Page 57 - 1965-10

PAGINA 2
D R U M U L SO CIALISM ULUI Nr. 3359

STIATI CA...
CALEIDOSCOP LEE KUAN, primul ministru al

Singaporelui, a cerut ca la intra­
rea noii sale reşedinţe să i se
construiască o scară cu 87 de
de trepte. întrebat ce anume l-a
Descoperiri soro îneîntarea mici­ încercat de 30 de ori, determinat să dorească atîtea
dar lut fără succes.
lor ascultători.
trepte,
preşedintele a răspuns:
Totul a mers
aşa
preţioase pînă înlr-o zi cinci Respinsă şi anul aces­ „Mulţi dintre cei care vin să mă
ta. ca a declarat zia­
fiul mai mare al pro­ riştilor câ nu se dă plictisească cu tot felul de cereri
vor renunţa probabil afliiul că
Casa lui Halii Sîdi- fesorului. apropiindu- bătută si câ va încer­ trebuie să u-rce atît ca să ajungă
kov, profesor de mu­ ce do o măsuţă pe ca din nou si la anul. pini la mine".
zică în oraşul Ux- care era aşezată vi­ k
A ALBA IULIA qhcnci (R.S.S. Uzbe­ era luminată puternic Intîmplări lucrări lerasiere pc Tamisa, Jeff
tocmai
oara şi care
LA LONDRA, in limpul unor
că), răsuna, pină nu
de mult, de cinlecclu
dc care acesta le in­ de o rază de soare, a cu animale Talon a descoperit, un ceas vechi
observat că inscripţia
terpreta la vioară dezvăluia de fapt nu­ dc aur. Sub capacul ceasului s-a
— S c u r t i s t o r i c — pentru plăcerea sa şi mele Guarncrius si zoologic din Lonora găsit planul unei case cu unele
Vizitatorii parcului
însemnări misterioase. După în-.,
nu Guarius, iar cifre
a celor nouă copii ai
săi. le cinci si trei fusese­ sînt rugaţi să-şi su delungi cercetări Jeff a stabilit că
La poalele Munţilor le carpatice de la slir- ţei de vie era răspîndi- uturilor. Printre băuturi Intr-una din zile, ră scrise din areşealâ. pravegheze cu mare această casă se află într-o subur*
Apuseni, pe partea şitid epocii neolitice. t.ă în regiunea noastră figurează două feluri de Sîdikov a fost vizi­ iar ulterior tăiate cu atenţie îmbrăcămintea bie a Londrei şi că proprietarul
dreaptă a Mureşului, în­ Date mai sigure des­ in timpul lui Decebal, vinuri merum şi Virum tat qc cîţiva ziarişti un creion. Acum nu cînd trec prin faţa ei este ceasornicarul While. Con-
fonniiulu-se indicaţiilor planului,
cep'ud de la Aiud şi pre cultivarea viţei de este confirmată şi de o duse acolo din regiunea locali, care, ferme­ mai era nici o îndo­ cuştii elefantului Lah- Jeff şi YVhitc au făcut o serie de
fusese
pină la Vinţul de Jos vie le avem insă dintr-o scenă care se află pe noastră. caţi dc măiestria in­ ială, vioara renumitul ksmi. Este un stat săpături în curtea casei şi au des­
creată dc
se întinde vestita pod- jterioadă mai tirzie. Cul­ Columna lui Traian de In trecut viţa de vie terpretului, l-au rugat constructor de viori, demn de urmat, de­ coperit lingă o fîntînă o casetă
oarece acest elefant,
ijoric a Albei lulia cu­ tivarea acesteia s-a ex­ la Roma. In bazorelieful era cultivată pe o re­ să le arate mai în­ Guarneri. Profesorul în vîrslă de 14 ani cu bijuterii în valoare de 12.000
deaproape vioara.
noscută în trecut sub tins mult în timpul re­ respectiv sint zugrăviţi giune mai întinsă ajun- Sîdikov a acceptat i* găseşte deosebit de lire sterline.
