Page 59 - 1965-10
P. 59
PAGINA 4
DRUMUL SOCIALISMULUI Nn 3359
B r a z ilia : R e c e n f a v i c t o r i e
a opoziţiei în alegerile parţiale
a provocat o criză
BRASILIA 16 (Ager los Lacerda. Ei au a- Pe de altă parte, U«
pres). — nuntat că alţi 20 de niunea democratică na
Evenimentele petre deputaţi vor adopta o ţională, principalul spri
cute în Brazilia, după poziţie asemănătoare. jinitor politic al regimu
recenta victorie a can Proiectul de lege pre lui, a anunţai organiza
de
zentat
Castello
didaţilor opoziţiei în
O.N.U.: L U C R Ă R I L E Situaţia din Indonezia alegerile parţiale pen Branco prevede acorda rea unui congres special
penlru a examina de ce
a renunţai guvernato
tru posturile de gu
vernatori, au provocat rea de drepturi guver rul Carlos Lacerda să
nului federal de a in
mai candideze la pre
ADUNĂRII GENERALE DJAKARTA 16 (Agerpres).— o criză politică. S-a a- terveni în diferitele şedinţia ţării în alege
state şi de a asigura
nunţat că şase depu
taţi, membri ai „blocu controlul asupra poli rile He anul viilor. La
Postul de radio Djakarta anunlă că în cuvîntarea lui guvernamental", au tiei. In acelaşi timp, cerda a rupt toate re
NEW YORK 16 — Trimisul spe gresului contemporan". Amintind guvernul a cerul apro laţiile cu guvernul, du
cial Agerpres, Nicolae loncscu, de iniţiativa din anii ţrecuti a de roşiiiă cu prilejul instalării generalului Suharto in ca- rupt relaţiile cu guver barea mâsuTilor care pă alegerile de la 3
transmise : legaţiei române privind elaborarea li tale de sef al Statului major al armatei indoneziene, nul condus de preşe stabilesc o „suprave octombrie în care can
Vineri au continuat la O N.U. unei declaraţii de principii care să preşedintele Sukarno a sublinia! că principalul duşman dintele Castello Bran- ghere specială" asu didatul sprijinit de el a
lucrările celor şapte corniţele ale călăuzească statele în relaţiile lor co la ce puţin timp pra persoanelor pri fost învins de un can
acesta
după
a
Adunării, unele definilivindu-si economice, pe baza respectării ri al Indoneziei continuă să răraînă „forlele neocolonia- prezentat Congresului vate de drepturile ci didat al opoziţiei. Po
organizarea lucrărilor (Comitelui guroase a suveranităţii şi indepen liste, colonialiste si imperialiste". El a insistat asupra proiectul de lege pri vile si obligativitatea trivit relatărilor agen
politic, de exemplu), altele conti- dentei naţionale, neamestecului în vind extinderea îm ca acestea să locuiască ţiei Prensa Latina, gu
nuînd dezbaterile începute în zi treburile interne, avantajului re necesităţii ca armata să colaboreze cu comuniştii pen puternicirilor sale pen in domicilii stabilite vernatorul s t a l u l u i
lele care au trecut. Au atras aten ciproc, Coslin Murgescu a arătat tru restabilirea ordinei în Iară si şă acţioneze în con de autorităţi. Proiectul Guanabara intenţionea
ţia în mod deosebit discuţiile din că, după aprecierea delegaţiei ro formitate cu doctrina revoluţiei indoneziene, care pre tru a avea dreptul să de lege prevede, de a- ză să organizeze acum
intervină in diferitele
Comitetul pentru problemele e- mâne, „a sosit timpul să fie ur semenea, sancţiuni se un nou partid de nuan
conomice si financiare, unde au gentată elaborarea practică a de vede unirea forţelor nalionaliste, religioase si comuniste. state si să stabilească vere împotriva presei, ţă fascistă. Acest partid
măsuri restrictive. Par
continuat să-s» expună poziţiile claraţiei, înlr-un cadru care să „Trebuie să lim uniţi în dorinţa noastră de a ne atin lamentarii, conduşi He radioului şi televiziu ar urma să se ba2eze
de principiu reprezentanţii Sue confere acestor principii rangul ge obiectivele*, a spus preşedintele Sukarno. El a lansat Jorge Curi, fac parte nii „penlru delicte pre pe sprijinul organiza
diei, României, S. U A.r Chanei, unor norme general acceptabile din partidul Uniunea văzute de lege" s> ad ţiilor paramilitare de
Finlandei, Poloniei si Filipinelor. de reglementare a cooperării eco totodată un apel pentru instaurarea unei atmosfere de democratică naţională, mite competenta justi extremă dreaptă, care
Vorbind despre unele fenome nomice între toate statele". calm în care să nu se dea curs liber pasiunilor, astfel legat strins de guver ţiei militare în judeca acţionează sub denu
ne negative din economia mon Delegatul român a vorbit, de rea cazurilor unor ci mirea de „Liga demu^
diala, reprezentantul tării noas asemenea, despre „oportunitatea înch să poată fi apreciate cauzele reale ale evenimente natorul de dreapta din vili. erotică radicală".
