Page 5 - 1965-10

p^nioor-'â
PRObETARl DW TOATE T'ĂRtlE UNITl-VĂ 1
y.«.,nr<!(h,?rcV-" CONDUCĂTORII DE PARTID Şl DE STAT
PAGINA i
AU VIZITAT EXPOZIŢIA CONSTRUCŢIEI

ECONOMICE A R.P. CHINEZE

„ O M U L Vineri la amiază tovarăşii Nicolae chinezi au dat ample explicaţii in le-

Ceauşeseu, Chivu Stoica, Alexandru qătură cu produsele prezentate, une­
Birlădeanu, Paul Nlculescu-Mizil, le dintre ele în stare de funcţionare.
Leonte Răutu, Iosil Banc, Petre Bla- Oaspeţii au fost informaţi pc larg
Şl N E V O I L E jovlci, Ianoş Fazekaş, Ilie Verdeţ, aespre caracteristicile tehnice ale ex­
Manea Mănescu, Gheorghe Gaston- ponatelor. despre producţia obţinută
Marin. au vizitat Expoziţia construc­ în R. P. Chineză în diferite ramuri
ţiei economice a R. P. Chineze. ale economici.
Conducătorii de partid şi de stat
☆
L U I " au fost întîmpinaţi de conducătorul După vizitarea expoziţiei, conducă*
delegaţiei guvernamentale chineze, torii de/partid şi de stat s-au întîlnii
Cean Lin-ci, ministrul industriei căr­ cu membrii delegaţiei guvernamenta­
bunelui, Cian Hua-dun, directorul ex­ le chineze în frunte cu Cean Lin-ci.
poziţiei, prim-vicepreşedintc al Con­ ministrul industriei cărbunelui, şi or­
siliului chinez pentru promovarea co­ ganizatorii expoziţiei.
merţului internaţional, precum şi de In cursul Intilnirii a avut loc o
LA FABRICA DE AGLOMERARE Nr. 2 Liu Fan, ambasadorul R. P. Chineze convorbire coraială $i prietenească.
Ia Bucureşti. Tovarăşul Nicolae Ceauşeseu a adre­
Erau de fată tovarăşii Bujor Almă- sat calde felicitări pentru reuşita -1-
cestei expoziţii, subliniind că ea con­
Gheorghe
minelor,
ministrul
şan,
Î N T R E C E R I I S O C I A L I S T E Cioară, ministrul comerţului exterior, stituie o expresie a marilor realizări
obţinute de poporul chinez în opera
Gheorqhe Pele, adjunct al ministru­
lui afacerilor externe, Nicolae lones- de construcţie socialistă si în acelaşi
cu, adjunct al ministrului industriei timp o contribuţie la dezvoltarea re­
CARACTER MAI MOBILIZATOR! petrolului, Victor lonescu, preşedin­ laţiilor de prietenie dintre cele două
tele Camerei de comerl.
ţâri.
(Agerpresl.
Directorul expoziţiei şî specialiştii
In procesul de producere a bunu­ ore, în loc de 4-6 ore. S-a pierdut de acel caracter de întrecere pe care
rilor materiale există o formă efici­ astfel un însemnat spor de produc­ o dă un qraiic suqestlv.
entă de mobilizare a maselor la rea­ ţie. Formalism se poate constata si Înapoierea în Capitală a delegaţiei
lizarea indicatorilor economici. între­ Tot din cauza neqliientei maiştrilor dacă urmărim referatele ori alte ma­
cerea socialistă. De felul cum sin­ (ei au datoria ca în timpul unui teriale prezentate cu prilejul cons­
dicatele şi conducerile tehnico-admi- schimb să treacă de 3-4 ori pe întxe- fătuirilor de producţie, ori a adună­ de activişti ai P.C.R.
