Page 56 - 1965-10

Hitnrr''
PROLETAR] DIB TOATE ŢĂRILE, UBTTbVĂ t
UN OM A VENIT LA POLICLINICA

La policlinică am intilnit un om. cumente găsim numeroase obiective zenţa sau absenţa acesteia are o
Ieşise din cabinetul medical. Un om care se reiciă Ia îmbunătăţirea con­ influenţă hotăiîtoare asupra proce­
robust, in floarea virstei, pe care diţiilor de muncă şi respectarea nor­ sului de producţie. Să facem citeva
cu greu ţi-l puteai imagina bolnav. melor de tehnica securităţii, lată o investigaţii la faţa locului.
$i totuşi, ultimele cuvinte ale medi­ primă dovadă care ne îndeamnă să O primă constatare; curăţenia Iasă
cului, care au răzbătut pînă in sala credem că in această întreprindere de dorit. Desigur, motive pot li in­
de aşteptare, eoni ir mau: omul este situat pe primul plan al vocate. Bn specificul atelierelor dc
- Cu sănătatea să nu te joci. Cu­ preocupărilor. reparaţii, ba lipsa de grijă a oame­
rentul poate dobori şi pe cel mai să­ Dar să analizăm mai amănunţit nilor care lucrează, ba... Motivele,
nătos om. Spune şi tovarăşilor du- planurile care ne sînt date drevt ori citc ar fi ele. au un suport şu­
m m mitale să închidă uşile pe unde mărturie a grijii iaţă de om şi con­ bred. Curăţenia la locul dc muncă
OilGIN Al COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA AL P CD. SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL trec... diţiile sale de muncă. Surprindem e o chestiune de sănătate, de bună
Cazul ni s-a părut interesant De în primul rînd faptul că unele obiec­ gospodărire. Si aici tocmai mina
aceea am cerut explicaţii medicului. tive sînt pasate de la un plan la al­ gospodarului lipseşte
Am aliat că tinărul in cauză lu­ tul. de la o lună la alta. Bunăoară, Intrăm în hale, în ateliere. Ne
ANUL XVII. NR. 3359 DUMINICA 17 OCTOMBRIE 1965 4 pagini, 25 bani crează la Atelierele R.M.R. din Si- intr-un tabel cu propunerile făcuta întimpină uşi larg deschisei Notaţi.
meria. că a contractat o stare gri­ în consfătuirile de producţie din pri­ E dimineaţă şi temperatura aerului
pală şi că nu este singurul in acea­ mul semestru al anului este prevă­
w -A. stă situaţie. Sinuzitele, fanngitele, zută repararea acoperişului halei de se apropie de zero grade, ca să nu
vorbim de curentul ce se formează.
SPRE P FATA IN FATA: CUMPĂRĂTORUL laringitele, bronşitele sînt diagnosti­ montai-locomotive. O însemnare cu Cerem părerea unui lăcătuş:
cele cele mai des întilnite pe fişele
cerneală indică terminarea lucrării.
- Pe uşile acestea se circulă des'.
In
de consultaţie, acum. cînd toamna .se
Tovarăşul preşedinte confirmă.
următorul plan însă întîlnim din
A pregăteşte să predea ştalcta vremii. nou această propunere. A fost ea Cine poate să stea lingă ele să facă
pe uşierul? Aşa câjic-am obişnuit...