tre, Coslin Murgescu, a arătat, organizării unei sesiuni speciale a lor de la 30 septembrie. statul Guanabara, Car-
printre altele, că „se impun mă Consiliului Economic si Social, Agenţia France Presse relevă că înitr-una din prime
suri practice penlru înlăturarea dedicată c e r c e t ă r i i activităţii
obstacolelor si discriminărilor care O.N.U. si instituţiilor sale specia le declaraţii publice făcute de generalul Suharto după
limitează posibilităţile de extinde numirea sa in funcţia de sef de stat major al armatei Uruguay: Mişcarea de masă
re a relaţiilor economice mon lizate în legătură cu rolul factoru
diale, pentru adaptarea comerţu lui uman ca subiect si finalitate a indoneziene a fost lansat un apel penlru încetarea de fii împotriva politicii antipopulare
lui internaţional la cerinţele pro întregii dezvoltări economice* monstraţiilor anticomuniste şi „renunţarea Ja spiritul m ■ M o n k
represaliilor*'. a guvernului nu poate fi stăvilită
JAPONIA. — Recent aproape o mie de bătrîni s-au
După cum anunţă agenţia UPI, la Djakarta domneşte întrunii pentru a cere quvernului 6ă le esiqurc ziua de
Corneliu Mănescu o atmosferă calmă. Restricţiile de circulaţie continuă să miinc, posibilităţi de muncă si salarii omeneşti. MONTEVIDEO 16 (Aqerpres). — Irul apărării naţionale, se arată că în
Au trecut două săptămîni de cînd
IN FOTO: Vedere din timpul adunării din 5 octom
lie menţinute intre orele 17 şi 5 dimineaţa. brie 1965. • în Uruguav se aplică „măsurile ex oecurs dc o săptamînă au fost ares
tate peste 400 de persoane, Îndeosebi
a părăsit New York-ul traordinare de securitate". Cu toate conducători ai organizaţiilor sindica
aceslea, ele nu au putut stăvili miş
le si ai celor do linerel.
In capitala Uruguayului continuă
NEW. YORK 16 — Trimisul spe nedy, el a fost condus de Mircea S aig o n : g£islit.on; La închiderea carea de masă împotriva politicii an demonstraţiile O demonstraţie a ele
tipopulare d guvernului. Deşi o par
cial Agerpres, Nicolae lonescu, Malita, adjunct al ministrului a- te din salariaţii uruguaveni s-au în vilor a fost înăbuşită cu ajutorul ga
transmite : faccrilor externe, Mihail Hasega- lucrărilor Conferinţei anuale tors la luciu, dună greva generală zelor lacrimogene. După ce au (ost
In seara zilei de 15 octombrie nu, ambasador, reprezentantul A m b u s c a d ă de 24 dc ore. sindicatele continuă să confiscate ultimele numere ale zia
a.c. ministrul afacerilor externe al permanent al Republicii Socialiste ceară majorarea salariilor cu 48 la relor „Epoca" si „Popular" si sus
Republicii Socialiste România, Cor România la O.N.U,, Petre Bălăcea- o rganizată a Partidului conservator britanic sută, arătînd că numai astfel ele ar pendată apariţia lor. conducătorii a-
neliu Mănescu, şeful delegaţiei nu, ambasadorul român la Was putea tine pasul cu creşterea conti cestora au adresat un prolest Con
române la cea de-a XX-a sesiune hington. Au fost, de asemenea, siliului naţional quvernnmental in
nuă a preturilor in ultimele 9 luni.
