Page 53 - 1965-10
P. 53
PAGINA 2
D R U M U L SO C IA LISM ULUI . 3358
DEVA: A Irecut o femele — ci
Colectivul Oficiului farmaceutic re- Malerialul documentar existent la nematograful „Patria"; Neamul
g:onnl se preocupă în mod permanent nivelul laboratorului regional şi în Şoimărestilor — cinematograful
ck> aprovizionarea cu medicamenlo de Unităţile noastre contribuie la îm „Arta"; PETROŞANI: Decoraţii
bună calitate, cu aparatura şi inatiu- prospătarea necontenită a cunoştin pentru copii minune — cinemato
menle medicale si cu produse igienc- ţelor de specialitate. In vederea a- graful „Republica"; Căpitanul din
cosmelice, o unităţilor sanitare lo plicării normelor exigente de calitate Tonkes — cinematograful „7 No
cale şi republicane, precum şi a J..i recepţia, elaborarea şi eliberarea iembrie"; LUPENL intîlnire la ls-
populaţiei. Realizarea acestor sarcini medicamentului către bolnavi este chia — cinematograful „Cultural";
în condiţii din cele mai bune si în necesară dotarea unităţilor cu apa- SIMERIA: lanoşec — cinematogra
conformitate cu normele metodolo ralură modernă, cu camere de .steri ful „Mureşul"; ALBA IL’LIA: Un
gice de planificare stabilite, norme lizare, cu disliloloare electrice, cu lUcru făcut In timp — cinemato
adaptate la specificul regiunii Hu substonle ndjuvnntc ce au xol im graful „Victorin'1; Dc doi bani vio
nedoara. constituie preocuparea per portant în conservarea şi stabilitatea lele — cinematograful „23 Au
manentă a tuturor salariaţilor din în timp a preparatelor farmaceutice. gust"; SEBEŞ: Fiul căpitanului
întreprinderea noastră. Considerăm că de acest lucru Ire- IJlood — cinematograful „Progre
In prezent dispunem de o relcn buie să lină cont şi organele regio sul"; Sălbaticii de pe fiul morţii
de deslacere rcpreîenlală prin 55 nale în subordincn cărora sini om — cinematograful „Sebeşul"; O-
farmacii, 7 puncte farmaceutice de pentru ca astfel să putem face fată RAŞTIE: Samba — cinematograful
categoria 1 si 135 puncte farmaceu^ cu succes importantelor sarcini ce „Patria"; Oliwer Twist — cinema
tlce de categoria n H-a în cadrul ne revin pe linia asistentei cu medi tograful „Flacăra"; I-lAŢEGt Cro
circumscripţiilor sanitare din comune camente a populaliei regiunii noa nica unui bufon — cinematograful
Si sale. Aceste unităli sînt reparti stre. „Popular"; BRAD: Merii sălbatici
zate proporţional pe tot întinsul re CONSTANTIN DELAGREACA — cinematograful „Sl, roşie" LO-
giunii. Astfel medicamentul a putui director NEA: Sărutul — cinematograful
pătrunde pină in cele mai îndepăr OCT AVI AN TEODORU „Minerul"; ILIA: Can-Can — ci
tate localităţi ai căror locuitori, in economist Prinlre noile construcţii sdclat-cullurale ridicate în oraşul Brad sc nematograful „Lumina".
trecut, erau obligaţi să parcurgă zeci Oficiul farmaceutic regional remarcă silueta elegantă a clădirii P.T.T.R.
de kilometri pină la cea mai apro
piată farmacie Ca un succes impor
tant putem aminti faptul că, din
punct de vedere al amplasării uni
tăţilor de desfacere a medicamente
lor si revenind o farmacie la 11.000
de locuitori, regiunea noastră se si
tuează prinlre regiunile fruntaşe din
tară. FI
De la începutul anului şi pînă în
prezent din depozitul central de pro
duse farmaceutice şi prin unităţile In cadrul unităţii noaslre am acu că prea mult timp între recoltare si parte din coceni au fost însilozali
noastre de deslacere — farmacii pu mulat o valoroasă experienţa in ce însilozare întruclt am constatat că cu frunze şi colete de sfeclă, cu
blice, farmacii de spital şi puncte priveşte hrănireo animalelor în cuisul frunze de varză $i alte cesturi vege
farmaceulice — s au distribuit me crocedind astfel se putea pierde un
dicamente şi produse telmico-medi- perioadei de stubulalio. Făcind a- procent însemnat de umiditate a co tale de la grădina de legume. Re
calc în valoare de 40 milioane lei, ceaslă afirmaţie mă refer la preocu cenilor şi deci se diminua calitatea zultatele au fost bune.
