Page 55 - 1965-10
P. 55
PAGINA 4
DRUM UL SO C IA LISM ULUI Nr. 3358
DESCHIDEREA OFICIALA
A CAMPANIEI ELECTORALE IN FRANŢA
PARIS 15 (Agerpres). — lorlatte ţări membre în vederea unei
Primul ministru francez, Georqos eventuale reluări a tratativelor. Pri
Pompidou, a deschis ioi seara în mod mul ministru a precizat însă că a-
oficial campania cleclorală în vede- ceaslă .reluare nu va putea interveni
lea alegerilor prezidenţiale de la 5 înaintea încheierii actualei campanii
decembrie din Franţa. Discursul său prezidenţiale. El a t»nui să avertizeze
televizai nu a oferit însă nici un pc francezi asupra faptului că Pia
ON.U.: ÎNCHEIEREA Vizita delegaţiei Washington : indiciu asupra eventualităţii ca qo- ţa comună „nu oferă o soluţie pen
tru toate problemele lor, nu este o
neralul de Gaulle să cannidcze dm
pomadă miraculoasă".
parlamentare române nou în aceste alcqeri. Se ştie că_pre electorale ar.e loc cu o lună mai de
a campaniei
Deschiderea oficială
sa franceză si chiar unele cercuri
DEZBATERILOR GENERALE In R. P. Mongolă de ta p is e rie ro m â a e a se ă quvernamenlale au apreciat ca sigu terior. Această devansare a fost de
vreme decit termenul prevăzut an
ră candidatura lui de Gaulle. Totuşi,
WASHINGTON 15 (Agerpres). Republicii Socialiste România la în lipsa unei confirmări oficiale, a- terminată probabil, de faptul că pflrtiJ
ceste pronosticuri rămin dc dome
NEW YORK 15. — Trimisul spe- satisfacţia de a fi primit în O.N.U. ULAN—DATOR 15 — Trimisul spe In cadrul Programului dc Washington. niul speculaţiilor. Pompidou a apă do.le de opoziţie s-au si angajat îi.
ciul Agerpres, Nicolae Ionescu, trans EI s-a pronunţat pentru rtistabilirca cial Agerpres. L. Dulă, transmite: schimburi culturale dintre ţara Au participat Richard Davis, rat aclualul regim (lin Franţa împo mare măsură în campania electorală,
mite ; drepturilor R. P. Chineze în O.N.U. Delegaţia parlamentară a Republi noastră şi SU.A, în sălile Colec adjunct al asistentului secretaru triva criticilor ce i se aduc din pa.- guvernul considerind necesar să ur
Joi dimineaţa. în penuliims zi a In ce priveşte însă situaţia din Viet cii Socialiste România care 6e allâ ţiei naţionale dc artă a institutu tea opoziţie» şi a chemat pe aleqâlori meze acelaşi curs
dezbaterilor qencralc, din cadrul ce nam, cl a căutat să justifice aqresi- Inlr-o vizită de prietenie în R. P. lui dc stat. Bons Klosson, direc 4c
lei de-a 20-a sesiuni a Adunării Ge uncn S-U.A. Mongolă, a ovul Ja 15 octombrie o lui Smithsonian din Washington torul Direcţiei culturale din De să voteze la 5 decembrie penlru „con Primul ministru s-a referit Ia difi
nerale a O N.U, au luat cuvintul re Abdul Rahman Pazhwak. reprezen Intîlnire la sediul Marelui Hural s-a deschis expoziţia de tapise partamentul de Stat, dr. Davis tinuitatea regimului şi stabilitate”. El cultăţile dc care opoziţia Io întîmpi-
prezentanţii Iordaniei, Madagascaru tantul Afganistanului, a subliniat câ Popular al R. P. Mongole cu membrii rie românească. Scott, directorul colecţiei de ar a abordat, dc asemenea, problema re nă în oesomnarca candidaturilor pen
lui si Ciprului. tara sa se conduce după „principiile comisiilor sale permanente. Deputa La deschidere a luat cuvintul tă a muzeului Smithsonian. mem laţiilor Franţei cu cei cinci parteneri tru alegerile de la 5 decembrie. Con»
Ministrul de externe al Iordaniei, politicii sale tradiţionale oe relaţii de ţii mongoli eu asculta! cu inleres ex Petic Bălăccanu, ambasador ex bri ai corpului diplomatic, oa ai sâi dm Piaţa comună, relpvîiul câ trar presupunerilor. Pompidou nu a
Ilazein Nuseibeh, şi-a consacrai o prietenie, cu toate statele', El a spus punerea tov. Vasile Mateescu, pre traordinar şi plenipotenţiar al meni de cultură şi artă. ziarişti. guvernul francez este gala să ia cu oferit nici un indiciu asupra posibi
lităţilor ca generalul rle Gaulic să
noştinţă de sugestiile si propunerile
mare parte om cuvintare probleme ca "dezarmarea trebuie să lâmînă una şedintele Comisiei permanente a
lor Orientului Miilociu. cerind, prin dm preocupările cele mai importante Marii Adunări Naţionale pentru A- care vor fi făcute de guvernele ce* candideze din nou în alegeri.