a Adunării Generale a O.N.U., a prezenţi membri ai delegaţiei si de to rte le BRIGHTON 16 (Aqerpres). — rezoluţia Comitetului Executiv pri Autorităţile au anunţai că sînt dispu care arată că au fost încălcate chiar
părăsit New York-ul îndreptîn- ai misiunii permanente a Republi Vineri au continuat la Briqhion lu vind Rhodesia. si prevederile decretului privind mă
du-se spre patrie. cii Socialiste România pe lingă crările Conferinţei anuale a Partidu Rezoluţia exprima speranţa că in se să admită majorarea salariilor, dar surile excepţionale. Cele două ziare
Re aeroportul internaţional Ken- O.N.U., ziarişti. p a trio tice lui conservator britanic. In încheie dependenta Rhodesiei nu va fi pro numai cu 'IA la sută.
rea dezbaterilor privino problemei*: clamată în moo unilaleral si că o so In ultimul comunicat al „Comite au fost interzise fără un preaviz si
de politică internă, liderul adjunct al luţie va fi găsită pe calea negocieri tului interministerial", alcătuit din fără să se arate motivul acestei ac
SAIGON 16 (Agerpres). — Partidului conservator, Rcqinald Ma- lor pe baza constituţiei din 1961. ministrul afacerilor interne si minis- ţiuni.
în tre v e d e rile p e n tru namentale cu un efectiv de 100 de de a Dromova o politică a „iniţiati
OII II O nouă unitate a Irupelor guver udling, a reafirmat intenţia palidului
oameni a căzui sîmbălă înlr-o am vei oarliculare".
ie ş ire a dSn im p as a u eşu at buscadă organizată ac forţele patrio litică externă in cursul cărora ma VIENA
Au urmat apoi dezbaterile de po
tice în apropiere de frontiera cam
bodgiana, anunlă corespondentul din joritatea vorbitorilor. în special fos
BONN 16 (Agerpres).— noirea coaliţiei guvernamentale. Saiqon al agenţiei United Press In tul lider al Parlidului conservator, La 17 octombrie vor avea loc în
întrevederile polilice în vede In cursul nopţii de vineri spre ternational. Citind declaraţia unui Alee Douqlas Home s-au pronunţat Tirol alegeri penlru Dieta provin
rea iesiîii din împasul intervenit sîmbălă, Erhard a avut o lungă purtător de euvînt american, cores pentru aderarea Anqliei la Piaţa co cială. Aqentia France Presse relevă
în tratativele penlru constituirea Întrevedere cu preşedintele Repu pondentul subliniază că unitatea gu mună. „Destinul Marii Britanii, a de că acesle aleqeri constituie un test
noului guvern vest-german au blicii Federale Germane, Helnrich vernamentală a suferit pierderi deo clarat Douqlas Home, va fi hotărît penlru alegerile leqislative care vor «
continuat vineri ia Bonn cu parti Liibke, pe care l-a informat in le sebit de grele, fiind realmente 6coasă avea loc în Austria in 1966. Exislă jj
ciparea liderilor principalelor par gătură cu evoluţia situaţiei politi din luptă de tirul de mortieie si mi în Europa". Fostul prim-minislru care. VARŞOVIA Au participat reprezentanţi ai Mi certitudinea că aleqerile de dumi
^ ^ _____
^ ^ ^
tide ale coaliţiei. Agenţia Reuler ce. traliere. după opinia observatorilor politici, a nisterului Afacerilor Externe, Co- nică nu vor duce la schimbări sub-
menţionează că discuţiile de două Sîmbălă, creşlin-democratii si li Totodalâ se anunţă că patrioţii sud- accentuat tendinţa pro-europeană ma Sîmbălă 16 octombrie a.c. lucră miletului bulgar de prietenie sj re- ^nţiaTc VT căTctualaToăhţie din
ore între liderii partidelor Uniu ber-democraţii s-au întrunit din vietnamezi au lansat o serie dc a- rile celui de-al 6-lea Congres mon laţii cu străinălatea, ai Comitetului tre populişti si socialişti va fi men
nea creslin-democratâ si liber-de- nou în prezenţa cancelarului Er- tacuri împotriva poziţiilor deţinute nifestată de liderii conservatori în dial al sindicatelor s-au desfăşurat de Cultură si Arlă, ziarişti şi re tinuta si Iu viilcrul quvern provin- I
mocrat, vizînri soluţionarea crizei hard „într-o ultimă încercare, de trupele sud-coreene la numai a- timpul conferinţei, a subliniat nece in comisii Comisiile au sarcina să prezentanţi a! Ambasadei Republi cial. In momentul de faţă guvernul ■
politice, au eşuat. La întrevede sitatea ca Anqlia „să-si ocupe Jocul pregătească documentele respective cii Socialiste România la Solia.