din care 26 milioane lei pentru bol parea pe caro a avut-o conducerea lor. Trebuie să menţionez că am rea
navii spitalizaţi, pentru cei cu tra cooperativei noastre in direcţia fo Pentru a mări valoarea nutritivă a lizat aproape 400 tone de astfel de
tament ambulatoriu care beneficiază losirii tuluror resurselor de nutre acestui furaj, am recurs la tratarea siloz dc pe cele 180 de hectare ocu
de gratuitatea medicamentelor (co ţuri pentru echilibrarea balanţei fu tocălurii cu apă melasată. Din obser pate cu coceni de porumb. Eficienta
pii, bălrîni) şi pentru dotarea spita rajere in cursul anului precedent. vaţiile făcute pe parcurs am remar economică a acestei măsuri s-a con
lelor cu utilate si aparatură medica Deşi am sli'îns cu grijă toate linuri cat si o sporire a gradului de consu- cretizat în aceea ca în anul prece
lă, iar 18 milioane lei direct popu le. din cauza producţiilor scăzute ob mabilitale, economicitate în ce pri dent am reuşit să obţinem cu aproa
laţiei prin farmaciile publice. ţinute la hectar, nu am reuşit să veşte utilizarea acestui nutret etc. pe 100 litri lapte pe cap de vacă
Raporlînd aceste cifre la numărul asigurăm cantităţile necesare. Nici Cum am procedat la pregătirea nu furajată peste prevederile planului a-
populaţiei si apreciind consumul pro suculentele nu au fost îndestulătoare. treţului ? nual dc producţie. De asemenea, în
babil pe următoarele luni ale anului Asupra acestei stări dc lucruri am Din cîmp, do la combine, cu aju perioada de slabulaUe am înlăturat
1965, rezultă că în regiunea noastră chibzuit îndelung şi am atuns la con torul remorcilor, cocenii tocati au fluctuaţia oroductiei în cadrul fermei
consumul de medicamente pe cap do cluzia că dispuneam în schimb dc fost transportaţi si deşertaţi în gro cic vaci. Această măsură a influenţat
locUilor va însuma 90 lei. cifră care multe grosiere. La indicaţia comite pile pentru siloz. Aici. tocălura s-a si asupra rezultatelor (lin anul 1965
marchează un nivel aproape optim a- tului de partid (lin cooperolivă am aşezat în slraluri dc 50 cm. peste în sensul că piuă aedm am reuşii să |
tins de asistenţa cn medicamente n studiat mai îndeaproape posibilitatea care am stropit soluţia amintită mal achităm obligaţiile contractuale, iar
populaţiei regiunii. Această cifră de substituirii deficitului de fin şi sucu sus astfel Incit cocenii să conţină în la ^fîrsitul anului vom înregistra ia
monstrează rezultatele acţiunilor ini lente. Re baza calculelor făcule am medie 00 70 la sută umiditate. Am răşi o depăşire a producţiei de lapte
ţiale de partid şi guvern pentru re ajuns In convingerea că avem pulinia linul scama Iii această privinţa du planificată. Succese importante am
zolvarea problemelor privind sănă să hrănim corespunzuilor animalele stadiul de vegetaţie al porumbului. obţinut si în privinţa îngrăsării tine
tatea oamenilor muncii. dacă vom valorifica in rnocl superior Spre exemplu, la începutul lunii oc retului taurin destinat sacrificării.