nistrative organizează întrecerea so­ qul flux tehnologic de oare răspund) rilor lunare ale qrupelor sindicale. In
cialistă. depinde in mare măsură şi si a unor şefi de echipe, rolele pc Holârîrea Prezidiului Consiliului Cen­ Vineri dimineaţa s-a înapoiat în iaşi al P.C.R., care a făcut o vizită
rezultatele ce se obţin. care circulă benzile nu sint suprave- tral al Sindicatelor privind stabilirea Capitală delegaţia de activişti ai in R. S. F. Iugoslavia în schimb de
Iată însă că la Fabrica de aqlome- qheate cu atenlie, acestea se deta­ si stimularea evidenţiaţilor, fruntaşilor P.C.R., în frunte cu tovarăşul Virgil experienţă la invitaţia C.C. al U.C.I.
rare a minereurilor nr. 2 de la C.S, şează deseori din lăcaşurile lor ca*i- şi colectivelor evidenţiate si frunta­ Cazacu, membru al C.C. aJ P.C.R.,
Hunedoara acţiunea ca atare nu este zînd opriri accidentale, stagnări ne- şe în întrecerea socialistă se preci­ prim-secreLar al Comitetului regional (Agerpres).
privită cu toată răspunderea. Se gă­ permise. zează că titlul si fanionul ae eviden­
sesc fel şi fel de cauze, asa-zise „o Să Juâm însă un alt aspect al pro­ ţiat se acordă de către comitetul sin­
bieetive", pentru a se justifica ră- blemei: tovarăşii din conducerea dical de seclic de acord cu conduce­
minerea sub olan, pînă în ziua de secliei, acelaşi maistru Azarie Luca rea secţiei, în adunările lunare ale Vizita în {ara noastră
23 septembrie a.c.. cu circa 14.000 ori Ioan Bartoc si loan Iatan. lipsesc qrupei sindicale, pe baza propuneri­
tone aqlomeral. Cele mai frecven­ sistematic de la adunările lunare aie lor făcute de organizatorul de qrupă
te se referă la uzura rapidă a benzi­ gTunelor sindicale. Unde oare în altă sindicală împreună cu maistrul. Dar a tir. Sarvapalli RadhakrisSinan,
lor transportoare şi granulatia marc parte dacă nu în aceste adunări pot din puţine referate prezentate cu pri­
a cocsului (ultima sc pare că-şi v,i afla problemele care-i frămmtă pe lejul adunărilor lunare, reiese, acest
qăsi rezolvarea Drin montarea unei aqlomeraloristi în legătură cu înde­ lucru. Oamenii muncesc. Munca le r e ş e d i n ţ e l e R e p u b l i c i i In
instalaţii de preconcasare a cocsu­ plinirea ritmică a planului, abaterile este retribuită prin salariu. Dar sti­
lui). ce au loc de la procesul tehnoloqic, mulentul moral, care-1 însufleţeşte pe
Dar, Î11 spatele acestor cauze (ni­ faptul că se fac încă unele reparaţii A. DAVID La invitaţia tovarăşului Chivu şedintele Republicii India, va face o
meni nu contestă ci n-ar fi obiecti­ de mîntuială ? Stoica, preşedintele Consiliului de vizită în Republica Socialistă Româ­
Stal al Republicii Socialiste Româ­
ve), se ascunde o gomă întreagă de Se paie că la Fabrica de aglomera­ (Continuare in pag. a 2-a) nia între 7 şi 10 octombrie a.c.
neajunsuri care îşi au originea în re a minereurilor nr. 2, oamenii nu nia. dr. Sarvapalli Radhakrishnan, pre­
slaba preocupare pentru descoperi­ văd esenţialul. Adevărul este că şi
rea şi valorificarea tuturor rezerve­ orqanizalia de partid din secţie ad­
lor interne din cadrul secţiei. Între­ mite cu prea multă uşurinţă justifi­
cerea socialistă vie. mobilizatoare, cările neîntemeiate ale unor oefici-
constituie una din cele mai însenina­ ente, nu caută să cerceteze că in spa­
te rezerve. tele cauzelor apreciate ca „obiecti­
Primul obiectiv — ritmicitatea — ve" se ascund de fapt lipsuri de or­
constituie deia un element de oiscu* din subiectiv, neglijente in orqaniza-
tie. Realitatea este că el nu se ren- rea muncii, un simt de răspundere
lizează. Să constea oare cauza nu­ scăzut în îndeplinirea sarcinilor.