după cum precizează agenţia proximaliv 25 de kilometri nord-est care urmează să fie supuse apro provincial din Tirul este compus I
rile Ia care a participat si cance France Presse, de conciliere". Dar de Saigon într-o Europă unită". bării congresului. din sase popuîişti şi doi socialişti f
larul Hrhard, cxestindemocralii ★ Conferinţa a discutat apoi proble Lucrările conqresului din 17 oc PARIS
s-au menţinut pe aceeaşi poziţie, Si această încercare a eşuat. Luni Referindu-se la statisticile întocmi Comisia administrativă a C.G.T. a NICOSIA
refuzînd să acorde liderului Parti vor avea loc noi negocieri. te de Frontul Naţional de Eliberare ma declarării unilaterale a indepen tombrie se vor deslăsura, de ase dat publicităţii o declaraţie în le-
dului liber-democrat, Ericli Men- Agenţia Reuler apreciază că da din Vietnamul de sud. aqentia VNA dentei de câlre Rhodesia de sud. In menea, în cadrul comisiilor, urmind qălură cu apropiatele aleqeri pre lnlr-o dcciaraţie făcută Ia Nicosia, *■
tie, postul de ministru însărcinat că liber-democraţii vor refuza pî- anunlă că în perioada martie — sfîr- ciuda eforturilor Iui Selwyn Llovd si ca dezbaterile qenerale si fie re preşedintele Republicii Cipru, Ma- ff
nă la urma să voleze alături de luate luni 18 octombrie a.c. zidenţiale, în care se arată că
........
..... ..... ^ ^ _____
cu problemele intergermane, post situl lunii septembrie forţele patrioti ale lui Douqlas Home. lordul Salis- C G.T. „consideră ca un progres fap- karios a subliniat că după părerea _
pe care acesta l-a deţinui si în creslin-democrali marţi cînd 6e ce au scos din luptă aproximativ bury, a prezcnlat un amendament la tul că 'palidele'* s f o7i^nizat>ile~dc sa problema cipriotă nu va putea fi j
vechea coaliţie guvernamentală, întruneşte Bundestagul, Partidul 5.000 de militari americani. Numai în SOFIA opoziţie democratică aduc sprijinul rezolvată înlr-un viilor apropiat. El |
în timp ce liber-democraţii au con social-democral de opoziţie va a- regiunile centrale ale Vietnamului de La 16 octombrie Todor Jivkov, lor candidaturii Iui F. Milterand". şi-a exprimat părerea că o eventua- s
tinuat la rîndul lor să insiste pen vea cea mai mare fracţiune parla fuo pierderile suferite de trupele a- prim-secretar al C.C. al P. C. Bul- In declaraţie se arată că în vede la relraqere a lorţei O.N.U. din Ci- 9
tru obţinerea acestui portofoliu mi mentară — 202 locuTi fată de 196 mericane s*au cifrat la 3.709 soldat* qar, preşedintele Consiliului de Mi rea creării celor mai bune condiţii pru nu ar înrăutăţi situaţia din insu- j
nisterial ca o condiţie principală ale U.C D. si cîte 49 pentru U.C.S. si ofiţeri inclusiv sase companii si un Declaraţiile primului niştri al R. P. fiulqaria. l-a primit pe penlru succes in aleqerile prezi lâ.
pentru participarea lor la reîn si liber-democraţi. pluton de infanterişti marini. N. S. Palolicev, ministrul comerţu denţiale „C G.T. reînnoieşte propu
ministru Wilson lui exterior al U.R.S.S., conducăto nerea sa dc a sc oraaniza o Întâl LEOPOLDV1LLE
rul deleqatlei guvernamentale co nire a tuturor centralelor sindicale Farlidal lui Moi^g Chcrabe, Cona-
„COSMOS—92 ii Premierul Smith va trebui LONDRA 16 lAaerpres). — merciale sovietice, care se află în naţionale in vederea stabilirii unei co. a anunţat vineri seara că retu
platforme revendicative comune $l
vizită in R P. Bulgaria.