Citeva zilo mai tîr-
nunele de ..Ţara vinu­ gilor daci Burcbistu şi conducătorii daci cu gind pină la Mcteş pe ziu într-unul din zia­ meoiat ca ea să fie gustoasă orice ţesă­ Sc pare că această casetă a fost
lu iF a u n a acestei pod Decebal, după cum re­ vasele de vin, dindu-le valea Ampoiului. Inte­ rele locale apărea transportată la Mos­ tură din lină. îngropată de un strămoş al lui
White cu care Jeff a împărţit co­
gurii se datoreşte în pri­ latează llerodot, Strabo romanilor. resant este şi faptul că un mic articol intitu­ cova pentru ca să fie Totul a început în- moara.
mul rînd plaiurilor Şold, şi Pliniţi cel Bătrin. Pe In timpul stăpînirii vechiul drum care du­ lat „O vioară veche pusă la dispoziţia tr-o dimineaţă cind 'ir
Lucerdea, Ţelna, Cricâu, timpul lui Burcbista. că­ romane oraşul Apulum cea spre Napoca (Cluj) de 210 ani”, care virtuoşilor arcuşului, Lahksmi a smuls cu ETNOGRAFUL suedez rlr.
iar de sonoritatea ei
caic lormeazâ „inima tre mijlocul sec. I î.e.n., a cunoscut o mare dez­ nu urma actualul tra­ scotea la iveală fap­ să se bucure de acum trompa din miinile u- Stranrlbcrg a publicat recent re- ^
podgoriei'. Un munte după relatarea lui Stra­ voltare economică şi ad­ seu. El trecea prin sa­ tul că instrumentul la înainte toţi iubitorii nei vizitatoare un pa­ zultatele cercetărilor sale între-*
semeţ domină întregul bo. a fost luată măsura ministrativă. Aici îşi a- tele podgoriei actuale care ciută Sîdikov de muzică. chet care conţinea un prinse pe cele cinci continente.
şi
paltonas de copil
lanţ muntos. care în­ distrugerii viilor din nea reşedinţă guvernato- trecind prin Şard. 1- datează din 1753, fiind ic pe care l-a înghiţit cu El a stabilit că cei mai taciturni
construit la Cremono
chide spre nord-vest o- Dacia. In trecut istori­ ml Daciei şi procurato­ ghiu, Bucerdea şi Cri- (Italia) de un oareca­ UN AMATOR de cea mai mare poftă. sînt finlandezii, iar cei mai gura­
lizontul. E Piatra Crai cii noştri căutau justifi­ rul (şeful finanţelor). cău. ieşind prin Calda re Guarius. pictură a observat livi şi zgomotoşi sînt italienii, bra­
cei. carea acestei măsuri Cu ocazia diferitelor de Jos spre Aiud. Dru­ Articolul a fost ci­ înlr-o casă dintr-o su­ zilienii şi mexicanii.
începuturile viticultu­ prin combaterea abuzu­ săpături care s-au tăcut mul acesta se numea tit cu mult interes Ui burbie a Londrei o k
DÎnză care l-a intere­
ÎN SEMN de protest împotriva
rii coincid aici, în ini­ lui de băutură. Credem în această regiune s-au Via Magna (calea prin­ .. Moscova, mai ales de sat în mod deosebit. faptului că expoziţia Jor nu a
ma Dacici, cu dezvolta­ că măsura luată de Bu­ găsit numeroase monu­ cipală), iar din aiud către specialiştii în El a cumpărat o pen­ enigmatice fost vizitată decit de 20 persoa­
rea agriculturii şi cu rcbista a avut insă cau­ mente care atestă exis 1346 acest drum este t* o n n E M H S M S n n instrumente rare. Ce­ tru o sumă derizorie, ne. trei „artişti" modernişti, doi
trecerea definitivă a ze de ordin economic. tenţa viţei de vie. Ast­ cunoscut sub numele de le scrise i-a derulat si spre marea lui sur­ Exista un soi de pictori şi un sculptor, şi-au scos
populaţiei străvechi la In această perioadă viţa fel. numeroase altare Via lapidea (şoseaua - ■ > însă. întrucît în Cic- prindere a descoperit roşii enigmatice. Ni­ „capodoperele" în stradă şi le-au
mona nu exista pe a-
meni nu reuşeşte să
modul de viaţă sedentar de vie se cultiva la toa­ votive şi alte piese sculp­ pietruită). U.R.S.S. — In foto: Monumentul cea vreme nici un ulterior câ această facă să încolţească dat foc. Ei au avut un oarecare
şi agricol, adică cu aşa- te popoarele vecine. Im­ turale aflate în muzeu Toate acestea dove­ Iuî K. E. Tiolkovski din oraşul Ka- constructor de viori pînză aparţine pene­ seminţele lor al câroi motiv de satisfacţie: acest spec­
zisa epocă a neoliticu­ periul roman dispunea au ca ornament, sub desc importanţa regiu­ luga. Cu numele Guarius. lului lui Rubens. înveliş este -atit de ţâ­ tacol a atras mult mai mulţi spec­
tatori clecit expoziţia însăşi.