tre altele, rezolvarea grabnica a pro ale Adunării Generale". Pazhwak $i-n gneulturâ şi silvicultură, despre ac
blemei refuviiatilor palestinieni. El a exprimai regretul că R. P. Chineză a tivitatea comisiilor permanente ale Tratativele în vederea formării
declarat că metoda cea mai eficien fost împiedicată oină acum 6ă-si o- M. A N. După-amiază, membrii de
tă pentru rezolvarea problemei viet cupe „locul său legitim" în O.N.U. legaţiei au vizitat combinatul indus noului guvern vest-german in impas „Integrarea economică“ vest-european
nameze constă în îndeplinirea acor Prinţul Suvanna Pumma, primul mi trial din Ulan-Baior.
durilor de la Geneva din anul 195-1. nistru si ministrul afacerilor externe Seara, delegaţia a participat la o B O N N 15 (Agerpres).
în afara celui privind ameninţată de o grayă criză
al Loosului, s-a referit pe laxq Ja e- Erhard şi partidul nisterial la alegerea 66
In intervenţia sa, ministrul de ex volutia situaţiei din tara sa. intîlnire cu membru Asociaţiei de Tratativele dintre re U.C.D.—U.C.S. nu vor
terne al Madaqascarului. Alber! Sv• Reprezentantul Iranului, Mehdt Va prietenie româno-mongolă. prezentanţii partidelor să acorde Jiber-demo- problemele inlergerma-
lia, a criticat acţiunile militare între lul, s-a referit, printre altele, la în Sîmbăt-i dimineaţa, delegaţia parla creştm-democrat şi li- cratilor portofolii care •n e. In acelaşi timp, BRUXELLES 15 (Agerpres). — dentale". După ultimele tratative care
prinse de O.N.U. in Congo şi a ce semnătatea Congresului mondial de mentarilor români pleacă Intr-o că ber-democrat, privind să favorizeze participa cancelarul Erhard a Impasul la care s-a ajuns în Pia au consemnat imposibilitatea de a se
rut să se acorde atenţie punctului luniă împotriva analfabetismului, care lătorie în regiunea Usuruburghai din problema formării nou rea lor Ja elaborarea sugerat plenipotenţiari ţa comună, ca urmare a divergente aiunqe la un arord intre „cei sase",
înscris de tara sa pe agenda sesiu a avut loc la Teheran din iniţiativa sud-vestul Mongoliei. lui guvern vest-ger politicii externe vest- lor liber-democraţi să lor dintre Franţa si partenerii 6ăi, n- situaţia in Piaţa comună, scrie ziarul,
nii în care 6C cerc. printre altele, res Iranului. man. au intrat, joi sca germane". Comunicatul păstreze în continuare menintă să provoace o criză qravă de „a progresat intr-un ritm înnebuni
pectarea principiului suveranităţii si ra, în impas, după ce precizează totodată că Ministerul Coordonării, natură să pună sub semnul întrebă tor de Ioni".