E vinovat omul care s-a îmbol­
UN NIVEL R $1 năvit? realizată sau nu? Tovarăşul Irinca gajeze uşieri. In schimb e foarte u-
Desigur, ar fi costisitor să se an­
ne dă detalii:
- Lucrarea s-a executat de mai
A Discuţie privind activitatea Termene care multe ori, dar n-a întrunit condi­ şor să se monteze la fiecare uşă
cite un arc!
comercială din oraşul Hunedoara LUCRĂTORUL ţiile de calitate. La toate locurile de muncă vizi­
TEHNIC M nu se mai... termină Ce putem înţelege de aici? tate ani căutat insistent cutiile cu
Un alt exemplu. De mai multă
semnul Crucii Roşii, care in alte
E
Unităţile
comerciale
ieţi cît si pentru fete, peste 300 haine DIN
cunosc zilnic o mare a- enţilor. Sînt puse în vinzare mai bine vreme se pune problema terminării uzine sînt la indemina tuturor. La
oe 900 paltoane în qamă completă si
şopronului de la remedieri-locomo-
Simeria însă. le-am găsit numai în
T fluenţă de cumpărători. din toate qrosimile atît pentru bă­ Sintem la Atelierele R.M.R. din tive. Ultimul termen a fost fixat birourile şefilor de secţii. De ce?
RIDICAT R Lucrătorul din comerţ din blănuri naturale si 100 bucăţi din Simeria. Interlocutorul nostru: to­ pentru 15 octombrie. Dar el n-a fost „Ca să fie păstrate" — ni s-a spus.
varăşul Dumitru Irinca, preşedin­
este solicitat de mii de
cumpărători. Fată in faţă blană artificială, mai bine oe 2.500 tele comitetului sindicatului. Avem respectat. Nu se poate termina aco­ Dacă acesta este considerentul prin­
I cu cumpărătorul, vînză- perechi încălţăminte etc. in (aţă citeva dosare cuprinzind perişul din lipsa plăcilor dc azbo­ cipal, poate că ar fi mai bine să
ciment.
fie ţinute in magazie. Integritatea
Asemenea exemple de unităţi care
Congresul al IX-Iea al P.C.R. a pus torul e asemenea mercu­ întimpină sezonul rece cu un sorti­ COMERŢ planul de măsuri tehnico-organiza- - E adevărat că acum este greu lor va fi garantată! ,
rului din termometru —
torice, contractul colectiv, liste de
in lata colectivelor de muncitori, In­ I indică în ce măsură ce­ ment boqat de mărfuri specilice ofe­ să procurăm materialul necesar -
gineri şi tehnicieni din exploatările rinţele oamenilor muncit ră si unităţile de tricotaje, textile şi propuneri făcute în consfătuirile de spunea ing. Tontici Mihai. şeful ser­ La ora micului dejun ne aflam in
miniere din Valea Jiului sarcini deo­ sînt satisfăcute atit sub altele. producţie. In fiecare din aceste do­ viciului aprovizionare. Dacă insistam secţia montaj-locomotive. Cîţiva
sebit de importante. In viitorul cin­ aspect cantitativ cit şi muncitori serveau gustarea adusă
cinal producţia minelor din acest ba­ calitativ. Pornind tocmai La unii da, la alţii nu din luna iulie, de cînd mecanicul dc acasă. Aveau mîinile pline de
zin carbonifer va creste cu 40-50 la C de la aceste cerinţe, care şef a făcut comanda, dacă ne de­ ulei. Ne-au spus că în luna octom­
sută fală de producţia prevăzută pen­ pentru reţeaua comerci­ Ca în oricare altă meserie si în plasam la fabricile producătoare, brie n-au primit încă raţia de să­
tru anul 1965. Paralel, se va îmbu­ O ală au caracter de sar­ comerţ un lucru important este pasi­ acum am avea azbocimentul care pun, aşa cum prevăd normativele'.
nătăţi continuu calitatea cărbunelui. cini, redacţia ziarului unea, continua preocupare a lucră­ ne trebuie.