lui. acum de mari cantităţi diferite forme, viţa dc nii podgoriei Alba în In plus, perioada ma­ S-a stabilit că este re îneît or ic 11 l-ai u-
de vin la fel ca şi ora­ epoca daco-romană. In rilor lulîeri apusese la vorba de tabloul ,,A- k
Pe baza descoperirilor vie. Remarcăm în mod lexandru încoTOnînd o mezi, încălzi, răci sau
do
RECENT, înlr un lac subteran
arheologice din acest şele greceşti. Astfel, lip­ special altarul votiv ri­ timpul stăpînirii roma data menţionată Poale pe Roxana". conside­ trata cu substanţe chi­ din Sardinia s-a descoperit o spe­
spatele viorii.
este
mice
zadarnic.
centru al Transilvaniei, sa de cumpărători l a dicat de veteranul le­ ne. podgoria a jucat un Teren pentru că era o eroare, poa­ rat multă vreme ca Seminţele nu încolţesc cie rară de foci oare trăiesc nu­
iăcute in special in anii determinat pe Burcbis­ giunii a Xlll-a Cemina. rol economic important. te că pe vioara nu fiind dispărut. decîl inlT-un singur mai în ape calele.
puterii populare, s-a ta să reducă din planta­ Caius Longinius Aquih- In jurul Ighiului exista rr;\ înscris numelu loc de uc qlobul Dă- Ele au fost văzute înlii ele către
precizat că în epoca ţiile de vie. Cert este că anus, în cinstea lui Sil un important centru vi­ M Guarius ci Guarneri, mîntcsc, si anume în pescarii sardinezi in jurul peşte­
neolitică, cam cu 4.000 această dipoziţie n-a vanus. fiul păstorilor şi ticol, care alimenta cil presupuneau specia­ Perseverenţă Insulele Ga.lapaqos. rii subterane de pc litoralul estic
de ani înaintea erei fost îndeplinită deoare­ al plugarilor. Pe altar. i-in principalele oraşe de derapare liştii. Dar nu putea fi întâmplarea a con­ al insulei. Naturaliştu care au co-
noastre, existau puter­ ce îndată după Burebis- Silvanus apare ţinînd din Dacia - Apulensis şi Recent a fost deschis la Hamburq vorba nici de Guar­ Locuitoarea Inoira- tribuit în mare măsu­ borît în peşteră în costume auto­
nice aşezări neolitice, pe la, patrimoniul viticol în mină cunoscutul co- în special regiunea Mun­ un teren unde conducătorii auto pot neri, deoarece dala de bai G. Dcshinukh din ră la dezlegarea aces­ nome dc scafandri au găsit aici o
India, în virstâ de 68
Mureş, la ..Ltunea No­ al Daciei s-a refăcut. sor încovoiat întrebuin­ ţilor Apuseni cu impor­ face «exerciţii1* de derapare, spre a pe vioară era Doste- de ani. încearcă in tei enigme a naturii. întreagă „republică de foci". Ani­
malele trăiesc inlr-un lac subteran
La Univcrsilatca (lin
uă". Sintimbru. Bără- In timpul lui Decebal. ţat în viticultură. tantele centre aurifere şti cum să procedeze în cazul cind, rioară perioanci cre­ zadar din 1921 să California au fost a- lung de 700 metri şi lat de 100 me­
banţ. In aceste aşezări cu ocazia războaielor In regiune se află un P-oşia Montană şi Zlai- da tor M ă poleiului, marina lor va de­ atoare a acestuia. In obţină diploma de duse înlîmplător din tri.