In cursul zilei de ioi, serviciul de
lnteqritâtii teritoriale a statelor. presă al O.N.U. a difuzat un buletin în ajun plenipotenţia „această atitudine re post care Je dă posibi rii „integrarea economică" vesl-eu- Mai exact, adaugă ziarul american
Ministrul de externe cipriot, Spy- medical referitor la 6tarea sănătălii rii celor două partide pune în discuţie înţele litatea să participe la ropeană. „Dacă este adevărat că ne- In comentariul său, ar fi să se spu
ros Kvorianu. a acordat o deosebită preşedintelui actualei sesiuni. Amin- Convorbirile din capitala ajunseseră în principiu gerea de principiu rea politica e x t e r n ă a siguranţa este duşmanul prosperită nă că nu s-a progresat deloc. In mo
atenlie In discursul său situaţiei din lorc Fanfani. El va rămînc In spital la o înţelegere asupra lizată miercuri". R. E. G„ precum şi un ţii. aşa cum consideră oamenii de a- mentul de fală, în planurile cercuri
Cipru si implicaţiilor acesteia pe plan timp du două sau trei săpiămîni şi Indoneziei ,,chestiunilor 'tehnice11 La rîndul lor, rc- il oc in cadrul Consi- faceri şi economisii» — scrie în le- lor de afaceri şi ale guvernelor gin
prezenlantii U. C. D.-
internaţional. El s-a declarat satis va fi supus unei operaţii la picior. legate de viitorul pro U C. S. au făcut cu Jiului Federal al apă qătură cu aceasta într-un comentariu celn cinci ţări partenere ale Franţei
făcut că în dezbaterile qcnerale, cu ir gram al guvernului noscut prin persoana rării din Cabinetul consacrat situaţiei economice vesl- In Piaţa comună se manifestă in cel
vest german. Acesle o-
condus de Erhard. In
prileiu) referirilor la această proble NEW YORK 15. Trimisul special DJAKARTA 15 (Agerpres). — discuţiile de ioi repre .preşedintelui grupului forte au fost însă res europene ziarul „New York Times", mai bun caz „prudentă", dacă nu
mă, „au fost reafirmate principiile Aqorpres, Nicolae Ionescu, trans Postul de radio Djakarta a anunţai zentanţii celor două parlamentar U. C. D.- pinse pentru moment atunci este limpede câ actuala criză de-a dreptul un pesimism lipsit rle.
Cartei, în special acelea privind res mite: că preşedintele Sukarno a avut vi partide n-au putut să se U.C.S., Rainer Barzel, de liber-democrati, liinrl care durează de peste trei luni în speranţă alunei cînd c vorba de co
pectarea suveranităţii Jiecărui stat si Vineri s-au încheiat, în cadrul ce neri dimineaţa o convorbire la Pala înţeleagă asupra vii că „reprezentanţii a- considerate insuficiente. Piaţa comună va 'avea urmări nega laborarea cu Franţa, în cadrul aces
a neintervenţiei". lei de-a 20-a sesiuni a Adunării Ge tul Merdeka cu cei trei vice-premieri toare» funcţii care ar cestui partid depîing Referindu-se Ja situa tive pentru economia Europei occi tui organism.
In şedinţa de ioi după-amiază, în nerale a O.N.U., dezbaterile genera ai guvernului, cu aeneralul Suharto, putea fi atribuită luc faptul că un acord nu ţia care s-a creai, Tho-
cadrul dezbaterilor generale repre le în cadrul cărora şefi de delegaţii şeful statului major al armalei indo rului partidului libor- a putut fi obţinui în mas Dehler, vicepreşe
zentantul Singaporelui, Abu Bakar, a au expus — de-a lungul n aproape neziene şi cu o serie de qenerali. Au democrat. Erich Mon ciuda faptului câ Er dinte al Bundcstagu-
vorbit despre molivole care au de patru săpiămîni — poziţia ţărilor lor fost discutate probleme privind „nor de. Ei s-au despărţit hard a formulat o ofer Jui, a declarat câ for Atmosferă încordată în nord-estul Ciprului
terminat Smqaoore să se retraqă din fală de principalele probleme inter malizarea situaţiei in tară“. După con fără a fixa o nojă in tă loială liber-demo- marea unei coaliţii în
Federaţia Malaycză şi şi-a exprimat naţionale. sfătuire, preşedintele Sukarno a a- tîlnire înainle de o'c- cralilor". tre U CD.-UC.S. cu li-
dresat tării un apel la calm. Acelaşi qerea cancelarului de Agenţia France Pre- ber-democralii o fost NICOSIA 15 (Agerpres). — re se observă s» la Famaqusta.