O parte Însemnată din sporul de M nostru, cu sprijinul con­ torilor pentru a satisface pînă si cele Si apoi nu numai aceasta era so­ Să vedem ce spun reprezentanţii
cărbune se va obţine pe seama creş­ siliului local al sindica­ mai pretenţioase cerinţe ale consu­ luţia. Acoperişul poate fi făcut şi magaziei şi ai administraţiei.
terii productivităţii muncii, Ia baza telor. Sfatului popular al matorilor — ne spunea tov. Dumitru din tablă, de care atelierele nu duc
căreia stă progresul tehnic. Pentru E oraşului Hunedoara $1 al Şerban, gestionarul maaazinului tex­ lipsă. Atîta doar că tabla trebuia - Luna aceasta - ne informează
Promovarea si dezvoltarea în conti­ corespondenţilor volun­ tile din O.M. Dar nu întotdeauna pa­ dusă la uzina ,.Oţelul roşu" pentru magazionerul - n-am fost încă a-
nuare a succeselor de pînă acum. ob­ R tari, a orqanizat o dis­ siunea este totul. Trebuie să se ţină provizionaţi cu săpun. N-avcm nici
ţinute în acest domeniu, Ministerul cuţie cu cîtiva lucrători seama in aprovizionare si de vadul a fi ondulată. un gram...
Minelor şi Consiliul Naţional al In­ din reţeaua comercială comercial al unităţii. Planurile ce le avem in faţă ne
ginerilor şl Tehnicienilor a organizat şi membri al comisiilor De fapt despre ce este vorba? In oferă şi alte exemple de acest fel. - Nu este săpun? - se întreabă
în cursul zilei de ieri in aula Insti­ U de control obstesc, ins­ ultimul timp O.C.L. produse indus­ Concluzia.- termenele lucrărilor care uimit tovarăşul loati Ocolişan. di­
tutului de mine din Petroşani un sim­ pecţia comercială de triale Hunedoara a aprovizionat pre­ privesc îmbunătăţirea condiţiilor de
pozion tehnic. Această acţiune tehni- L stat si cumpărători. ferenţial magazinele, în special cele muncă nu sînt respectate. Factorii rector adjunct. Nu se poate. Doar e
co-ştiintlfică a avut ca temă înfăţişa­ Pornind de la unele de textile, confecţii si tricotaje. In răspunzători Ie omină nejustificat, aşa de uşor de procurat...
rea unor realizări obţinute pe plan fapte relatate cu prile­ maqazinul unde lucrează tov. Şerban le veplanificâ, şi de aici pînă la ca­ Mat greu i-a fost insă să recu­
mondial în mineritul carbonifer cu U jul discuţiei, ne-am de­ D. în acest sezon nu au fost aduse zul intilnit la policlinică, nu-i decît
Posibilităţi de aplicare in Valea Jiu­ plasat la faţa locului pen­ stole de paltoane rle calitate supe­ un pas. noască superficialitatea cu caxe pri­
lui. I tru a constata cauzele si rioară si chiar pentru costume băr­ veşte aprovizionarea cu materiale i-
Au participat inqinerî, tehnicieni si efectele anumitor stări băteşti. Sînt puse în vinzare doar gienico-sanitare.
fruntaşi în întrecerea socialistă din de fapte. stofe cu un preţ de pînă Iu 170 lei. Ce arată fata De fapt. nu numai mîinile celor
exploatările miniere si de la Uzina In schimb, la unitatea din Piaţa Li­
de preparare din Valea Jiului, spe­ Lucruri care plac bertăţii aceste sortimente au fost a-
cialişti de la Institutul de cercetări siqurale $i încă într-o cantitate a- locului GH. PAVEL
si proiectări miniere si de la Comi­ Noile complexe comerciale „,Geo:- prociabîlă. De ce oare a sa ? ! N. ANDRONACHE
tetul aeoloqic, cadre didactice din în- qe Enescu1'. „Dacia" si cel de la blo­ La maqazinul oe confecţii nr. 8 Nenumărate flori şl întinse s păţii verzi împodobesc curtea Fabri­ Igiena este un deziderat al vieţii.
vătăraîntul tehnic superior. curile K — spunea tov. Cornel Mo- (qestionar Iuan Cărâbuş) mărfurile cii chimice din Orăştie. Foto: A. OARGA.