mai in circuitul marc de benzi ? Ca- Întrecerea socialistă in această im­
leqoric nu acesta este motivul prin­ portantă secţie a combinatului hu­
cipal. Secţia nu foloseşte un miilor nedorean nu este mobilizatoare si .. V v ? jJ B - ş ; r
Veche aşezare muncitorească, concret de măsurare a producţiei din alte motive. Rezultatele — aşa
Zlatna, cunoaşte dc la un an la (respectiv cîntarele pe bandă), aceas­ cum sint ele — se popularizează cu i f 1 n ** - p i i i «
ta determinindu-se după
consumul
„DIALOG altul noi prefaceri. Vechile obiec­ furnalului $î stocul rămas. Ce stimu­ ajutorul unui qrafic aşezat la intra­ M M S H P T C n B fi
tive industriale se măresc prin in­
rea în vestiar. Metoda ar fi bună
lent mobilizator mai pot avea a-
trarea in funcţiune a noi instalaţii
erescind in acest fel capacilă(ile lunci aglomcratoristii aflaţi in în­ dacă în rubricile respective, proiec­ •« y i « 1 n
'H jr '
tul de realizare a indicatorilor pla­
de producţie. trecere. dacă rezultatul muncii lor nului de către fiecare brigadă s-ar
U OSTAHTÂ** la uzina chimico-metalurgică, u- „după ochi” ? unui schimb se face (in ziua de 24 septembrie qraficul e-
de-a lungul
trece zilnic, nu cu 3-4 zile înlirzierc
Asemenea prefaceri au loc şi
Merqînd mai la amănunt, se cons­
nul dintre cele mai importante o- tată că unii maiştrii şi şefi de schimb ra completat numai pînă în 20 ale
biective industriale, in cadru) nu-şi fac datoria în mod conştiincios lunii). Muncitorilor, echipelor, bri­
Peste o lună cînlecele 51 jocu­ căruia fuocţionoază şi o instalaţie găzilor. trebuie să li se prezinte si­
rile de pe meleagurile «noastre se pentru captarea prafului de mi­ in funcţiile pe care le deţin. Datorită tuaţia la zi pentru a putea acţiona în
vor intilni, pe calea undelor si a nereu. slabei preocupări .pentru■ orqanizarca < consecinţă- .astfel incit' 'fiocare^rtona
micului ■ ecran, cu ■ jocul si cântul muncii la schimbarea benzii nr. 85 de produs oieroută să fie recuperată. Lupeniul are azi aspectul unui
de pe plaiuri moldovene ăn „Dia­ In fotografie: vedere parţială a in ziua de. 20 septembrie, treabă o»; In felul cum se procedează acum ei nu oraş modern. Bulevarde* largi,
logul la distantă*', organizai de instalaţiei. care răspundeau direct maistrul A- sînt mobilizaţi, nu au de unde să ştie că blocuri svelte au venit să înfru­
Comitetul de radio si televiziune. Foto: I. TEREK zarie Luca şi şeful de schimb Cornel umil a muncit mai bine sau mai museţeze peisajul bătrânului oraş.