uost de radio a făcut cunoscut că, către Bundostag la 19 sse, citind cercuri a- pusă în cauză. El şi-a In limp ce 6iluatia în localitatea Presa apărută vineri la Nicosia ca
în interesul înlesnirii cercetărilor in octombrie. propiate Uniunii eres- exprimat 'totuşi spe LLmnitis din noro-eslul Ciprului con lifică situaţia drept „explo.sivă" şi
h fr e w e d e r e C o r n e lii! M ă n e s e u - legătură cu evenimentele de la 30 In comunicatul dat lin-democrate, relatează ranţa că negocierile tinuă să se înrăutăţească ca urmare declară că ciprioţii turci ameninţă să
că Erhard a acceplot
suprem
septembrie, comandamentul
ocupe şoseaua ce ieagă Eamaqus'.a
vor fi reluate, întruni
al operaţiunilor din Indonezia a ordo publicităţii după aceste totuşi să acorde func dialogul între cele două a unui puternic 6chimb de focuri în- de Boqa2i. De asemenea, ziarele a-
noi discuţii de călre
D e a n R u s k nat o 6istare temporară a acţiunilor ţia de vicecancelar lui i ea ist rat ţoi dimineaţa între ciprioţi cuză pe ciprioţii turci că intenţionea
întreprinse împotriva clementelor im Partidul liber-democrnt Erich Mendc, precum partide nu a fost rupt, turci si soldaţi ai gărzii naţionale a ză să treacă sub conlrolul lor por
WASHINGTON 15 — Trimisul spe La convorbire şl Ja dineu au parti plicate în aceste evenimente. se arată că „cancelarul şi un alt portofoliu mi ci numai întrerupt. ciprioţilor greci, 6emne de încorda tul Famaqusta.
cial Agerpres, Nicolae Ionescu, tran cipat John M. Leddy, asistent pen
smite : tru problemele europene a] secreta
In seara zilei de 14 octombrie, la rului de stat, Richard Davis, adjunct
Departamentul de Stat a avut loc o al asistentului sccrclarului de stat, S I T U A Ţ I A P IX CONGO ♦ „PROPRIETAR A 70
intîlnire între Corneliu Mănescu, mi- Raymond Lisle, director in Depar DE AUTOMOBILE"
nistrul afacerilor externe al Repu tamentul de Stat, Mircca Malita, ad
blicii Socialiste România, si Dean junct al ministrului afacerilor exter Pensionarii unui azil din Mi
Rusk, secrelarul de Stat al S.U.A., Ja ne al Republicii Socialiste România, C h o m b e este hotărî» să reziste lano au rămas uluiţi aflînd că c-
invitaţia acestuia. rau posesorii unor luxoase auto
Cu acest prilej. Dean Rusk a oferit Petre Bălăceanu, ambasadorul extra mobile. Unul din aceşti pensio
un dineu în cinslea ministrului de ordinar si plenipotenţiar al Republi LEOPOLDVTLLE 15 (Agerpres). — „uniune naţională". Cum însă mem
externe român. cii Socialiste România la Washington. Chombe este hotăiît să reziste, a- brii partidului Conaco nu păreau dis nari „poseda' chiar 70 de auto
ceasta e concluzia ultimelor eveni pus» să colaboreze într-un quvern o- ♦ DIAMANT DE 527 CARATE ❖ COSTUME DE PROTECŢIE mobile, este drept însă că numai
mente petrecute la I eopoldville. Se dus şefului lor. E. Kimba s-a i n ii!nit Un african de 55 dc ani. care ÎNCĂLZITE ELECTRIC pe hirtie, după cum au stabilit
autorităţile poliţieneşti. Numele