raru, şeful secţiunii comerciale — Cu atit mai mult igiena muncii. Pre­ (Continuare In pag, 3-a)
La lucrările simpozionului au luat construite după o linie arhitectonică expuse au un aspect neplăcut, sînt
parte tovarăşii Gheorqhe Călin, prira- modernă, dotale cu mobilier adecvat, şifonate. „Nici nouă nu ne place a-
secrelar at Comitetului reqional Hu­ atraq cumpărătorii. Plasate intr-un cest lucru — ne-au declarat lucrăto­
nedoara al P C.R.. L^zăr David, prim- bun vad comercial, ele cunosc o ma­ rii unităţii — dar nu avem ce face.
secretar a] Comitetului orăşenesc de rc afluenţa ue cumpărători. Croitorul unităţii lipseşte de timp PE
partid Petroşani, Constantin Cenuşă, Un aspect atrăqător au si alte ma- îndelungai". Acest lucru l-a sesizat întâlnire eu toam na
adjunct al ministrului minelor, Oliviu qazine din oraşul Hunedoara. Faptul de trei ori în acest an si controlul
Rusu, vicepreşedinte al Consiliului că maqazincle alimentare nr. 1 (aes- obstesc. dar se vede că măsurile se
National a] Inqinerilor si Tehnicieni­ tionar Emanoil Klein) si nr. 56 (qes- lasă mult aşteptate. Poate, în sfîr- rul Vasile Bula, om cu mai multă Miercurea, brigăzile lor sâ rămînă în
lor si alte cadre de conducere. sit acum le-a sqsit sorocul! OGOARELE experienţă o campaniilor aqricoK*. urmă.cu recoltatul porumbului. oină acum produse în valoare
Vion3)r'r6h.' Subău) satisfac in cea mai In unităţile alimentare si cele ‘ de peste 184.000 lei. Şirul realizărilor
In referatele susţinute, cadrele teh­ mare parte pretenţiile $i cerinţele lequme si fructe aspectul aprovizio­ lucra Ia semănat, iar Jpsif Teş, cu tă­ Mai trebuie reţinut faptul că la a- putea fi completat si cu alte cifre
nice din Ministerul Minelor au pre­ cumpărătorilor este o dovadă a pre­ nării abundente cu un sortiment )arq vălugul, încheia acest ciclu al însă- ceastă unitate, de pe fiecare din cele fapte, dar ceea ce merită reţinut e-i
zentat cele mai importante realizări ocupării manifestate aici atit pentru dc mărfuri prezintă alte aspecte. Mai mînlăru ■qrîuluj..Iu sprijinul mecani­ 47 hectare cu cartofi recoltaţi s-au hărnicia ţăranilor cooperatori d
pe plan mondial in domeniul plani­ buna aprovizionare cit si pentru de­ zatorilor. pe terenurile în.-;D»*fă sj. obţinui cîte 15.090 kg. Dc asemenea Apoldul de Jos care manifestă m
ficării, proiectării si cercetării minie­ servirea exemplară a tuturor. Aseme­ mulţi tovarăşi printre care Vasile REGIUNII luate „Sub Pruni” âu venit la arat din evidenţa contabilă extraqem că ximum de grijă pentru producţia df
Florinei, Alexandru Udrea, din con­
re, al tăierii mecanizate în abataje nea aprecieri culca si lucrătorii din trolul obştesc, subliniau in discuţiile SÎ 12 atelaje din brigăzile 1“ şi a de la grădina de legume, s-au livrat zenlă si cea viitoare.
cu front lung, susţinerii lucrărilor în maqazinul de confecţii [qestionar I. III-a de cimp.
subteran, mecanizării complexe în Abrudan). cel de tricotaje (qestionar purtate faptul că în vreme ce la u- In anotimpul de toamnă grija oa­ Cu citeva zile în urmă, fiecare bri­ SITUAŢIA RECOLTĂRII PORUMBULUI
transporturi, telecomenzii si controlu­ V. Piesa), textile Iqestionar Caroia nele maqazine există sortimente de menilor harnici şi pricepuţi pentru gadă şi-a mobilizai toate foiţele la
lui la distantă etc. Ivanciu). menaj (qestionar Maqda- mărfuri care prisosesc, la altele a- soarta producţiei prezente si viitoa­ recoltatul struqurilor. Era si momen­ Si îjî cursul zi Iul
Clientul
celeasi sortimente lipsesc.