trăiau triburile neoliti­ daco-romane s-a putut număr mare de altare na. O cantitate însem­ rapa în timpul mersului. Cursanţii cele din urma. specia­ maturitate. Indirabai Insulele Gatapaqos do­ k
ce. care pe lingă păsto­ constata că viticultura cu inscripţii închinate nată de vin era folosit sînt îndrumaţi de specialişti, care dau liştii au dat din u- s-a prezentat pentru uă broaşte ţestoase. MICUŢA veveriţă de st încă ca­
indicaţii concrete cum trebuie să sc
rit se ocupau şi cu cul­ Daciei era înfloritoare. zeului Siber. Bachus şi de administraţia din A- manevreze volanul, sistemul de ac­ meri, lăsîndu-se pă­ prima oară acum 44 O dală ele au fost hră­ re 'trăieşte în sud-veslul Americii
pulum pentru alimenta­
tivarea primitivă a plan­ După înfrîngerea lui zeiţei Sibera, precum şi celeraţie, Irînelc, pentru a preveni gubaşi. de ani la examenul nite cu seminţele ciu­ bate toate recordurile în ce pri­
telor printre care, pro­ Decebal în anul 106 e.n., reliefuri cu imaginea ze­ rea Legiunii a Xlll-a Gc- eventualele accidente ce s-ar putea pentru obţinerea di­ datelor roşii. După ce veşte rezistenta. Ea poate trăi timp
babil, şi a viţei de vie. Traian a luat ca trofeu ului vinului. La Roşia rnuia. iar o altă parte produce. Terenul, lai de 17 m si lung $i astfel concertele plomei, si a fost res­ au trecut urin stoma­ de 100 de zile fără o picătură de
de la regele dac cupa era dusă şi comerciali­ de 50 m, este construit dinlr-un ma­ familiare din casa lui pinsă la toate materi­ cul broaştelor, semin­ apă, întrecînd cu mult cămila care
Atestările biologiei, Montană. în nişte mine zată de nenustorii ro­
nu poate rezista lărâ apă mai mult
istoriei şi etnografiei cu corn de zimbru îm­ părăsite dc romani, s-a mani în diferite provin­ terial plastic cu un grad dc alunecare Sîdikov au reînceput, ile. De atunci a mai ţele au încolţit. de 30 de zile.
similar celui pe care îl prezintă un
vin să întărească aceas­ podobită cu aur. de care descoperit o tablă ce­ cii ale imperiidui şi drum îngheţat in timpul iernii. El
tă alirmaţie. Se poate acesta se servea pentru poate chiar la Roma. osie înconjurat cu pietriş, asn încât
spune astfel că viticul­ a bea vin. rată care cuprinde pre­ clacă automobilul care derapează de­
tura datează in regiuni­ Faptul că cultura vi­ ţurile mîncărurilor şi bă- Prof. TRUTA IOAN păşeşte mărginite terenului, contro­
lul asupra maşinii poale fi uşor res­
tabilii. OURIOZITAfi
DIN LUMEA ŞTIINŢE! PĂRUL omenesc conţine cantităţi
d' e i c i . d e c o l © infime de aur. argint, lung sten. mo­
libden şi încă alte 14 metale, sus­
Şi totuşi se ştie de mult dc exis­
ULTIMUL membru al familiei Hey-
$1 TEHNICII toood din Anglia (părinţii şi opt co­ tenţa ei. Marea copiilor este situată ţine criminologul american dr. Paul
Kirk de la Universitatea din Cali­
pii) este un adevărat gurmand. Vic­ în Indonezia, pe litoralul sudic al fornia. într-o comunicare făcută la
tor. acesta este numele copilului, insulei Java. Privind harta se ob­ fin congres ţinut la New York. După
Prin „Imersiunea totală“ învăţaţi are şapte săptămîni şi eîntăreşte servă un golf al Orcanului Indian părerea specialistului această desco­ * AdML
deja 16 kg. Meniul său zilnic se denumit Scgara - Anakan, ceea ce perire are o deosebită importanţă K ffii£
o limba străină în numai 10 zile compune din două ouă. un porridge. înseamnă Marea copiilor. pentru criminalistică. l tU r
o budincă cu orez. prăjituri cu dul­ k
Cunoscutul Institut Be r l i t z li se recomandă să folosească în ceaţă. cartofi, ciocolată şi un pachet PEŞTERA Krustalnaia" aflată în
pentru învăţarea limbilor străine discuţiile dintre ei numai noua mare cu biscuiţi, la care se mai a- IN MAGAZINELE cu materiale
(cu sediul in S.U.A.) foloseşte o limbă. Jn ultimele cinci zile olc daugă şi doi litri de lapte. Mergind districtul Borştccv este una din cele sportive din Franţa *e va pune în
nouă metodă denumită „imersiu­ cursului această recomandare se mai departe în acest ritm. Victor va mai importante peşteri de gips din citând în vinzare un „hanorac de
nea tolală" (IT), care s a dovedit transformă in obligativitate. Pen­ bate cu siguranţă toate recordurile lume. După cum apreciază savanţii salvare', prevăzut cu un magnet
deosebit de eficace. Esenţa noii tru respectarea ci, sălile de clasă, dc greutate. care introdus în căptuşeală va per­
metode constă în a transpune pe sălile de mese şt dormitoarele k ea s-a format în era terţiară, adică
cei ce doresc să-şi însuşească o sint prevăzute cu microfoane as­ DAC A întrebi o persoană care nu acum trei sute de milioane de ani. mite echipelor de salvare depistarea
nouă limbă înlr o atmosferă c-are cunse. Dacă unul din profesori unui schior aflat sub zăpadă la o
să corespundă întocmai celei din sau din cursanţi încalcă regula, c de specialitate, unde se află Ma­ Lungimea totală a tuturor galeriilor adiucime pină la trei metri şi la o
tara respectivă. Cu ajutorul Imer­ este supus unei penalizări. rea copiilor, cu siguranţă că va da sale este de 18,5 km. depărtare de 100 de metri.