saibdn : Trupele americane şi cele sud- nare că Evarisle Kimba, însărcinat cu cu Chombe, căruia i-a olerit un por de 7 ani caută fără succes pie Recent, la Electrogerate Und pensionarilor iuseseio folosite
tofoliu în cabinetul său In cazul cînd
formarea noului quvern, intenţionea
ză să realizeze ceea ce la prima ve acesta acceptă, Kimba ar puica pre tre preţioase, a găsit, în sfîrşit. Armaturemuerk" din Bad Blan- de o bandă de contrabandişti şi
un diamant uriaş de 527 carate,
kenburg. RD.G.. a început pro
vielnameze au suferit un serios eşec dere părea imposibil, s» anume o în zenta lui Kasavubu lista noilor dem avind mărimea unei portocale. ducţia în serie a unor costume excroci pentru a înregistra- auto
nitari în cîteva zile. Evoluţia eveni
ţelegere cu partidul Conace, aceasta
contrar voinţei lui Kasavubu. Se ur mentelor demonstrează că lupta pen Este vorba de cel mai mare dia de protecţie încălzite electric. mobilele însuşite pc căi fraudu
loase. Gangsterii profitaseră de
SAIGON 15 (Agerpres) — grele". Aqcnlia France Presse adau măreşte ca, rcalizîndu-se un compro tru putere dintre Chombe si Kasavu mant scos la suprafaţă in ultimii Costumele se pot conecta ia ba o lacună a regulamentelor in vi
Aqentnlc dc presă jelateazâ din ca gă că purtătorul de cuvint militar a- mis între Conaco si Eronlul democra bu o departe de aşi fi găsit un sfîr- opt ani in întreaga Africă de sud. terii de 12 sau 42 volţi sau prin
pitala sud-viclnamcză câ operaţia de merican, care a anunţat aceasta, a tic conoolez 6ă se creeze un quvern şit în hotărîrea preşedintelui dc a (Ie De teamă să nu fie jefuit, feri tr-un transformator la reţeaua c- goare cu privire la vînzarea au-
anvergură pregătită de trupele ame precizat — pentru prima dală — că care 6ă cuprindă diversele tendinţe rnile nuvernul lui Chombe. Abia a- citul găsitor al diamantului a fu lectricâ. Aceste haine pot fi fo tomobilelclor. care le permitea
ricane împreună cu trupele saiqoncze „pierderi qrcle", înseamnă câ unita ce se manifestă în cercurile politice cum ea s-a dezlănţuit făţiş. Duoâ cum git in munţi, întoreîndu-se abia losite de tractorişti, conductor• înscrierea vehiculelor sub nume
In împrciurimile localităţii An Khe a tea respectivă nu şi-a mai putut con oficiale din capilala tării. In acesl se ştie. Chombe este liolărîl să can după şase zile la Maseru. unde de maşini de construcţii, ca şi de false. Intre timp însă, membrii
suferit un serios eşec. Cei 5.500 de tinua acţiunea. scop, el a avut înlrevencri cu di dideze în viitoarele alegeri preziden- l-a vîndut pentru suma de bandei au fost descoperiţi şi a-
solaati ai diviziei 1 aeropurtată au La Satqon s-a anunlat că la baza tiole şi speră că in acest fol îl va lucrătorii din instalaţiile ( ‘'on restaţi.
fost nevoiţi să se retragă la baza lor. militară Da Nanq a fost creat un nou feriţi oameni politici, mentionînd câ putea înlătura pe Kasavubu oin via- 160,000 dolari. tice.