Aşadar, la 7 «noiembrie, tele­ Oprîsan, operaţia a durat peste 12 puţin bine. In ultimă instanţă se pier­ Foto: N. ANDRONACHE ÎNCEPUT d e a n
spectatorii din întreaga ţară vor
fi juriul exigent in aprecierea ar­
tiştilor amatori si profesionişti din
cele două regiuni bogate si fru­ UNIVERSITAR
moase ale tării: Hunedoara-Bacău. seminţei necesare sau lipsei de te­
te inimi, să inunde de bucurie R IT M U L IN S Ă M ÎN Ţ Ă R IL O R ră. de pildă, mecanizatorul llie Ioan, I octombrie. început de an uni­ cele mai noi ale ştiinţei şi teh­
ren pregătit. La Nădăştia Inferioa­
Vestea a făcut să tresalte mul­
multe chipuri. Toţi cei care şi-au in decurs de trei zile, nu a insă- versitar. In această zi de toamnă nicii. Studenţii, cărora le-au fost
afirmat nu odată talentul la nu­ minţat decît 9 ha deoarece conduce­ porţile tuturor facultăţilor din ţara asigurate condiţii bune de studiu
meroasele concursuri organizate rea cooperativei (preşedinte iov. Ju­ noastră s-au redeschis. Centrele si de viată, s-au preocupat mai
pe plan local, raional si regional, N U ESTE S A T IS F Ă C Ă T O R dele Carol), nu a asiqurat sămintn universitare trăiesc clipe de neui­ mult de însuşirea cunoştinţelor
s-au văzut acum pe scena „dialo­ decît după ora 10 şi în cantităţi in­ tat. profesionale. Numărul studenţilor
gului11 alături de colegii lor mol­ suficiente. Nu există o preocupare Oraşul Petroşani cunoaşte speci­ participanţi la consultaţii si semi-
doveni. Dar vestea a făcut să tre­ Este un fapt cunoscut că în coo­ susţinută pentru bunul mers al lu­ ficul unei zile deosebite. De di­ narii a crescut simţitor. In viito­
salte şi inimile unor talente as­ perativele agricole de producţie de există o colaborare slrinsâ in vede­ nu! tractoarelor Ia timp şi deci sînt crărilor de însămintare nici din par­ mineaţă sute de studenţi, în uni­ rul an ne revin sarcini aeosebit
cunse, ncbănuile, a făcut să se pe raza oraşului regional Hunedoa­ rea bunei organizări a muncii, folo­ puşi in situaţia să nu-şi realizeze tea unor specialişti. Astfel, inginerul forme. se îndreptau spre institui. de importante. Procesul instruc-
regăsească voci pe care vîrsta ar ra, configuraţia deluroasă a terenu­ sirii cu maximum de eficientă a tim­ norma Ja însămîntâri. Lipsa de cola­ luIiu Rossi de la cooperativa agrico­ După o vacanţă plăcută, fiecare ‘tiv-educativ va trebui ridicat pe
fi vrut, poate, să le dea uitării. lui constituie unul din factorii care pului bun de lucru cît si a mijloa­ borare dintre mecanizatori şi condu­ lă din Strei se ocupă zile în sir mai este dornic să sc rcintilnească cu o treaptă superioară. Pentru a-
Pentru mulţi dintre noi, tele­ îngreunează într-o oarecare măsură celor mecanizate şi atelajelor proprii. cerile cooperativelor a dus la o pier­ mult de rezolvarea unor probleme colegii de facultate. Discuţiile se ccasta trebuie să întărim răspun­
spectatorii, apariţia pe scenă a realizarea vitezei zilnice la finsămin- Ia consiliul agricol orăşenesc am a- dere serioasă de timp prin deplasări personale decît de însămînţatul griu­ înfiripă repeae, întrebările si răs­ derea faţă de pregătirea studenţi­
bunicuţei Iustina Fleşeru, de la tari. Dar, aceasta nu poate justifica flat că zilnic staţionează în medie, inutile. Astfel, mecanizatorii din bri­ lui. Iată doar unele cauze pentru punsurile se tin lanţ, majoritatea lor. Cadrelor didactice le revine
care la Hăşdat s-au însămîntat în
Miercurea, va fi o adevărată re­ întrutolul rămînerea în urmă înre­ din cauza defecţiunilor, cîte 20 trac­ gada a 16-a Nădăştîe au fost nevoiţi, cîteva zile numai 16 ha, la Streisin- sarcina de a perfecţiona planurile,
velaţie. In ciuda celor 83 de ani gistrată aici la însăminlatul griului toare. Conducerea S.M.T. Haţeg nu pentru a nu sta degeaba, să meargă georgiu abia 58 ha din cele 110 ha avînd ca temă vacanta. proqramele de invătămint si ma­
_e-i poartă, vocea ei va face o in­ şi a secarei. Făcînd un simplu cal­ planificate, iar la Batiz 63 din 155 Ora 9,30. Intr-o atmosferă săr­ nualele şcolare, pentru a asigura
cursiune în cele mai vechi rinte- cul si tinînd seama dc posibilităţile hectare. bătorească începe festivitatea de formarea de specialişti cu o te­
ce populare de pe întinsul regiu­ şi forţele existente în cooperativele deschidere a noului an universi­ meinică pregătire tehnico-ştiinti-
Starea de fapt impune din partea
nii Hunedoara. Aceeaşi revelaţie agricole din această parte a regiunii Pe raza oraşului regional Hunedoara consiliului agricol şi a conducerilor tar. In marea aulă a institutului, fică.
