desene de copii”; 20,00 „Dc-
Călătorie muzicală prin regiunile buluri" 21,15 Film „Casa Ricordi44 ® Ţ S S Ă r u /i O /A T / s e t e w . p e n E i /
patriei; 12,30 Aici... Iaşi! 12,50 Con­ 23,15 Jurnalul televiziunii (II) şi f u / g â N / z u e $ / & / c s ? e c / o t
cert de prînz, 14,08 Trei cintăreli buletinul meleorologic.
or muzică uşoară : Doina Badea. > C A P T t fş & t / r o r
Charles Aznavour şi Caterina Va­
lenţe; 15,30 „Coordonate culturale U/& C i W W r / / .
— 1965”; 16,15 „Un sal cu vechi
tradiţii corale”: Sălişle — Regiu­
nea Braşov. Prezintă compozitorul
Cheorghe Şoima din Sibiu; 16,35 Se- PENTRU 24 ORS
lechitni din opereta „Floarea (I n
Hawaî" de Paul Abraham,- 17,00 Mu­ Vreme frumoasă, cu cerul puţin
zică uşoară interpretată de forma­ noros ziua. Vinlul va sufla mooo-
ţia „The Federals*'; 17,30 Folclor ral din nord-vost Temperatura ae­
muzical nou şi jocuri populare; rului va fi cuprinsă ziua între 13
18.03 Seară penlru linerel, 19,00 şi )9 grade, iar noaptea între mi­
nus 3 şi plus 3 qrade. Ceală şi bru­
IN PERIOADA DE STABULAJIE Ciuta, dansează tinerele; 20,00 Ra mă dimineaţa.
diogazela de seară; 20,30 „Prelu­
diul nophi” — muzică uşoară; 21,15
Cronica lilerară de Matei Călines- PENTRU URMĂTOARELE 3 ZILE
cu, G. Ciprian „Scrieri"; 21,25
0 FURAJARE RAŢIONALĂ „Pe-un picior de plai44 — balade şi deveni favorabilă ploilor locale la
Vremea sc încălzeşte uşor si va
jocuri populare.- 21.45 Muzică u-
şoara interpretata de Cacă Pclres- slirşilul intervalului.
Ne apropiem de perioada cînd a- pozitarea lor. orienlindu-nc ca şirele asimileze malerialul predat. Din a-
nimalele vor mira în perioada de sla- sa fie clăoiie cil mai aproape de graj­ ceaslă cauză la unele brigăzi, cum DIRECŢIA REGIONALA APAŞ
bulalie. Bunul gospodar este In aceste duri 6pre a se evita orice risipă. Toi vilelor nu s-a făcut in cele mai bune SI8®IST ® SPORT
a lost cca din salul Piclişa, hrănirea
zile preocupat mai mult ca oricind, olunci furajele au fost cîntărilc şi re-
de a asiqura animalelor nu numai parlizaile pe fiecare îngrijitor spre a condilii, iar îngrijirea aceslora a lă­ HUNEDOARA - DEVA
condilii bune pentru adăpostire ci, In răspunde de buna lor păslrare. Ca şt sat imul de norii. Pentru a evita pe
aceeaşi măsură, şi o furajare cores­ In anul trecut furajarea animalelor o viilor astfel de silualn, generate în
punzătoare, astfel ca productivitatea vom face numai ue bază de raţii. In special de nepriceperea unor coope­ Campionatul regional de handbal a n g a je a ză u rg e n t:
lor să crească. acest scop s a Irccut la înlocmirca ratori în creşterea animalelor pro­
Cooperativa aqricolă de p<roduc(ie raţiilor in raport cu categoria de a- pun ca lunar să se iacă o reverifica- ♦ revizor şef
din Alba lulia dispune In momentul nimale şi cu productivitatea acestora. re a cunoştinţelor pe care trebuie să Bucura Haţeg-Straja Lupeni Viitorul Vulcan -Victoria revizor
de fală de un efectiv de 409 capete La vaci, s au lormat loturi după pro­ le posede un inqrijilor iar periodic
bovine, din care 12-1 vaci cu laple. ducţia de lapte pe care o dau. ur- să sc orqanizcze scurle schimburi de Cei interesaţi se vor prezenta la sediul Direcţiei, strada
Penlru iernarea acestora consiliul de mînd ca acestora să li sc asiqure un experienţă între inqrijilori. In felul 15-15 (7-6) Călan 17-10 (6-4) Unirii nr, 10, Deva, sau fa telefon 1918.
