Page 49 - 1965-10
P. 49
PAGINA D R U M U L SO C IA LISM ULUI 3357
Şl HOTÂRÎRE
(Urinare din pag. l) destul de lent. Mai sint doar două
Juni şi jumătate pină la sfirşitul li I
tioara de Jos. In aceste sale 6-au nului şi mlr-o serie de sale n-au losl
6!rins sume mari dar lucrările încă nici măcar asigurate fondurile mi-
nu au Începui deoarece nu există n.mo necesare începerii lucrărilor I
reţea de 1 naltei tensiune. Dar nici In această situaţie ne întrebăm: cind
pină acum. problema axei nu a fost se vor executa lucrările? Uăminerea
definitivata. Totuşi, Sfatul popular iu urmă se datoreşle slabei preo I
raional Orăşlie, penlni a cişluja limp, cupări manifestate de unele comite
a solicitat ca pînă atunci să se lu te executive ale sfaturilor populare
creze în satele respective la reţeaua comunale şi raionali'. In unele loca
de joasă tensiune. lităţi cum este de pildă Buceş, cetă
Despre perspectivele axei de înal ţenii nu au fost antrenaţi la acţiuni
tă tensiune l-am întrebat pe Iov. patriotice pentru săpatul gropilor, 1
inrj Nicolae Lupşa, şeful serviciului transportul si plantatul slilpilor ele.
electrificări rurale al I U E H. O parte dintre ei spun că n-au fă
— Rămînerea in urmă a lucrărilor cut acest lucru pe motiv că echipele I
în raionul Orăşlie, ne-a spus el. este trimise de I.U.L.II. n-au solicitat spri
explicată prin lipsa axelor de înalta jin.
tensiune. Al îl în 1964 cit şi în 1965 Este oare necesar să aşteptăm ca I
axele au fost scoase din plan. Astfel, alin să ne tragă de minecă?
axa Căstău-Costeşli la care trebuie Mai multă preocupare trebuie să
să se racordeze cele patru localităţi existe şi din partea l.R.E.II. S-a con 1
nu a putut fi construita. Totuşi, după statat că o serie dc sate au deschis
repetatele inlervenlii, ni s-a promis finanţarea dar l.U.E.ll. inlirzic să
că la 1 noiembrie a.c. se va crea trimită echipele. Iii satele Heriu. Se- I
posibilitatea conslruirii ei. Am pro reca, Orăşlioara de Sus şi Orăşlioara
pune Sfatului popular raional Oră- ne Jos se pol începe lucrările la
ştie un lucru. Inlrucit construcţia a- joasa tensiune iutrucil există toate I
xei se va face conform proiectului condi|i:lc. De asemenea, trebuie să
de execuţie pînă la Ocolişul Mic. la se insiste mai mult pentru obţinerea I
această oxă să fie racordate si alte fondurilor necesare conslruirii axei
sate aferente 2onei care nu sint cu Căslău-Cosieşli
prinse in plan. Este vorba de satele Planul de eîecirificare a satelor pe BLOCURI NOI LA HUNEDOARA Foto: A. OARGA
Ocolişul Mic, Hucium, Ludoştii (Ic ar.ul 1965 trebuie realizat. Comite
Jos şi de Sus, Văleni şi Cosleşli. De tele executive ale staturilor populare
aceea trebuie luate de pe acum mă raionale, orăşeneşti şi comunale au
suri pentru strinrjerea fondurilor ne datoria să lupte cu mai multă ho-
cesare în aşa lei ca ele să poală tărirc. să dea dovadă de mai multă SIMERIA: DE Lfl SUBREDflCŢIfl
fi electrificate în anul 1 960.
iniţiativă pentru atingerea acestui
scop. l.a mulul <n conducerea l.R.E.II.
Din cele relatate reiese ca acţiunea să mobilizeze toate tortele astfel in
de electrificare a satelor iu regiunea cit cele 50 de sale planificate, să fie NOASTRĂ VOLUNTARA
noastră se desfăşoară intr-un ritm electrificate in termenele stabilite.
tccalculale In valoare do 33.591 Ici.
Fac ce vreau, După trei trimestre Autorul ei este maislrul Anton Crija-
novschi Tot el este si autorul inova
bere in vederea păsuirii pe fus a cu
Antrenaţi in inlreccrca socialistă, ţiei „Dispozitiv pentru ridicai roti li
zineţilor de osie”. O altă inovaţie a
muncitorii, inuincrii şi tehnicienii din
ce-mi place cadrul atelierelor de reparat material cărui autor este tehnicianul loan Ghi-
1a conslă în executarea slrunjirii în
rulant, au obţinui importante succe
se in cc-le 1rc» trimestre care tiu tre
moloh si cuplări de la locomotive.
cut. Planul producţiei globale a lost universalii! cu 3 bacuri a bufonilor
îndeplinit in proporţie de 101,6 la su
- Tu eşti. Muc ca? tate. Nu respecţi pe - Ţie nu-ţi pasă. tă, iar al producţiei marlă iu propor
- Da... moralis- nimeni. Pc toţi îi Dar le pasă altora. Şi ţie de 102,5 la sulă. Ridicarea nivelului
tulc, sfidezi. Şoferului îi intr-o zi ai să ţi gă In aceeaşi perioadă au fost reali
Mâi. Mircca. ici şapca şi i o arunci seşti naşul. O să scrie zate economii la prelul dc cost in
le-ai cam alumat azi pe jos Cind taxato oamenii pc la autori valoare de 11000 lei, iar beneficiile profesional
$i iar eşti pus pc rul iţi atrage atenţia tăţi, la ziar şi-ai să peste plan însumează 893.000 lei.