Cu această ocazie au fost expuse îena Ungureanul, cei de la maqazi­ este dus astfel pe drumuri, îşi pier­ re face ca oqoarele, podgoriile şi li­ tul deoarece timpul se anunţă nefa­ de ieri, în unităţi •
$i concluziile desprinse de deleqaţla nul de lequme si fructe din comple­ de timp fără nici un rost. vezile şă fie dine de animaţie. In vorabil si c păcat ca din neatenţie şi agricole socialisto
de specialişti români care a partici­ xul comercial „Georqc Enescu" La maqazinul alimentar nr. 12 fqes- această împletire de activităţi ne-am neprevedere, recolta de pe cele 128 din regiunea noa
pat la val IV-lea Congres minier linul (qestionar Gheorghe I. Gheorqhe) şi tionar Lazăr Morarul se observă o obişnuit să cunoaştem bilanţul orică hectare de vie pe rod, să lie dimi­ tră a continuat <«.i
la Londra în vara acestui an. Mate­ de la alte unităţi. slabă preocupare atît pentru asigu­ rei zile de muncă abia seara. Dar nuată. se lucreze cu fo ­
rialele prezentate au fost susţinute rarea unui sortiment boqat de măr­ deşi amurqul s-a destrămat de mul „In această direcţie avem un ne­ te sporite la strig»
de proiecţii de filme şi dialilme pe Bunii gospodari furi cît si pentru prezentarea lui. e greu ca la sediu] cooperativei a caz — spunea inqinerul agronom. sul recoltei de po­
aceste teme. In magazin se qăseau zilele trecute qricole din Apoldul de Jos să găseşti Noi trebuie să livrăm întreprinderii rumb. Pină acum
Tovarăşul Ion Lăzărescu, director şi prognoza noar două sortimente de salam. Timp un interlocutor. Abia într-un tîrziu Vinalcool 20 vaqoane de str-uquri şi fruntaşi în aceas *
general al C C.V.J. a arătat acţiuni­ de palru zile gestionarul maqazinu­ facem cunoştinţă cu tovarăşul loan pentru a evita orice pierdere ne-am acţiune sînt ţărar ii
le multiple întreprinse si preocupă­ Nu întotdeauna rafturile pline în­ lui nu a solicitat completarea sorti­ Plitea, inqinerul agronom al coope­ propus ca această operaţiune să o cooperatori din rn-
rile de viitor pentru modernizarea seamnă si o bună aprovizionare. D»* mentului de salam care există la u* rativei. de la care aflăm că, in aces­ terminăm în 5-6 zile. Dar nu putem ionul Haţeg ca: o
procesului din subteran in vederea ce ? Pentru că aprovizionarea trebu­ nitătile producătoare din regiune în te zile, şi aici centrul de qreulate al pentru că la secţia vinalcool din au recol-tat porum­
creşteri» permanente a producţiei mi­ ie făcută ţinînd scama de anotimp, rantilăli suficiente. Tot aici. din sor­ întregii activităţi s-a mulat în cimp. Miercurea (responsabil tov. Petru bul ae pe 60 la s -
nelor si valorificării unor noi cîm- de sezon. Deqeaba vei găsi iarna san- timentul de brînză (care cuprinde un Cum e si firesc discuţia a porni! de Ghişoiu) munca dc preluare a stru­ tă din suprafaţa.