siunii totale cursanţii ajung să Pentru ca cei care participă la din umeri spunînd că nu a auzit Pe această întindere, savanţii au
vorbească în mod curent o limbă cursuri să simtă că trăiesc cu o-
străină, care anterior le era to­ deviirat înlr-o tară străină ti se niciodată dc existenţa unei aseme­ descoperit 28 de labirinturi, săli şi EXPLORATORUL subacvatic
tal necunoscută, în numai 10 zile. servesc numai mîncăruri din bucă­ nea mări. trecători.
Cursurile, organizate sub for- tăria ţârii respective. Ei mănîncă Hans Hass a efectuat o serie de ex­
nVa internatului, durează 12 ore la aceeaşi masă cu profesorii şi perienţe pentru a stabili felul în care
pe zi fiind predate de trei sau împart acelaşi dormitor cu ei; pot li speriaţi rechinii.
patru profesori diferiţi de naţiona­ cursurile propriu-zisc continuă ast­ Foarfece de tăiat lingouri Dintre toate mijloacele încercate FRANŢA: — S-au împlinit 70 de ani do cînd <a avut loc prima cursă
litatea tării a cărei limbă cursan­ fel şi în afara celor 12 ore rle tu automobilul Lcvassor pe ruta Paris-Bordeaux-Paris, — 1.175 km. în
ţii vor s-o înveţe. Acest lucru predare şi seminarizare. La uzinele de laminat din oraşul dc el. cel mai eficace s-a dovedit a 48 ore, 42 minule, în medie — 24,600 km. pe oră. Pentru a sărbători
este absolut obligatoriu, neadmi- După primele cinci zile cursan­ prinderile metalurgice. Randamentul fi o umbrelă pestriţă. Este destul acest eveniment a fost organizata reconstituirea acestei curse şi acest
ţindu-se profesori indigeni oricît ţii îşi însuşesc în acest fel un Plzen (R. S. Cehoslovacă) a fost fa­ foarfecelui este de 12 operaţii pe mi­ s-o deschizi ca rechinii s-o ia la automobil a fost expus la Porte Maillot.
de bine ar cunoaşte ei o limbă vocabular de 1.800 de cuvinte, iar bricat un foarfece uriaş care cînlă- nut. fugă îngroziţi. IN FOTO: Iată o retrospectivă de la sosirea cursei Paris-Bordeaux»
străină sau alta. In primele cinci la sfîrşilul celor 10 zile numărul reşlc, fără utilajele auxiliare, 450 to­ Paris la Porte Maillot, aşa cum a fost in anul 1895.