ză su participe U noul guvern, cu
In cursul unui interviu dat televi
ziunii scoţiene, primul minislru en de a promova o acţiune unită". iormarca căruia <• fost însărcinat
MOSCOVA 16 (Aqerpres). — GAGRA Evarisle Kimba. l:i ciuda acestui re
In U.R.S S. a fost lansat un nou sa să facă faţă unor mari dificultăţi glez, Haiold Wilson. a declarat vi LA PAZ fuz, relatează corespondentul agen
telit artificial aJ Pământului „Cos neri seara că nu are intenţia să di La 16 octombrie Anastas Mikoian, Personalul medical din Bolivia a ţiei Fiar.ce Presse. Kimba a anun
zolve anul acesta parlamentul în ve
mos^", la bordul căruia se află in LONDRA 16 (Agerpres). de acţiunea pe care o va întreprin derea alegerilor generale. Aqcnţid preşedintele Prezidiului Sovietului încetat simbătă greva începută a- ţat câ va continua consultările în
stalat aparataj ştiinţific destinat cer Referindu-se la reticentele toi mai de. scrie Times. Declararea unui aer France Presse arală că Wilson a dez Suprem a) U.R.S.S.. si Alexei Ko- cura două săptămîni. Ministerul vederea lonuărij noului guvern.
cetării spaţiului cosmic. mari care se manifestă în unele cer unilateral îi va alraqc dezaprobarea minţit astfel zvonurile care circulau sîqhin, preşedintele Consiliului de Muncii a satisfăcut cererile qreviş-
Miniştri al U.R.S.S., au avut o în
In afara aparataiului ştiinţific la curi sud-rhodesicne faţă de procla cercurilor de afaceri si chiar a unor miercuri în capitala Marii Britanii în tilor si a hotărit să recunoască Con ROMA
bordul satelitului 6e află o staţie de marea unilaterală a independentei cercuri din propriul său partid. Re legătură cu o aslfel de intenţie. „Eu trevedere cu Otlo Kraq, primul mi federaţia lucrătorilor din medicină,
radio-emisie care funcţionează pe khodesiei de sud, ziarul „Times" sub nunţarea la această acţiune îl va des nu cred, a spus W;lson, că ţara do nistru al Danemarcei. principala organizaţie a cadrelor sc Din iniţiativa Orqanizaţlci Naţiu
frecventa de 19,996 meqaheTti. un sis linia inlr-o corespondentă din Salis- prinde dc o mare parte a populaţiei reşte să meargă cin nou Ia urne. Con nitare din Bolivia. nilor Unite pentru alimentaţie şi a-
tem radio pentru calcularea cu pre burv că „Smilh s-ar putea găsi in albe pe care Smith s-a străduit vre sider că poporul doreşte să ducem la SOIIA qrieuJturi |FAOţ vineri şi-a început
cizie a elementelor orbitei, un sistem fata unei sciziuni a propriului sau me innelunqată să o pregătească in îndeplinire sarcinile ce ni le-am asu ALGER lucrările la Romo o conferinţă in- I
radiotelccnetric pentru 1ransmitere«\J partid". Se pare, scrie ziarul, că în în- favoarea unei asemenea acţiuni. Ori mat". La 16 octombrie s-a semnat la ternaţională Io care participă re-
pe Pămînt a Informaţiilor privind să-si Frontul Thodesian (partidul do cum Smilh va li silit să organizeze Primul ministru a adăuqat, lotuşi, Sofia convenţia de colaborare între Intre 14 şi 15 octombrie la Alger Diezcntanţi ci 40 de organizaţii dc |
funcţionarea aparatelor de bord si a quvernămînt al lui Smilh N.R.) au a- aleaeri pentru a obţine şpriţ in în că dacă guvernul laburist se va lovi Radioteleviziunea Română si Direc s-a desfăşurat cea de-a 0-a sesiu tineret din Africa, Europa, Orientul I
aparataiului ştiinţific. Aparatele insta părut îndoieli asupra oportunităţii noua sa politică. dc qrejtăti prea mari pe plan parla ne a Comitetului permanent de pre- Apropiat. Extremul Orient, Ameri- 3
lata la bordul satelitului funcţionea de a merge înainte cu declararea uni Ziarul se referă la părerea larg răî- mentar. el va încerca să oblină un ţia de Radiodifuziune si Televiziu qălire a celei de-a doua Conferinţe ca dc Nord, America Latină, Asia. J
ză normal. Informaţiile primite sînt pîndită în rîndul politicienilor sud- nou mandat. ne din Republica Populară Bulgaria. afro-asfalice la nivel înalt. Orqanizarca acestei confrunte co- j
laterală a independentei. rhodesieni că recurgerea la un act Din partea română, Convenţia a In cadrul lucrărilor, deleqaţia al încidc cu aniversarea -i 20 de ani J
prelucrate de un centru de coordo Premierul Smith va trebui să facă unilateral este doar o chestiune de Răspunzind la întrebarea unui zia fost semnală de Georqe lonescu, geriană a prezentat un raport asu de la înfiinţarea la Ouebec a FAO.