puri miniere. aale, rochii sau stofe subţiri căci nu mare număr de produse) nu erau în la „Cum staţi cu recoltările si insă- gurilor este slab organizată. Astfel, Rezultate bunes-au
S-au purtat discuţii din care au au trecere. Dar cînd se ţine seama maaazin decît două : brinză la putină mînţărîle ?". în timp dc trei zile nu ne-au fost obţinut si in cod»
reieşit numeroase propuneri şi ori­ de sezon si în rafturile maqazinelor şi cremă. Si pentru a completa apre­ Sînt două activităţi de bază speci­ preluaţi decît 2 vaqoane de struguri Dcrativelc agricoli»
entări in vederea introducerii şi ex­ se aâ^esc din abundenţă produse spe­ cierea de slab qospodar, trebuie să fice toamnei si despre care tov. loan deşi noi avem capacitate de recolta­ de De raza oraşe­
tinderii tehnicii noi, a îmbunătăţirii cifice, clientul are satisfacţia de n-si amintim că din sortimentul de slă­ Plitea spune că se desfăşoară în con­ re şi de transport de 6 vagoane pe lor regionale Deva
zi. Din această cauză se înregistrează
permanente a proiecţiei muncii în ex­ putea aleqe din timp marfa prefera­ nină aici lipsea cel preparat cu boia, diţii hune. Pînă acum qrîul s-a insă- pierderi, iar forţele mobilizate la si Hunedoara und>
mîntat oe 406 hectare din cele 485
tă. Această apreciere aparţine tov. sortiment care, a$a cum arătau tova­ recolta de porurr: ►
ploatările miniere din Valea Jiului. planificate. Suprafaţa rămasă de în- culesul struqurilor nu pot li folosite
Marcel Aqrigoroaie, qestionar la ma­ răşii din unităţile de qros, este sufi­ cu maximum de eficienţă, ■ întîrziind â fost strînsă d«
gazinul „Prichindelul" din Hunedoa­ cient în depozit. Se vede treaba ca sămîntaL urmează după porumb şi astfel si cu recoltatul porumbului". De 57 şi respectiv
ra. la această unitate sortimentul mini­ s-au luat măsuri pentru eliberarea ei. Ce părere au tovarăşii din condu­ 50 la cută. Mat slab
SI cum se oqlindesle în fante a- mal stabilit esie departe de a fi asi- Zilnic s-au recoltat si eliberat de co­ cerea întreprinderii ’ vinalcool ? Am se desfăşoară ac ca»
cest lucru ? Încă din luna septembrie, nu>rnt. Cauza credem că'nu-i alta de- ceni cite 10 hectare. Acum e rîndnl fost rugaţi ca această întrebare să o sta acţiune în un •
cînd sezonul rece era anunţat doar cît lipsa de interes, comoditatea Ges­ mecanizatorilor să pregătească patul punem în numele briqâzilor de ţă-. hww m jj Utile agricole din
prin buletinele meteorologice, tînărul tionarului. germinativ şi să însămînleze. Intr-a­ răni cooperatori, conduse de Moise _ J u i raionul Sebeş ug-
qestionar al maqazinului amintit a V. FURÎR devăr in ziua cînd am vizitat această Popa, Ilie Popa si Moise Cojocaru de se impun m--
început să facă aprovizionare cu ce­ _____N^BADIU_____ unitate trei tractoare erau de zor în 50-50% * - 5 0 % 3 5 - 1 1 % suri urgente pentru
le necesare. Acum, maqazinul este punctele numite „Şesul Apoldului" care nu vor ca, din lipsa de organi­ impulsionarea r<*«>
în măsură să satisfacă cerinţele cli­ {Continuare în pag. a lll-a). si „Nuci", două discuiau, mecanizato- zare a muncii la secţia' vinalcool din | coltării porumbului.