ne va produce şi vocea fluidă, cal­ vom constata că însămînţatul celor unităţilor luarea unor asemenea mă­ unde are loc evenimentul, sînt Studenţii anilor IV şi V trebuie
dă şi catifelată a Măriei Llnert, 1.700 hectare planificate putea fi suri care să ducă la realizarea şl prezenţi studenţi, profesori, con­ să manifeste o grijă permanentă
din Orăştie, care ne va prilejui terminat. Pînă acum însă, nu s-a rea­ chiar la depăşirea vitezei zilnice, ferenţiari, lectori şi asistenţi. La viitorilor colegi din anul I. al că­
întâlniri cu cele mai dragi piese lizai decît 33 la sută din sarcina sta­ intervine însă cu operativitate în ve­ la lucru pe raza comunei Teliuc pen­ festivitate participă tovarăşii ror număr se ridică la circa 250.
din muzica cultă. bilită prin planurile de producţie ale derea înlăturării defecţiunilor, ci se tru ca între timp în locul lor să nicidecum la scăderea acesteia, aşa Gheorghe Vusdea, secretar al Co­ Prin puterea exemplului personal,
cum se întîmplă în prezent. Realiza­
Ne vom înlîlni atunci cu for­ cooperativelor agricole. Una din cau­ mulţumeşte să treacă pe la brigăzi vină mecanizatorii din brigada a 14-a rea ritmică şi în bune condiţiuni a mitetului regional Hunedoara al aceştia din urmă vor trebui con­
maţii de dansuri populare speci­ ze constă in aceea că în loc să se ia numai pentru a lua necesarul de pie­ din Batiz. Mai mult, şi într-o parte însămîntărilor se poate face in pri­ P.C.R,, Lazâr David, prim-secrelar vinşi că numai munca de zi cu
fice regiunii noastre, cu interpreţi măsuri care să ducă la realizarea se de schimb pe care apoi zile în şi în alta, calitatea lucrărilor a lă­ mul rînd prin punerea Ia punct a în­ al Comitetului orăşenesc Petro­ zi este sinqura cale spre o pre­
de muzică uşoară şi populară vitezei stabilite (160 ha pe zi) se şir, uită să le trimită. Nici colectivul sat de dorit ceea ce a dus la alte tregului utilaj mecanic şi folosirea şani al P.C.R., Traian Blaj. pre­ gătire temeinică.
printre care vom recunoaşte mulţi observă o scădere nejustificală a vi­ atelierului mobil (responsabil mai­ ore de muncă pentru refacerea ară­ lui In mod raţional, prin eliberarea şedintele Comitetului executiv al Au mai Luat cuvîntul tovarăşii
artişti amatori pe care i-am aplau­ tezei de însămintare. Pentru argu­ strul Gavrilâ Sovrea) nu îşi face turilor. Sfatului popular al oraşului Pe­
dat la numeroase concursuri ar­ mentarea afirmaţiei să dăm şi un aşa cum se cuvine datoria. Brigăzii Ritmul scăzut în care se munceşte grabnică a suprafeţelor ocupate cu troşani. prof. ing. Vasile Poboran, şeful
tistice sau la festivalurile organi­ exemplu: în ziua de 28 septembrie a I6-a de mecanizatori îi promite la insâmîntăJi se datoreşte şi înce­ culturi lirzii şi executarea arăturilor Festivitatea este deschisă de to­ catedrei de tehnică minieră qene-
rală, prof. ing. Emil Trufin, şeful
zate în acest an pe litoralul Mării s-au insăminţat 65 ha, in 29 septem­ de 5 zile că vine să pună la punct perii lucrului cu întîrziere (în unele pe toată suprafaţa destinată însămin- varăşul llie Conslantinescu pro­
Negre, pe Valea Prahovei, dar cu brie 41 ha pentru ca în ziua de 30 tractoarele şi semănâtorile dar nu părţi in jurul orei 10), neasigurării tărilor din această toamnă. rector al I.M.P., care dă cuvinlul catedrei de electrotehnică, Ion
si' urantă că vor ieşi la iveală şi să se realizeze numai 30 ha. Cum mai soseşte. tovarăşului prof. ing. Aron Popa, Dulfu student, preşedintele Aso­
r talente. poate fi justificată această stare de Lipsa de control din partea condu­ rectorul Institutului. Vorbitorul ciaţiei studenţilor de la I.M.P. şi
Pregătirile pentru apropiata în­ fapt cind cooperativele agricole de cerii S.M.T. Haţeg asupra muncii per­ face un scurt bilanţ al activităţii Gheorghe Crăciun, student in a-
trecere artistică au început. Con­ pe raza oraşului regional Hunedoara sonalului din brigăzi se reflectă şi în Expoziţia internaţională de desene din anul universitar J964-J965, a- nul I.