4 elicoptere aDartmind diviziei amin comandament al marinei americane în doreşte să formeze un guvern de t:» politică. ♦ PRIMELE SEMNE CARE
tite au lost doborîIe. sărcinat cu coordonarea activităţilor PREVESTESC IARNA
Rapoartele militare provenind din de suslinorc logistică a trupelor ame
delta Mekonaului arată că la 20 km ricane si ale acoliţilor lor. aoică sud- Numeroase regiuni din nord-
vest de localitatea Can Tho. în cursul coreene, australiene şi neo-zeelandc-
luptelor violente desfăşurate între u- 60.000 fie fu n c ţio n a ri vestul Europei au cunoscut joi
mlădie forţelor patriotice si cele gu ze. Noul comandament este pus sub primele senine care prevestesc
vernamentale, în ultimele 48 de ore. conducerea amiralului american Ed- iarna. Este vorba de celebra cea
trupele saiqoneze au suferit „pierderi win Hoopcr. el^iSi se a flă în g re v ă iiP S iE § 5 ’- ţă engleză care, străbătînd Ca
nalul Mînccii. s a răspîndit asu
pra acestor regiuni pcrturbînd
MONTEVIDEO 15 (Agerpres). — Un purtător de cuvint al guvernu traficul aerian, rutier şi maritim.
Negocieri privind construirea unei baze de comunicaţii Aproximativ 300.000 de salariaţi lui a anunlat că peste 200 de per La Paris, lipsa de vizibilitate, ca
uruquaveni s-au înapoiat joi la lu soane au fost arestate si 18 func re a intervenit în urma cetei, a
aeriene si navale în sudul Oceanului Indian cru după o qreva generală de 24 de ţionari superiori din băncile de stat provocat întreruperi ale circula
ore. declarată în semn de protest îm
au fost concediaţi, deoarece au par
potriva „măsurilor de securitate" lua ticipat la acţiunea revendicativă. ţiei. însoţite dc aşa-numitclc
LONDRA 15 fAqerpres). — Darie oinlr-un olan strategic anqlo- te rle quvern. Cu toate acestea, alţi Potrivit relatărilor aqentici Asso- cm boutcillagcCursele dc a-
Anglia şi Statele Unite duc tratati nmuriean mai amplu, care urmăreşte 00.000 rle. funcţionari civili conţinu-' S ilfi» - vioanc de la Orly şi Bourgct au
ve în vederea construiri» unei baze înfiinţarea unui şir de baze milita- greva limp cie 72 rle ore in sprijinul cmted Press, decretul guvernamental fost in marc parte întirziate sau
de comunicaţii aeriene si navale în re comune, dintre care cea amintită cererilor de mărire a salariilor. Zia prin care 6e instituie „măsuri
6udul Oceanului Indian, Televă agen or fi prima. riştii uruquaveni. care s-au aflat în promise de securitate, care a fost chiar amînate. In Olanda, aero
ţia United Press International, citind Discuţiile sc desfăşoară dc mai grevă, au anunţat că nu se vor pre elaborat săplămina trecută şi pre- portul dc lingă Amsterdam a fost
surse de autoritate din Londra. Pro multă vreme, paralel cu cercetările zenta b.lucru în semn de protest îm-‘ vcoe suspendarea garanţiilor consti paralizat, iar aeroportul dc la Ro-
iectele care sînt elaborate în prezent efectuate (le qrupuri de experţi în DOlriva-^echestrârii ediţiei de ioi di tuţionale ca si instituirea slării de
prevăd construirea unei bazei comu vederea stabilirii locurilor de am m m terdam a fost închis.
ne anqlo-americane într-un aloi din plasare a altor baze. In acest sens, mineaţă a ziarului „Epoca". Guver urgenţă, riscă să provoace o criză In sud-estul Angliei ceaţa a
Arhioelaqul Chagos, care line din se vorbeşte despre Insulele Cocs. a- nul nu a dat nici o explicaţie penlru politică. Aceasta, întrucît Congresul fost şi mai deasă provochid o
punct de vedere administrativ de flalc în prezent sub administraţia această măsură, dar 6e consideră că uruquavan nu a ratificat oină acurn
Australiei, Insulele Scvchellcs situa U.R.S.S. - Vedere din Piaţa Eroilor şi strada Lenin (stin întrerupere a traficului feroviar
Insula Mauritius. Atolul amintit <se ea arc o leqătură cu faptul că „Epo decretul, două sesiuni speciale fiind
te la peste 1.500 kilometri esi de gă) şi Varazishevi - Tbiîisi. şi rutier.
află pe ruta directă intre Marea Ro Zanzibur si Insula Adlai de la nord ca" a sprijinit organizarea acestei suspendate din cauza că nu s-a în
şie si Australia Acesle proiecte lac de Madagascar. greve. trunit numărul necesar dc deputaţi.