zile profesorii pot folosi pentru cuvintelor învăţate se ridică la ne (iar împreună cu acestea 1809 to­
explicaţii şi limba maternă a 3.600 (la care se adaugă şi regu­
cursanţilor, în ultimele cinci zile lile gramaticale strict necesare) ne). El este destinat tăierii linqouri-
explicaţiile se dau numai in lim­ suficient pentru întreţinerea unei lor de oţel, precum şi diferitelor o-
IZVORUL LUI PliVTEA
ba străină respectivă. Cursanţilor conversaţii. peralii care se efectuează în între­
CONTROLORI ULTRASONiCI Dintr-o zare în alta, pe drumuri pe Săsar, la Baia Sprie, Cavnic, Baia oarece copiii nu vin la şcoala comu­
de legendă, din Baia Borşa la Că­ Bnrşa, 11ba, $uior, drumurile de la nală. Din Lipsa celor necesare, ma­ tre un mare combinat de industria­
lizare ă lemnului ridicat Ia SighetuL
rei, din Prislop la Somcuta, din Satu lumina zilei se fring şi încep altele
Specialiştii sovietici au construit un aparat ul- Mare la Vişeu, Maramureşul vine joritatea copiilor sînt nevoiţi să Marmatîei. Sint doar citeva din ma­
trasonic oare poate stabili rapid defectele în şi­ spre călătorul care-i umblă cără­ .îl căror praf n-a fost nici o dată lucreze în mină. Dinlr-un număr dc rile înfăptuiri ale zilelor noastre. Sa­
răscolit de vînturi. încep drumurile 648 de mineri. 233 sint copii".
tele Maramureşului trăiesc o continuă
nele de cale ferată. rile. încărcat (le a tulburătoare fru­ înfipte de zeci de generaţii în osul E zguduitor ! şi profundă schimbare ia faţă, oraşele
Aparatul verilică şinele, deplasîndu-se pe un museţe, i se aşează la picioare, în tare al Gulîilor, munţi sub care sc lui capătă pe zi ce trece aspectul
mic cărucior cu o viteza de 50 km pe oră. Pînă priviri, îl cucereşte şi îl domină. întind adevărate oraşe ale căror Astăzi, peste 1.300 de elevi îşi for­ modern, în care pulsează ritmul vi­
acum controlul era efectuat vizual sau cu aju­ „Ţara Maramureşului", „Ţara Oa­ străzi, luminate de lămpaşc, fug spre tifică aptitudinile in cadrul grupului guros al centrelor industriale. In
şcolar minier. Zeci de ingineri, pro­
torul defectosconpelor magnetice, care nu au şului", „Ţara Chioarului", „Ţara Lă- vina minereului. Aici. in plăminii în­ fesori şi maiştri le împărtăşesc 'tai­ anii şessnalului, muncitorii Maramu­
însă o precizie prea înaltă. puşului" — ţinuturile cele mai din cremeniţi ai muntelui, „inoroşenii" nele acestei meserii, se străduiesc să reşului au primit cheile a 8.200 de
nord din multele «ţări" ale pâmin-
Noul aparat este mult mai sensibil. De îndată tului românesc — leagănă de mii de îşi petrec o treime din viata lor e- contribuie la efortul comun de a face apartamente construite din fondurile
ce în cîmpul lui de acliune apare o fisură sau ani bogăţii şi frumuseţi cu care nu stalului. Azi, jumătate din populaţia
vechiului oraş Baia Mare locuieşte
alt defect, pe ecranul unui tub electronic apare multe din regiunile patriei se pot In case noi. Aproape 20.000 de case
un semna). mlndri. Natura darnică le-a investii noi au fost ridicate şi în satele mara­
A fost de asemenea proiectat un nou aparat cu de toate. Cu aur şi argint, cu Î N S E M N Ă R I mureşene. Sînt cîleva coordonate din
pentru stabilirea calităţii construcţiilor de beton plumb şi cupru, cu sare şi fier, cu care decurge noţiunea de regiune a-
izvoare şi ameliste, cu munţi grei de
şi beton armat. Acesta funcţionează pe principiul atîtea păduri şi legende, cu dealuri flală în plină dezvoltare caracteris­
neomoyenitătii în difuzarea sunetului în diferite domoale încărcate primăvara de ex­ tică fiecărui colţ din bogatul şi fru­
mosul nostru pămint românesc.