nare şi calcul. • faţă unor mari dificultăţi indiferent timp. Judecind după atitudinea pre rist în legătură cu atitudinea sa fată vicepreşedinte a! Comitetului de pra pregătirilor materiale şi a con
de Piaţa comună, Wilson s-a mărgi
mierului Smith după întoarcerea sa nit să declare: „Dorim si sîntem gala Radiodifuziune şi Televiziune, iar diţiilor in care urmează să se ţină LONDRA
de la Londra pare că si el împărtă să ne alăturăm Europei (occidentale) din partea bulqară dc Ncdelcio conferinţa prevăzută penlru 5 no
şeşte această părere ovilind preci însă penlru aceasta considerăm că Ganciovschi, conducătorul Direcţiei iembrie. Ministerul de Externe al Marii •
D u p ă a le g e rile d in T u rc ia pitarea lucrurilor si aminîndu-si în este nevoie să fie îndeplinite unele de Radiolcleviziune. rea sesiunii exprimă mulţumiri gu Britanii a dezminţit informaţia pu- 9
Comunicatul publicat la încheie
blicală de ziarul „Times" că Anqlia |
tărirea pentru un timp.
condiţii".
vernului alqerian pentru pregătiri continuă să livreze arme Uniuni'»
ANKARA 16 (Aqerpres). — va trebui să se retraqă din viaţa po le făcute si subliniază că pe plan Sud-Afrieane. Aqenţia France Pre-
Rezultatele definitive ale aleqeri- litica, „lăsînd în griia celor mai ti material sînt întrunite loale condi sse. preciz.cază câ Anqlia continuă *
lor legislative din Turcia, de la 10 neri reorqanizarea partidului său". ţiile pentru deschiderea conferinţei. să furnizeze acestei ţări „muniţii J
octombrie — publicate dc înalta co In ce priveşte politica pe care o pentru exerciţii". Acesle livrări sini 1
misie electorală, confirmă succesul va duce noul quvern. format de li TOKIO prevăzute intr-un acord semnat inlre ^
Partidului dreptăţii care, obtinînd 240 derul Parlidului dreptăţii, Demirel, cele două ţări potrivit căruia Marea [|
de mandate oin 450, va deţine în par observatorii politici menţionează că, Autorităţile portului Yokohama au Britanic beneficiază de folosirea, alit
1
lament (Medjlis) cu 30 ne locuri mai paralel cu fidelitatea fată de NATO, hotărit să arunce în mare o canti în timp dc război, rit $i în timp de
mult deeît celelalte cinci partide la noul prim-ministru va continua, cu tate de 60 de tone de carne dc ca) pace. a hjzei navale de la Simon-
un loc. Partidul dreptăţii a obtinut sprijinul celorlalte partide, linia fos- importată din Arqentina. La o in* stown. Unităţile militare britanice
Inliietatca. deşi legea electorală a- lului sef al quvernului, Urquplu, de spocţie s-a descoperit că această staţionate la această hază se alia
vantaia partidele mici. In ce priveşte bună vecinătate cu celelalte ţări. To carne era contaminată cu mierohi sub comanda unui amiral britanic. Q
Partidul republican al poporului, al tuşi, s-ar putea ca Demirel să întîm- de fehră tifoidă. O altă cantitate
doilea ca număr al locurilor în par uine greutăţi din oarlca membrilor de de circa 800 tone carne de cal, im NEW YORK
lament (are 134 de deputali). acesta tendinţă conservatoare din parlament portată lot din Arqentina $i care
si-a menţinut in general poziţia, obti- si din guvern in proiectele sale ne se află depozitată in întreprinderi Tribunalut din Dallas. care va tre- D