conducere a luat oin timp ţoale mă­ plus oe hrană, in special de concen­ acesta s-ar pulea. cu mai bune re­
gurile. alil penlru asigurarea unei trate. In această loamnă un însem­ zultate, generaliza experienţa îngriji­ || Jucînd pe teren propriu, Insă cu Fntîlnirea dintre cele nouă echi­
baze furajere corespunzătoare cil şi nat număr de jumnci vor li trecute torilor Irunlaşi. * formaţia incompletă, echipa balegană pe a plăcut mult spectatorilor Cei
pentru adăposlirea lor în condiţii bu­ la grupa vacilor adulte, asIfol că la Spre deosebire de alţi ani. în acea­ nu a reuşit decît un meci egal cu lor- care au avut inipaliva au lost gaz­
ne. Pînă în momentul de fală avem sfirşitul anului ponderea vacilor va stă toamnă cooperativa noastră agri­ ma|ia Slraja Lupeni deşi la un mo­ dele care deschid scorul încă din
asigurată inlrcaqa cantitate de fi­ aiunqe la circa 50 la sulă dm loialul colă prezintă o balanlă lurajeră în­ ment dat conducea cu 7-3. De mer.- primele minute. Treptat, oaspeţii îşi
broase necesară şi circa 80 la 6ulă numărului de bovine. Balanla fura­ destulătoare. Ne răinine doar sarcina lionat că halcqanii au ralnt şi doini revin şi in inin. 10 reuşesc să ega­
din eoncenlrale. Pentru a 6uplini lip­ jeră a fost întocmită avîndu-se în ve­ să gospodărim cu grijă fiecare kg. lovituri libere dc la 7 m. Punclcle leze, iar in min. 13 preiau conduce­
ea de concentrate in cadrul coopera­ dere acest lucru. Penlru Ionic aceste de nulret asiqurînd astfel o bună ior- au los>t înscrise de Roloroaqă (6). rea. In continuare gazdele pun 6lă-
tivei noas-lre s-au îasilozat peste 250 iuninci sînl prevăzute raliî sporite cu na.ro a animalelor şi o creşlere a pro­ Cristian (4). Oancea (4) şi Evalcria pînire pc |oc reuşind să cîşlîge de­
tone nutreţuri In amestec cu mela­ scopul de a le pregăti să ini re în ducţiei lor. I pentru hateqani şi Ncoqoie (5), Ne- taşat.
să. Avem şi mari canlilăti de nutre­ perioada de laclatie cil mai vigu­ TOMA MANCIULEA I meş (5), Barbu (4) şi C.avrilă penlru A arbitrat corect Cretu (Petroşani). HEGI UNEA HUNEDOARA *
ţuri qrosiere care ne dau posibilitatea roase. briqadier zootehnic la cooperativa I oaspeţi.
să administrăm animalelor un sur­ Asa după cum arătam mai sus, co­ aqricolă din Alba lulia S. SBUCHEA TUDOR MUCUŢA U v re a z â
plus de hrană. • operativa noastră dispune de o în­ " corespondent corespondent
Dar. cricil de multe furaje ar fi, semnată rezervă de furaje grosiere. i
dacă nu sînl bine gospodărite si ad­ In anii irecuh. o pa/le din acestea în anul 1965 următoarele sorlimcnlc :
ministrate ele nu vor fi suficiente le-am folosit în hrana animalelor to­ Utilajul Petroşani - Minerul
pînă la sfi<rşilul perioadei de slabula- cate $i preparate cu saramură sau în- I mmmmmm Steaua — Farul 6-0 (1-0); — birlic de scris şi tipării ;
tic sau se aiunqe la lirănirea anima­ silozale. Folosirea lor în acest fel Dmaino Pileşli — .C.S.M.S. 4-0 (4 0).