medii. plozii florale şi toamna dc rodul li­ xeculînd cu perforatorul mari inter­ clin meseria de miner o profesiune a- k
Aparatul este portativ şi eîntăreşte puţin (nu­ vezilor. cu întinse ogoare roditoare. venţii chirurgicale. Peste tăria gale­ limatâ pasiunii omului contemporan, In culmea Gutîiului. la loc de po­
mai 13 kg)) ceea ce permite folosirea lui lesni­ Natura i-a dat stăpîni — oameni vi- riilor, peste boi tar iî şi buştenii care pe măsura tinereţii lor robuste şi pas pentru drumeţii care trec mun­
tin pe umeri munţii, în zadar - în­
cioasă. Cu ajutorul acestui defectoscop se pot guroşi şi harnici, primitori, iubitori cearcă să sune şi să pătrundă tropo­ bărbăteşti de astăzi. tele pe jos ori în maşini, săgetează
verifica construcţii de dilerile dimensiuni, inde­ şi iscusiţi creatori de frumos, chib­ tul izvoarelor rostogolite prin codrii Dar Maramureşul înseamnă şi alt­ dm slincă un izvor limpede — izvo­
pendent de forma lor. Intr-o zecime (le micro- zuiţi şi largi la suflet. In Maramu­ de deasupra. Marile instalaţii cu care ceva: o puternică industrie metalur­ rul lui Pintea viteazul. Oamenii se
reşul în care, in legendă, haiducul
secundă se pot descoperi chiar şi fisuri foarte Pinlea mai „umblă pogan pe cărare sini înzestrate «oraşele subterane" gică şi forestieră, păminturi lucrate opresc aici, îşi potolesc setea. îmbră­
mici în construcţiile itin beton annat. clin Sighet la Baia Marc" — stăpînii creează minerilor condiţii omeneşti cu tot mai mult meşteşug, un izvor ţişează cu privirile marele bazin ve­
descătuşat din care coboară o lume
do azi completează, gîndind, iubind de lucru. Căci există o impresionan­ strălucitoare a muncii creatoare, a getal ca un fund de ocean — şi
şi bucurîndu-se de marile frumuseţi tă deosebire între felul în care tră­ poeziei, cîntecul-ui şi jocului. pornesc mai departe cu puteri renăs­
Un nou tip de o alo naturii cu opere trainice, creaţii chinul la care erau sortiţi „băieşii" înfăptuirea consecventă a politicii cute. Le stăruie în auz cîntecu.l izvo­
iesc şi muncesc minerii de azi şi
ale mintii şi braţelor lor. Maramu­
reşul. pămînt care a răbdat ani de-a de altădată. Ţintirimul de pe Dealul înţelepte a partidului de industria- rului ce-şi poartă apele printre pie­
La uzina siderurgica „Baildon" din R.P. Polonă rîndul o suită întreagă de asupritori Fiorilor ţine între ulucile sate sule lizarc a tării şi de repartizare judi­ tre şi ierbi spre văile muntelui în I
s-a realizat un nou tip de otel de calitate supe­ de tot soiul, aceasîă „alcătuire de de cruci la umbra cărora îşi odih­ cioasă a forţelor dc producţie a plan­ sute de vinişoare. O apă vie, din-
rioară. Procedeul de obţinere a acestui otel con­ sărbători uriaşe ale naturii", cum nesc oasele trudite oameni îngenun- tat pe pămîntul maramureşan o u- tr-un izvor de legendă ridicat Ia pu­
stă în topirea otelului în două cuptoare, unul JAPONIA: - Cel mai mare petrolier din lume de îl numea uu scriitor, şi-a scuturot u- chiaţi de silicoză înaite de a trece zină de preparare a minereurilor —
electric şi altul de inducţie, după care metalul 150.000 tone „Tokyo Mani", a fost lansat de ctirind merii apăsaţi de chinul în care oame­ pragul primei tinereii. De ce? Iată cea mai mare de acest fel din (ara terea de simbol. O zodie nouă naşte
lichid este amestecat intr-un creuzet. Amestecul la Şantierele navale dm Yokohama. El va transporta nii lui au trăit sute de ani „săraci în ce document de puternică acuzare noastră, a deschis porţile exploatări­ şi renaşte frumuseţi morale şi fizice
conţine foarte puţin cărbune (0,05 la sula), in petrol brut din Golful Pr.rsic spre rafinăriile japoneze, ţară bogată". conţinea zianil local din Baia Mare lor miniere Ilba şi $uior. ale uzinei pe pămîntul Maramureşului.
k
schimb este bogat în nichel, crom, molibden şi lăchul anual 9 curse. Maramureşul înseamnă mai înlii din anul 1925: „Obligativitatea tnvă- de cupru, a barat calea apelor rîului
litaniu. Otelul oblinut este foarte rezistent la IN FOTO: Noul vas in construcţie. Numai ancora mine, minereu, mineri. In oraşul de tâmîntului nu se poate înfăptui, de­ Firiza şi a abătut drumul codrilor că­ ALEXANDRU BRAD
temperaturi înalte, precum şi la presiuni mari. (in prim plan) eîntăreşte 16 tone.