tinuă şi înscrierile acelor care au la dispoziţie 52 tractoare, 26 se­ aceea că pontatorul-alimentator rătînd totodată sarcinile impor­ In încheiere a luat cuvîntul to­
doresc să participe ca interpreţi mănători şi alte utilaje? Gheorghe Mihăiescu de la brigada ale copiilor şi tineretului şcolar tante care stau în fata cadrelor varăşul Gheorqhe Vuşdea, secre­
la concursul de selecţionare, or­ Dîn discuţiile avute cu mai mulţi din Streisîngeorgiu lipseşte de la ser­ oidactice şi a studenţilor în noul tar al Comitetului rcqional Hu­
ganizat pentru spectacolul ce va mecanizatori, preşedinţi de unităţi, viciu oile 3-4 zile pierind acasă, u- La Expoziţia internaţională de de­ nul C. C. al U.T.C., Comitetului de an universitar. nedoara ai P.C.R. După ce a feli­
fi televizat. Înscrierile se fac la ingineri agronomi şi brigadieri, a neori chiar cu tractorul. Din această sene ale copiilor şi tineretului şco­ Stat pentru cultură şi Artă şi Insti­ citat pe cei prezenţi, tovarăşul
comitetele raionale şi orăşeneşti reieşit că între toti aceşti factori nu cauză mecanizatorii nu pot face pli- lar, deschisa vineri în incinta Mu­ tutului român pentru relaţiile cultu­ — An de an, SDune tovarăşul Gheorqhe Vuşdea a trecut în re­
pentru cultură şi arlă pină la 10 zeului „Bucureşti în arta plastică" rale cu străinătatea, cuprinde mai Popa, la Institutul nostru s-au ob­ vistă succesele obţinute de colec­
octombrie. La concursurile de se­ şi „Colecţia Simu" din Capitală, par­ mult de 1.200 de lucrări. Realizate ţinut succese remarcabile. In a- tivul institutului si a subliniat
lecţionare se pot prezenta şi in­ ticipă cu lucrări copii de vîrstă pre­ pe baza temei „Aspecte din viata co­ nul care s-a scurs, procesul in- sarcinile ce revin în noul an u-
terpreţi de proză (monologur.i, re­ şcolară şi elevi pînă la 17 ani, din piilor $i tinerelului şcolar din patria struetiv-edueativ s-a îmbunătăţit. niversitar cadrelor didactice si
citări, povestiri, anecdote). Si de 26 de lări ale lumii. mea", desenele ilustrează imagini din Cadrele didactice au îmbogăţit studenţilor.