MOSCOVA şl Tosepl» Nehele, care au funcţio luat cuvintul preşedintele Burqhiba ţei de plăţi a ţârii" — scrie „New avertizat ne participanţii la cele teritoriile Arabiei de Sud aniver vie activitate politică la Buenos
I Primul acord comercial pe ter nal în laqărul dc concentrare din El a \ orbit, printre altele, despre York Herald Tribune". Ministerul două qreve că vor fi concediaţi, sează doi ani dc la începerea luptei Aires şi are numeroase întrevederi
relatează
Economiei de la Bonn.
Sachsenhauscn. Ambii au participat
lupta destăşurală dc poporul tuni
men lunn sovieto-australian u lost la asasinatele în masă de prizo sian pentru dobindirea independen 7.iarut, subliniază în raportul său dacă nu se înapoiază imediat la lu armate pentru cucerirea libertăţii, cu liderii cercurilor pcronislc.
semnat vineri la Moscova. ţei tării şi a chemat pe toii cetă lunar cu privire la evoluţia situaţiei cru. lntr-o declaraţie făcută agenţiei ACCRA
1 Mihail Kuzinin, prim-loc|iitor al nieri sovietici din acest laqâr. In ATENA MEN. cu acest prilej. Fcisal al-
ministrului comerţului exterior al laqărul de la Sachscnhausen fn tim ţenii să activeze in interesul con economice că deficitul comerţului Shaab, membru al conducerii orqa- „Niqeria va părăsi Commonwcall-
U.R.S.S., a declarat că acordul des pul războiului au tosl omoriţi pes solidări» Independentei. exterior al republicii federale se ri Intr-o declaraţie făcută joi sea nizaliei, a trecui în revistă evolu hul dacă Marea Brilanie va permi
1 chide calea snrc un schimb maî te 10 mii dc cetăţeni sovietici. BELGRAD dica în luna august, la 304 milioane ra la Atena, primul ministru al Gre ţia luptelor desfăşurate şi a victo te guvernului lui Ian Smilh să de
mărci. In acelaşi limp, se arată în
Cu prilejul vizitei în Iugoslavia
larq de mărfuri Intre cele două (ari. WASHINGTON ciei, Stephdiiopoulos, a subliniat că riilor obţinute. El a menţionat că clare unilateral independenta Rho-
a lui Manubhai Shah, ministru dc raport, producţia industrială creşte guvernul arec nu va reîncepe dis „cel de-al treilea an de luptă va
t PARIS Avionul experimental american stat pentru comerţ al Indiei, a fost într-un ritm mai lent faţă dc pri cuţiile cu guvernul turc in proble marca o etapă decisivă, iar lupta desiei", a declarat joi scara la A-
„vb-70A“ a atins in timpul unui ma cipriotă, înainte ca Adunarea armată se va extinde De Intreaqa ccra ministrul de externe nigerian,
Comitetul Executiv al Organiza zbor o viteză record cqală cu de Generală a O.N.U. să-şi formuleze Bamali. El a tăcut această declara
I ţiei Naţiunilor Unite pentru educa trei ori viteza sunetului, adică recomandările sale. suprafaţă a sudului arab ocupat1, ţie, după ce a venit de la Lagos
adăugind că „lupta va fi dusă pînă
ţie, şliintă şi cull»»ră (UNESCO) a 3.600 dc kilometri pe oră. la dobindirea unei depline inde unde a avut consultări cu guvernul
I adoptat vineri o holărirc in baza PRETORIA CONACRY pendenţe". său în legătură cu intenţiile auto
căreia Portuqalia este exclusă pen
rităţilor de la Sâlisburv dc a-şi pu
La Conacry s-au deschis lucrările
tru un an de zile de la conferinţele Joi. un tribunal din Pretoria a Conqrcsului sindicatelor din Gui BUENOS A1RES ne în practică planul lor. dezapro-
I internaţionale ale aceslp» orqani- condamnat la cile 3 ani închisoare neea. In prima şedinţă a luat cu- bat de toate ţările africane din
zatii. 8 africani şi un metis, pe motiv că vînlul Scku Ture, preşedintele re Penlru a treia zi eonseculiv in Commonwcalth.