nind 30 la sulă din voturi. In cercu modernizare si în străduinţa sa ca le frigorifice din portul Tokio Încă bui să se pronunţe lunea vhlnare II
rile politice se apreciază că Ismet problema Ciprului să fie rezolvată cu din luna auqust, va fi de asemenea asupra stării mintale a lui Jack ■
Inonu, liderul Partidului republican, calm de părţile interesate, apreciază aruncată în mare, ca urmare a in Rubv, asasinul Iui Lee Harwey Os- I
care vs împlini în curino 83 de ani, ziarul francez „Le Monde". wald, îşi va amîna probabil şedin^ ■
spectici sanitare fâculc. Japonia im- (a Avocatul apărlriî, Burlcson, a
portă anual circa 24.000 tone carne cerul aceasta aminarc, raotivind câ
de cal, in cca mai mare parte din marlorii sînt indisponibili. Procuro
Reuniunea Comitetului consultativ al A.E.L.S Arqentina. rul a declarat că nu se opune aces
MONTREUX tei noi amînări. Judecătorul Brown
GENEVA 16 (Agerpres). — sută tarifele vamale între tarile mem care a condus înlrequl proces, nu
Vineri a avut loc la Geneva o tcu- bre ale GATT (Acordul qeneral pen La Montreux îşi continuă lucră a mai fost acceptat dc apărare, de
niune a Comitetului consultaiiv al tru tarife si comerl) si în special la rile Conferinţa plenipotenţiarilor U- oarece a scris o lucrare despre ca
Asociaţiei Europene a Liberului schimburile comerciale dintre Statele uiunli Internationale de Telecomu zul în speţă şi are deja formală o
Schimb (AELS). Ia sfirsitul căreia a Unite si tarile Pielei comune. Dar
fost dat publicităţii un comunicat. acesle neqocicri s-au împotmolit pe nicaţii. In cursul şedinţei plenare opinie despre acest caz. Judocălorul
de vineri participanţii la dezbateri Holland, înlocuitorul lui Brown, aş I
Potrivit relatărilor agenţiei Rcutcr, parcurs, datorită, printre altele, si în-
în comunicat se exprimă neliniştea tîrzierii în depunerea listelor de ex au aprobat raportul Comisiei de e- teaplă o hotărîre a Curţii criraina
celor sânte ţări membre ale AELS in cepţii la produsele aqricole ale Pie xaminare a mandatelor. le de apel din Dallas pentru a de-
leqatură cu impasul în care se află ne- lei comune. Observatorii politici sini Dezbaterile continuă în cadrul co- cide asupra judecătorului care ur- jj
qocierile tarifare din cadrul rundei de părere că atîta timp cît criza Pie R. F. GERMANA. — Recent, la Bretlen, 8.000 de tineri metalurqisli apartinînd întreprinderilor ineta-
Kennedv. După cum se ştie. runda lei comune nu va fi Tezolvată, nu se lurqice din reaiunea Stuttgard, au demonstrat împotriva politicii de înarmare atomică, pentru crearea de posi misiilor. mcază să prezideze Instanţa.
Kennedv, iniţiată cu doi ani Sn urmă, întrevede posibilitatea reaotivizăril bilităţi favorabile unei mai bune preqătiri profesionale şi pentru îmbunătăţirea protecţiei muncii. Fotografia I
axe drept scop să reducă cu 50 la negocierilor de la Geneva. noastră prezintă demonstraţia tineretului din piaţa din Bretten.
n - •>. -1. a «i administraţia ziarului str. Dr. Petru Groza nx. 25, telelon 15 88, 12 75, 15 85 12 11. Taxa plătită tn numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R, — nr. 203.328 din 0 noiembrie 1040. — Tiparul, IntreDrlnderea oollaraflcă Hunedoara-Deva. 40.065