la acest concurs nu vor lipsi nici Această expoziţie organizată de viata de familie, din activitatea sco­ substanţial conţinutul discipline­ L. DEMETER
cei mai tineri artişti amatori (5-9 Ministerul lnvâtămînluluî din Repu-, lii şi a organizaţiilor de copii şl dc lor predate, tinînd seama de ce­
ani). Primii s-au şi anunţat. blica Socialistă România, cu spriji­ tineret, din tradiţiile naţionale etc. rinţele producţiei, de cuceririle (Continuare în pag. a 2-a)
In această acţiune un rol im­
portant revine activiştilor cultu­ lizări se numără întreţinerea a
rali, specialiştilor în aprecierile 137.329 m.D. de străzi, aşlernerea o
care le fac spre a reliefa cît mai circa 2.000 m.c. de pietriş pc străzi
multe lalenie, pe cei mai buni si arumuri. amenajarea trotuarelor
dintre cei moi buni. pentru ca re­ susţinută de către juriştii: Vasile oe o suprafaţă de 2 000 m p., plan­
giunea noastră să fie reprezentată Inaugurare Oncu, Roman Roşea, Aurel Vasi- IntîlRTd cu alegătorii tarea a peste 1000 oe pomi orna­
cu cinste. lovici. Falk Ştefan şi alţi jurişti,
Ne mai desparte o lună doar Muncitorii de la putui Est din care participă cu regularitate la a- In sala de şedinţe a Sfatului popu­ mentali si Deşte 12 000 bucăţi flori
pînă cind, pe calea undelor şi a Ghelar au participat recent la i- semenea acţiuni organizate de către lar Simeria a avut loc înlilnir^a etc
micului ecran ne vom intilni în naugurarea u-nei noi săli destinate Comitelui raional pentru cultură dintre oeputatul loan llomorcxlean ILIE COJOCARU
„Dialog la distanţă" cu artiştii a- clubului şantierului. Cu acest pri­ şi artă. (MARIN STAN — cores­ din circumscripţia electorală regio­ corespondent
malori şi profesionişti de pe pla­ lej a fost prezentat un frumos şi pondent). nală nr. 55 si aleqălorii oraşului Si­
iuri moldovene. Se vor înlîlni a- bogat program artistic, dat de bri­ meria. La înlîlnire. alegătorii au fosi Pentru iubitorii de desen
tunci nu numai cîntecul şi jocul gada artistică de agitaţie a şantie­
ardelenesc cu cel moldovenesc, rului, ai cărei membri au dat un a- „Cîntec din Suceava informaţi desore realizările obţinute In cadrul Clubului sindicatelor
dar va fi şi o adevărată paradă a jutor substanţial şi la amenajarea oe linie de gospodărire si înfrumu­ din Deva a fost deschis săplămina
porturilor populare, a minunatu­ acestei săli. nouă" seţare a oraşului în perioada de la
lui port hunedorean si băcăuan, alegeri şi pînă in prezent. S-a a- aceasta un cerc de desen tehnic st
în ţesătura căruia mina harnică Colectivul Teatrului de stat „Ci- rătat. de exemplu, că pînă la 3» artistic. împreună cu celelalte (a-
a tărăncii a pus tot coloritul ză­ Conferinţe prian Porumbescu" din Suceava va septembrie a.c. s-au realizat lucrări cordeon, croitorie, filatelic, gimnas­
voaielor, pitorescul locurilor, toa­ In faţa ţăranilor cooperatori din fi mîine oaspetele devenilor. In în valoare de 901.452 Ici, rcnlizin- tică artistică pentru copii si de lim­
tă frumuseţea ei sufletească. sateJe raionului Brad, va fi expu­ sala „Arta" el va prezenta dumini­ du-se peste 62 de propuneri din cele ba enqleză), noul cerc contribuie la
Urâm succes deplin tuturor ace­ Noul magazin universal din Tciuş. bine aprovizionat cu un sortiment să duminică, 3 octombrie a.c., con­ că, Incepînd de la orele 20, spec­ 85 care au fost făcute cu prilejul petrecerea plăcută si ulUă a timpu­
lora care doresc să reprezinte în bogat de stole, imprimeuri, confecţii şl încălţăminte satisface cerinţele me­ ferinţa: „Apărarea şi dezvoltarea tacolul muzical-coregrafic „Cîntec aleqerilor de deputaţi. lui liber de către oamenii muncii
cînt, joc şl proză viaţa regiunii reu crescînde ale cumpărătorilor. avutului obştesc*'. Conferinţa va fi din Suceava nouă". Printre cele mal Importante rea­ din oraşul Deva.
noastre I
IN FOTOGRAFIE: aspect din Interiorul parterului acestui magazin.