scandal că iut i voie să fu fi luat la întrebări. La sortimentele principale, bilan Creşterea de Ja un an la altul a
- Ei şi? Am băut mezi in autobuz, tu O să le tragă la răs ţul evidenţiază o realizare dc 250.3 sarcinilor de producţie, introducerea
din banii tăi ? Vrei tragi şi mai tare din pundere. la sulă la piese de schimb şi 102.8 Ia tehnicii noi, a metodelor înaintate de
6ulâ la reparaţii locomotive.
să-mi faci morală ? ţigară. In ziua de ÎS - Lasă, lasă. Ce. Printre colectivele secţiilor caro lutru precum şi îmbunătăţirea conti
la cară te şi laşa mă septembrie, cind ai crezi că mă intimi şi-au adus cea mai mare contribuţie nuă d calităţii reparaţiilor, impun ri
in pace. coborit la Uroi. ai dezi? Nu se prinde la obţinerea acestor succese amintim dicarea permanentă a nivelului pro
atelierelor
fesional al
muncitorilor
- Te las Dar nu i vrut sd vezi cit de băiatule. Iţi repet. secţia a IV-a mecanică (şef secţie loan R.M.It.
frumos. Ce zic oa tare poţi să trudeşti Numi pasă. Pleşat şi secţia l locomotive, jşel Pentru realizarea acestui importam
menii caic te văd ? tu uşa. Ai spart gea secţie ii»n. Emilian Drăqan). obiectiv, colectivul cabinclului teh
- Nu-it frumos, nti-i mul. Cioburile pu - Mă întreb. Mir nic. organizează expuneri de confe
frumos. Atila ştii şi teau răni ne ceilalţi cca. cum privesc co Activitatea rinţe tehnice, recenzii şi vizionări de
tu. Nu i frumos ce i călători. Civili za(ie - i legii tăi de muncă, dhifilmc. Prin abordarea unor teme
frumos, mă ! E fru asta ? cetăţenii din Uroi. interesante. în legătură cu diferite
sindicatul, comporta
mos ce ţi place. Ce - Măi. moraliştii* rea ta Dacă aş li in inovatorilor noutăti tehnice, conferinţele sînt mult
zic oamenii ? le ! Eu mu respect... apreciate dc către muncitori. La cele
36 conferinţe expuse în acest an au
Zică ce vor. Alţii nu mă intere locul lor să ştii că participat 1255 auditori. Cu deosebi*,
Numi pasă. Fac sează Cit despre ci te-aş pune la respect. Munca inovatorilor din cadrul ate interes au fost auniale conferinţele ■
Aş face o şedinţă în
ce vreau, ce-mi pla vilizaţie las-o mai în lierelor It.M.R. se bucură de o deose- „Creşterea productivităţii muncii la
ce. cet dacă nu urci să ţi care aş vorbi despic bilă atenţie din partea organizaţiilor prelucrarea pe strunguri universale
- Zilnic faci na iasă şi ţie pc nas isprăvile tale dc scan de partid şi a conducerii atelierelor. cu culiic obişnuite” (limită de Iov.
Prin cabinetul tehnic, inovatorii pri
veta Si mc ria - Uroi. Nu permit nimănui dalagiu, dc om cer mesc înorumâri, li se imn la dispo Amos Romosan, şeful secţiei a lll-a
cu autobuzul. To{i să nn facă observa tat cu normele dc ziţie materialele pentru documentare, mecanică), „Folosirea trasării şi a des
spun că tc porii unt. ţie... morală. Cum în convieţuire socială. di.sculinou-se cu ei asupra căilor de făşurărilor în caz.anqerie" (limită de
maistrul Liviu Irinra), „Instalaţii şi
necivilizat, că Iaci cearcă cineva, îmi Te aş supune jude rezolvare a ideilor de inovalii. dispozitive de mică mecanizare utili
scandal. sare muştand. Fac căţii opiniei publice. Ca urmare a acestui sprijin, la ca zate în turnătorii” Itinută de maislrul
- Şi ce? Cui nui ce vreau, lac cerni Să şi snună oamenii, binetul tehnic au fost prezentare, în Ştefan Mindrescu) si altele. Cu ace
place să călătorească place. Ţi am mai deschis, părerea des perioada l ianuaric-l octombrie ac„ laşi mieros sini urmările recenziile a-
cu mine împreună să spus. Fumez, joc pre tine. Poate pină un număr dc 82 propuneri de inova <uora cărlilor tehnice. Ia care au
ţii. din care 65 au fost aplicate în
face
la urmă o vor
se dea jos. Ce. ii au cărţi. chit. lac scan procesul de producţie. Valoarea post luat pArlc pină în prezent peste 1.300
tobuzul lor ? dal. Fac cerni place, tovarăşii tăi de ralculală a inovaţiilor aplicate se rl de muncitori.
- Dar in autobuz auzi ? muncă de la „Mar diră la -13.233 lei, iar valoarea anle- ILIE COJOCARII
nu po(i face ce viei. Eu sint Mit cea mura" Simcria. Cre calcuUlă este de 75.319 lei. responsabilul centrului de radioficare
Tu încâlci regulile Constantin dm Uroi dem că ar fi bine. Dinlre inovaţiile prezentate si apli MARGARETA RUDEANU
dc bunăcuviinlă, dc Tu ştii. Şi nu nu pa cate amintim „Rcconditionarea rozele funcţionară
comportare in socie să dc nimeni. N BADIU lor de bronz din capul cuzineţilor <Je
osie la locomotivele R“, prin aplica ANDRFI CAZAN
rea căreia se realizează economii an (clinician
ACTUALITAT7 AGRICOLE
.\-i~rxr:. . iaz