t în urma constatării nivelului cultu ar fi făcut parte rîin Partidul No- semnat Ia Bclqrad protocolul pri ma jumătate a anului. publicii. Adrosindu-sc oamenilor capilala arqentiniană au avut loc GENEVA
Această holărîre a fost adoptată
demonstraţii şi ciocniri între pero-
(ional African interzis dc către gu
muncii din Guineea, el a cerul tu
ral extrem de scăzut din coloniile vernul rasist al lui Verwoerd. vind schimburile comerciale dintre BOGOTA turor să participe activ la dezvol nişl» şi anliperonişli provocate dc
Iugoslavia şi India pe
anul 10f>6.
qrovă
In Columbia au declarat
i porluqheze Angola şi Mozambic, ca Valoarea schimbului de mărfuri 7.000 de lucrători de la instituţiile tarea tării, la construcţia economi sosirea la Buenos Aires a lsabelei Conferinţa internaţională a zahă
rezultat al politicii colonialiste Bl ZER TA dintre cele două târî va creşte dc că şi i-a chemat la vigilentă împo rului s-a încheiat joi la Geneva.
i quvcrnulu» lui Salazar. Poporul tunisian sărbăloreşte la la 60 milioane dolari la 80 mili financiare de stal. Greviştii reven triva trădătorilor si sabotorilor, sub Peron, soţia fostului preşedinte al Participanţii nu au putut cădea dn
dică
majorarea
salariilor.
acord asupra unor hotărîri pc mar
Intre
ţării. Juan Peron. Poliţia a inlorvc-
BONN 15 octombrie cea do-a doua aniver oane dolari, limp, continuă qreva celor 11.000 liniind că „diversionisţii »şi fac ilu nil cu qrenade cu gaze lacrlmoqe- ginea problemelor înscrise pe or
i sare a evacuării dc către trupele BONN de docheri din norturilc Carlaqena, zii deşarte in încercările lor de a dinea de zi. Ei au adoptat o rezo
După 20 dc ani de la sfiişitul ce francezo a bazei militare dc la Bl- „Guvernul vest-qerman a adre Barranquilla, Santa Marla şi Bucna- restaura vechiul rcqira in Guineea1 jie şi a tras in aer pentru a iraprăş- luţie privitoare la convocarea unei
lui de-al doilea lăzboi mondial. în zerta. Cu acest prilej, la Palatul sat un apel cetăţenilor sâi eerin- ventura. Docherii qrevisli cer, de lia pe demonstranţi. noi conferinţe in primăvara anului
I Germania federală au fost arestat» Congresului din localitate a avut du-lc să-şi reducă cheltuielile ca asemenea, majorarea salariilor. Un CAIRO Potrivit relatărilor agenţiilor de viitor sau de îndată ce ar deveni
doi criminali nazişti, Erwin Zaitert loc joi o adunare festivă la care a urmare a creşteri» deticitului balan purtător dc cuvint al guvernului i-a Frontul naţional de eliberare din presă, lsabcla Peron desfăşoară o posibilă realizarea unui acord.
i
Redacţia şl administraţia ziarului str. Dr. Petru Groza nr. 25, lelelon 15 88. 12 75, 15 85. 12 11. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale PT.T.R. — nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul, Inlieprînderea poligrafică Hunedoara-Deva. 40.065