Page 47 - 1965-10
P. 47
't'AOlNn 4 D R U M U L SO C IA LISM U LU I 3356
O.N.u.; Dezbaterile Sosirea 8a U8an-Bafor a delegaţiei
N arii Adunări Nafiona!
generale continuă
ULAN-BATOR 13 — Trimisul spe
cial Agerpres, L. Dută, transmite: prezent Petre Nită, ambasadorul Re
publicii Socialiste România la Ulan-
NEW YORK — Trimisul special 1 ă regiune, un climat prietenesc'’. Miercuri rlupă-amiază a sosit la Balor si membri ai ambasadei române.
Aqerpres, Nicolae loncscu trans Tsitimokos a sublimat că „relaţi Ulan-Balor delegaţia Marii Adunări B. Alt3ngherel a rostit un cuvint
mite: ile Greciei cu România s-ou dez Naţionale a Republicii Socialiste Ro- de salut. A răspuns Kovacs Gyorqy,
Adunarea Generală a conlinuol voltat continuu". Reprezentantul mânia care. la invitaţia Marelui Mu vicepreşedinte al Marii Adunări Na
marii eu discutarea proiectului fie Poloniei Jozct Wimediez, care a ral Popular va vizita R. P. Mongolă. ţionale.
rezoluţie adoptat oc Comitetul de vorbit în continuare, a condamnat Delegaţia a fost întîmpinată de B. In scara aceleiaşi zile, delegaţia
tulelă. referitor la situaţia fiii» agresiunea S.U.A. în Vietnam. F.1 Altranghercl, preşedintele Marelui parlamentară română a depus o co
Rhorlusia de suri. Acest proiect a sprijinit ideea creării dc zone Mural Popular al R. P. Mongole. N. roană de flori la Mauzoleul Eroilor
condamnă încercarea autorităţilor dcnuclearizale si a arătat că una Luvsanravdan, vicepreşedinte al Ma- din R. P. Mongolă.
rasiste de a proclama unilateral din cauzele actualei tensiuni dm relui Mural Popular al R. P. Mongole B. Altangherel a oferii un dineu in
independenta Rhorlesiei fie sud în Europa rezidă în refuzul R. F. şi de alte persoane oficiale. A lost cinstea parlamentarilor români.
scopul perpetuării dominaţiei lor. Germane de a recunoaşte inviola
După dezbateri, Proiectul de re bilitatea frontierelor vestice ale
zoluţie a lost adoplal cu 107 vo Poloniei. J. Winicwicz a subliniat,
lirii drepturilor legitime ale R. P. Vietnamul de sud
turi penlru. 2 voturi contra (Por- fie asemenea, necesitatea restabi
turialia si Republica Surl-Africa-
nă) si o abţinere (Franţa). Marea Chineze în O.N.U.
Britanic a absentai de la vot. -sV
Reluinau-se dezbaterile nenera- NF.W YORK — Trimisul special
le. ou luat euvîntul ministrul rie Aqerpres. Nieolae loneseu trans
externe al Toqoului, Gcorqcs Ape- mite :
do-Amoh. Apoi. ministrul de ex
terne al Austriei, Bruno Krciskv, Marti au continuat lucrările în
a vorbit. îndeosebi, despre pro Comitete.
bleme europene si despre proble Reprezentanta tării noastre, Mia
Grcza, luind cuvinlul in Comi
ma dezarmării. El s-a Tefcrit, rie
asemenea, la problemele colonia tetul penlru problemele soeial-u-
lismului. arătind că tara sa „spri manitare si culturale, care discută
jină cu fermitate dreplul liecârei proiectul unei convenţii interna
naţiuni la autodeterminare, liber ţionale privind eliminarea tuturor
tate si independentă-. Minislrul formelor de discriminare rasială a
de externe al Indici. Sardar Su-a- atras atenţia asupra faptului, că
„emanciparea u.conomică
a unei
ran Sinqh, a abordat în iiilerven- ţări, progresul său economic şi so
tia sa problemele orqanizării şi
lunclionării O.N.U., dezarmării si cial pot fi realizate numai oacă
colonialismului. El a oxdus apoi ss face apel la toate resursele u-
poziţia tării sale în eoniiictul cu niane, indiferent dc culoare, rasă,
Pakistanul. sex sau credinţe roliqioasc". Ea
a .declarat că „Republica Socialis
Cuvîntarea ministrului ne ex- tă România se opune cu lermilaic
'terne al Greciei. Ilias Tsirimokos, oricăror forme de discriminare ra
a fost axa.tă in special pe problc^ sială. subliniind că Statele sînl a-
ma cipriotă si oc relaţiile qrcco- relea care. in virtutea suveranită
lurcc în lumina acestei problem'. ţii lor, sînl singure’e în măsură să
asigure eliminarea discriminărilor
Ministrul qrec a declarat că în
Balcani „a fost realizai, cu cola rasiale.
borarea celorlalte ţări din aceas- In acest sens dcleaalia română
a prezentat un amendament la
proiectul in discuţie, amendament
care a primit sprijinul unanim al
delegaţilor care au luat euvîntul.
Congresul sindical In Comitetul pentru problemele
juridice, reprezentantul român. C
m ondial Flilan, care a fost ales in unani
mitate. intr-o şedinţă precedentă,
VARŞOVIA 13 — Corespondentul vicepreşedinte al comitetului, a
Agerpres, Gh. Gheorghilă, transmite: făcut unele observaţii asupra pro
In şedinţa de miercuri dimineaţa a iectului privind încheierea trata
Congresului sindical Mondial de Ia telor. El a arătat că proiectul tre
Varşovia, )a punctul 3 de pe ordinea buie să se refere numai la acor
de 7.t au prezentat rapoarte : llonn durile internaţionale încheiate In
Quok Viei, preşedintele Federaţiei tre state, nu si la cele la rare
sindicalelor din Vietnam si Tran participă organismele internaţio
Hoai Nani, membru al C. C. al Conh- nale. dc-oarecr numai statele sînl
lelului Permanent al Uniunii sindica subiecte de drept internaţional cu
telor pentru eliberarea Vietnamului capacitate deplină.
ftc suri, „asupra situaţiei din Vietnam
Si- a luptei muncitorilor si poporului In Comitelui administrativ şi
vietnamez împotriva imperialismului bugetar. secretarul general ni
american aqresiv”. Prin cifre si fan O.N.U , U Thanl, a prezentat pro
te elocvente, vorbitorii au demascat iectul dc buget al O.N U. pe anul
intervenţia americană in Vietnam, au financiar 1986. Dezbaterile asupra
Televat lupta eroică a poporului suil- acestui proiect vor începe in zi
viel name/.. lele următoare.
!n conlinuarea discuţiilor au mai
luai euvîntul Mallianael, secrctor qe-
neral al Federaţiei Muncitoreşti pan-
cipriole, Carlos Corle/. Diaz, vicepre-
seffinte al Cenlralei unice a oameni
lor muncii din Chile. Shafi Ahmerl
es Sheic, secretar general al Federa
ţiei muncitorilor din Sudan, care au
vorbit despre situaţia oamenilor mun
cii din ţările respective, despre lupta
lor penlru o vială mai bună, penlru
pace, Împotriva imperialismului.
Lucrările Congresului continuă.