toată sinceritatea, că. ori dc cite on şi sprijin sufletesc este părăsit. lă­ mai mult. să-ţi laşi propriii copii să părăsit-o şi nu s-a mai interesat de
aud sirena amintind sfîrşitul schim­ sat în voia soartei de către o ma­ ajungă pe drumuri, să vagabonde­ ca. Lucica poate şi trebuie să mul-
bului. inima începe să-mi bată mai mă haină care. venunţind cu uşurin­ ze ?. Această „mamă", spunea în
puternic. Aş vrea ca in acea clipă ţă la patru copii vrea să-şi facă un iata organului de miliţie „să-mi f lumească tovarăşilor care i-au pur­
să pot ajunge acasă să-mi văd fe­ viitor... fericit (? !) pierd viitorul pentru ei ?".‘Dar poţi tat de grijă mai mult ca mama ei şi
tiţa. Stau cu ziarul in faţă. citesc, şi Lucica nu e vinovată, afirm cu vorbi oare de un viitor al dumnea- să nu uite că partidul este un bun
Povestea Luciei lehim din Hune­ nepâsâtoare pe un scaun, privindu-şi ochii îmi sînt plini de lacrimi. Oare tărie acest lucru. Sînt convins că tale cind ai părăsit 4 copii ? Eu
doara. o poveste adevărată pe care fiica ce compărea în faţa instanţei, ca această femeie - pentru că mamă astăzi Lucica îşi dă seama de peri­ cred că pentru fiecare părinte, vi­ părinte pentru toţi cei cinstiţi.
am înserat-o in reportajul „E vino­ pe o persoană străină, de care nu o nu-i poţi spune - a putut sâ se cul­ colul in care s-a aflat şi că acest itorul. fericirea e însăşi viitorul, fe­ Am scris aceste rinduri pentru că
vată Lucica?". publicat in ziarul nos­ mai leagă nimic, faţă de care nu mai ce seara fără sâ se întrebe . O li lucru o va ajuta în hotârîrea ei de şi pe mine m-a părăsit mama la
tru a găsit ecou în inimile multor încearcă cîtuşi de puţin un senti­ mîncat fetiţa mea azi ? Unde doar­ a lupta pentru a-şi dobîndi cinstea ricirea copiilor lui. E vinovată ma­ vîrsta de 6 luni. Acum am 12 ani.
cititori. In următoarele zile. la re­ ment al dragostei materne. ma ! Mult vinovată ! Dar. după mi­ Dar dînsa nu mă cunoaşte. Poate îşi
dacţie au şi început să sosească scri­ Eleva lehim Lucia nu a avut in ne. sînt şi alţii vinovaţi. Am aflat
sori prin care cititorii, analizind ca­ mama sa un sfătuitor, un suflet a- cu uimite că această femeie poartă va aminti acum de mine. Aş vrea
zul dezbătut, condamnă aspru pe propiat care s-o ajute sâ înţeleagă titlul de membră de partid. Mai să ştie că o duc foarte bine cu mama
cei ce se lac vinovaţi de soarta Lu- ceea cc este bine şi ceea ce este rău. E C O V R I pe. care o am şi cu tatăl meu. Luci-
cicâi. Publicăm in rîndurile de faţă Atitudinea acestei mame de a nu poate fi in rîndurile membrilor de căi ii doresc succes la învăţătură şi
o parte din scrisorile sosite. încerca un sentiment de iubire pen­ partid un astfel de element ? Ce a o rog să asculte pc cei ce se ocupă
tru propria fiică nu este pedepsită făcut organizaţia de partid din care
Eu am anchetat de codul penal, dar ea este condam­ tace parte luliana Crişan ? Dc via­ de ea.
nată în unanimitate de opinia pu­ me? O ti sănătoasă ? Poate fi liniş­ şi totodată încrederea in acei tova­ ţa oamenilor în afară de muncă nu REMUS BALOSJN
cazul blică. tită această femeie, nu o doare ini­ răşi şi prieteni care i-au arătat dru­ avea datoria să sc intereseze ? elev în clasa a VI-a B.