Trebuie arătat că în viitorii ani grosierele existente şi toate resur Toate aceste avantaje ne-au de
urmează să ia fiinţă încă 15 farmn- sele de nulrcluri, Dc aceea, ne-nm o- tombrie am adăugat mai putină apă terminat ca si în această toamnă să
melasată, întrucîl ccccnii erau mai
t'.l amplasate în noile cartiere ce se lientat spre utilizarea mai superioară verzi, iar apoi. pe măsura uscării lor, procedăm la fel, mai cu scamă că si
vor construi. Paralel cu activitalea acum în balanţa furajeră la capitolul
etoitotOită, de difuzare a medica a cocenilor dc porumb. In acest scop cantitatea s-a mării. Concomitent cu fînuri avem un deficit dc 20 tone.
mentelor în regiune există o preo am procurat 7 tone de melasă şi umplerea silozurilor, pentru reuşita De asemenea, nici Ia suculente nu
cupare coulihuă pentru îmbunătăţi ne-nm îngrijit de combinele necesa acţiunii am avut în vedere elimina am reuşit să asigurăm în totalitate
rea calitAUi medicamentelor prepa re ne siloz cu care să tăiem si să rea aburului din masa silozului nrin- cantităţile prevăzute. Pentru aceasta
rate în farmacie, pentru controlul tocăm cocenii. O atenţie deosebită Ir-o losaro adecvată cerinţelor. Gro am stabilit să insilozom toate restu
calităţii medicamentelor ce sosesc si am acordat si revizuirii gropilor dc pile au fost hine vîrfuile şi dpoî aco rile furaiere si cocenii de porumb.
pentru riditarPo continuă a nivelului însilozare a cocenilor în sensul dc a perite cu carton asfaltat $i baloli do De aceea, am revizuit gropile de în-
profesional ăl cadrelor noastre ope asigura spajiul necesar. paie sau pămînt. silozarC; am procurat 232 kg dc urce
rative. Toate acestea fiind pregătite, pe Deschiderea silozurilor s-a făcut sintetică, dispunem de frunze si co
Ca şliintă pollValenlă farmacia se măsură ce recoltam ştinlelii de po la circa o lună si jumătate do la
h-izează pe cunoaşterea rea li zări for rumb, în urmă, cu 2 combine de si însilozare, respectiv atunci citul fer- lete dc sfeclă. Am hotârîl să procu
ştiinţifice în domeniul chimiei orga loz, am tocat cocehil. Tot timpul am menlalia s-a terminat. As mai adău răm uree deoarece ea ne permite să
nice, blotldttiiei, chimiei fizico etc. avut in vedere de a nu lăsa să trea ga si faptul că în toamna trecută o îmbogăţim conţinutul în substanţe
nutritive al cocenilor. O vom folosi
sul) formă de soluţie, în concentraţi'.'
de 3-5 lilrî la 1000 kg siloz. Acţi
unea de însilozare am început-o cu
cîtva timp in urmă realizînd aproape
300 tone. O parte din acest siloz s-a
realizat din cultura do porumb in
amestec cu floarcn-soarelui care a
fost obţinută după orz, iar în rest
am folosit porumbul destinat silozu
lui. Acum vom conlinua cu însilo-
zarea cocenilor. Dar, dosi sîntom n-
vansali cu recoltatul porumbului,
încă nu am reuşit să trecem din plin
la tocatul cocenilor deoarece condu
cerea S.M-.T. din Orăştie a trecut
combina dc siloz la cooperativa agri
colă din lilandiana unde a stat o
C M frumoase sl bună perioadă de lîmp netolo.vUi.
dUlabile cohstruile Considerăm că nu s-a proccoat b'nc
celălfertil din deoarece si unitatea noastră are în
Bifcea în anii zi cheiat contract pentru recoltarea şi
lelor noasltre» toc a rea cocenilor dc porumb dc pe
IDO hectare. Ar fi necesar sâ primim
sprijinul necesar în nceaslă privinţă.
Spunem acest lucru deoarece am sta
bilit ca în acest an să hrănim mal
bine animalele astfel îneît să obţi
nem producţii sporite caro sa ducă
la rentabilizarea acestui important
sector dc activitate din cadrul uni-
! citii noastre.
VIOREL V A SILE
preşedintele cooperativei agricole
de produttie din Şlbot,
raionul Orăştie
Moţata mai cotcodăci
dată, trâgind cu con-
ochiului spre coco-
I ic-t tot da tiicoalc
lingă şita dc paie.
edn, văzind o, scoa-
fără voie. un cuciiri-
sc umilă in pene Şi
mi ţanţoş spic ca.
Vii discovâ ?
- Unde ?
- In puiciniţă, răs
tite găinuşa. Cocoşul
\nâiţă creasta nedu
trit.
- Vor fi şi suratele
•le acolo, adăugă gă-
iţa. Vor veni Şi oa-
•ui din cooperativă.
spectacol. Da. d a !
i instalat televizorul
operativei in puierni