lelor numai cu grosiere şi alte nutre­ ne-a ajutat foarte mult să ne echili­ Crişul — Sfiinla Craiova 1-0 (I) 0): Aninoasa 13-28 — liîrlic suport, croială ;
ţuri cu o valoare nulrilivă <scăzu'lă brăm balanţa lurajeră. Aşa au 6lal
In asemenea cazuri e limpeoe că sca­ lucrurile cu ţuicii de porumb. CîiM Sliinta Timişoara — Sidcrurqistul 2 5 Ne! superiori, hnndbnliştiî din A- — hirlie suporl, ozalid ;
de producţia de laple şi greutatea a- i-am dat în hrană în forma lor ini­ Cea (lc*n opla clapă a campionatu­ (1-3). ninoasa au reuşii să învingă la un
nimalelor. Iată penlru ce lolosirca cit ţială s-a pierdut jumătate din ei de­ lui categoriei A la fotbal, desfăşura- scor caleqoric. — hirIii decorative ;
mai judicioasă a furaielor ne preo­ oarece animalele mănîncă doar frun­ C. DANILA
cupă în mod deosebii Experienţa a- za, pe cînd locati ci sînl consumalî lă ieri, a lost animată. S-a marcat cel CLASAMENTUL corespondent — hirlie specială, înregistratoare şi metrale;
mai mare număr de goluri din ac-
nilor trccuti nc-a învăţat că penlru a în întregime. De aceea propun ca si Î — caiete dc 200 file cn copcrţi din p.v.c. ;
asigura o bună qospodărire a acestor in această iarnă conducerea coope­ luafa edilie — 25. Scorul clapei s-a i Rapid 8 7 1 0 19- 6 15
turaie este necesară o temeinică or­ a putea folosi loale furajele grosiere I 2. Petrolul 8 5 2 1 16 5 12 B O X — caiclc şcolare speciale ;
rativei noaslre să ia măsuri penlru
înregistrat la Bucureşti unde Sleaua
ganizare a muncii In sectorul zooteh­ şi-a surclasa»! adversarul, echipa Fa­
nic. încadrarea acesluia cu cei mal numai preparale sau Snsîlozale, Con­ 3. U. T. A. 8 4 3 1 II 6 11 PngiPşlii din Cugir au întîInit du­ — bloc-notcsnri cu mapă din p.v.c.:
harnici cooperatori şi bineînţeles e- dilii pcnKru aceasta există cred, pes­ rul. O surpriză o constituie îndeosebi 4. Ştiinţa Cluj n 2 5 1 10- 9 9 minică, înlr-nn meci amical, pc cei
xercitarca unui conlrol permanent a- te tot. victoria la un scor concludent a Si- 5. Sliinta Timişoara n 1 1 3 12 Î2 9 din Lupeni. lată rezultatele tehnice: — caiele şcolare liniate pentru note muzical
fcunra felului cum se respectă întoc­ sectorul zootehnic o consliluic desi­( derurgislului în deplasare la Timişoa­ 6. C S.M.S. 0 3 3 2 9 10 0 Dngaru Petru (C) pierde ab. repri­ şi desen r
O latură importantă a muncii în
mirea raţiilor, programul de grajd ra. cit si rezultatul oe la Braşov. Cr*- 7. Steaua 8 2 4 2 17 9 8 za a doua la Ivănuş loan; T. Ungur blocuri dc diferilc forme penlru
ele. gur contribuha pe care trclmie să 7 (C) pierde la puncte la I. Sinigulel; corespondentă ;
In cadrul cooperativei noastre, con­ si-o aducă lugriji-lorii. Consiliul nos­ I sul .a repurtat ieri priina victorie din 8. Slcaqut i roşu B 3 1 4 13-14 Ion Igna! (C) cîştigă la punclc la Ion
ciliu! de conducere, cu sprijinul ingi­ tru de conducere cu sprijinul orga­ I acest sezon. 9 Dinamo Piteşti 8 3 0 5 13-17 6 Chiş; Ion Trila (C) cîşlîgă prin ab. — carnetele diferilc cu mapă din p.v.c. f
nerilor a luat Încă de Pe acum o sc­ nizaţiei de partid, a luat iu anul tre­ ■ Dar. iată şi rezultatele etapei de 10. Ştiinţa Craiova 8 2 2 4 6-JI 6 repriza a H-a la Ion Toma; Ion Dan-
rie de mă6uri menite să asigure o cut o serie de măsuri penlru lărgi­ ieri : II. Sideruiqislul 8 2 1 5 15-20 5 ciu (C) ciştigă la puncte la Pelru — mape cu piicun şi scrisori diferite/
bună depozitare a furajelor şi hrănl- rea cunoştinţelor profesionale prin Sliinta Ciul — Rapid 1*1 (0 0); 12. Dinamo Buc. 8 2 1 5 13-19 5 Urzică; Vasile Galan (C) cîşligă prin t
rea animalelor cit moi raţional. Chiar încadrarea acestora la cursurile în­ ab. repriza 1 la Vlad Gligor; Nicolae — ambalaje penlru ouă.
In timpul transportării furaielor s-a văţământului agrozootehnic. Rău a U.T.A. — Dînamo Bucureşti 3-0 (2-0); 13- t4. Farul 8 2 1 5 6 14 5 Păun (C) cîştigă prin ab. repriza a
ale* locul cel mai potiivit pentru de­ fost tuşă că nu toţi s-au 6lrăduit să Steagul roşu — Petrolul 0-2 (0-0), 13-14 Crişul 8 1 3 1 7 15 5 Il-a la D. Iordache,