Mă bucur că in prezent Lucica a
ma ştiindu-se departe de cei patru
pornit pe un drum bun. sănătos, că mul pe care, după cîte am aflat, a Cer cu insistenţă analizarea aces­ Liceul mixt Cuqir
Am cunoscut-o personal pe Luci­ copii cărora ea le-a dat viaţă ? şi făcut primii paşi. Sînt convins că
ca, am stat în mai multe rinduri de munceşte cu tragere dc inimă in Eu o condamn cu toată tăria şi cer această fetiţă, care pină ieri a fost tei situaţii. Un membru de partid Dragi cititori, ne-au sosit nenu­
şcoală. Mă bucur că acest vlăstar
vorbă cu ea, am căutat să înţeleg tînăr priveşte cu încredere viitorul, colectivului in care munceşte să o un copil nenorocit, va putea li mîi- trebuie să se bucure dc prestigiu.
frâmintările acestei fetiţe, să înţe­ judece aşa după cum merită. ne om de nădejde, un om de folos Ce prestigiu oferă luliana Crişan ? mărate scrisori, de la Zlatna şi de
leg care este pricina ajungerii ei la care cu siguranţă va fi al ei. NEGREANU MARJA orînduirh noastre socialiste. Eu şi la Sebeş, de la Cugir şi dc la Deva,
marginea prăpastiei, şi am ajuns la MAGDA ŞTEFAN Uzina' mecanică Cuqir iamilia mea sintem gata să-i dăm LUCREŢIA COSTA de la Hunedoara şi din Simeria, din
concluzia că Lucica nu este cu nimic procuror o mină de ajutor dacă va li nevoie. preşedinta C.A.P. Lăpuşnic Alba lulia şi de la Petroşani. La
vinovată. Dezorganizarea familiei Procuratura raionului Orăştie Lucica nu e vinovată Şcoala generală nr. 5 din Hunedoa­
din care provine, divorţul părinţilor. MARINA GHEORGHE
I lipsa unei griji şi a unei dragoste Mama poate f i Sînt intrigat de atitudinea■ acestei Deva — Strada Sintuhalm îmi spun şi eu ra. părinţii colegilor Lucicăi, împre­
I materne au transformat cele mai pu­ mame nepăsătoare, de josnicia ei, ună cu profesorii, s-au întîlnit in­
Pentru strungarul Ion Galdea, ternice şi mai frumoase sentimente. liniştită ? atitudine ce trebuie condamnată. Ce tr-o consfătuire şi au dezbătut acest
ric.il ti el ca si pentru întregul co­ s-ar fi întimplat cu acest copil, dacă Vinovaţi părerea
lectiv al Atelierelor centrale de Eu am anchetat abaterile săvîrşite caz. Despre toate acestea vă vom in­
număraţii din Alba lulia, calitatea de Lucica şi tot eu am participat ca Sînt mama Lilianei, o fetiţă de organele de stat nu ar li intervenit sînt mai mulţi forma in următoarele noastre nu­
lucrărilor este o preocupare de reprezentant al procuraturii la jude­ un an şi jumătate, la care ţin ca la la timp ? Un copil la 13 ani, lipsit Sînt copil, dar vreau să-mi spun mere.
frunte. carea acestor abateri de către ins- lumina ochilor mei. Lucrez in sec­ de experienţa vieţii. lipsit de pute­ Mă întreb, cum poţi da viaţă din şi eu părerea. Vreau să arăt că mama
H lurgică din Cugir şi vă spun cu rea de muncă, de orice îndrumare viaţa ta şi apoi să uiţi acest lucru, Luciei e vinovată mult, pentru că a LUCIA LICIU
Foto: V. ONOIU tanţa de judecată. Am văzut-o In ţia maşini-uneîte de la Uzina meta­
sala de şedinţe pe mama ei, stind