Page 60 - 1965-10

PROLETAR] DIfiT TOATB ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ l
ŞTIRI ■ INFORMAŢII ■ ŞTIRI ■ INFORMAŢII Must dulce

tru cultură şi artă care a analizat Deosebit de alţi ani. octombrie
Unitate activitatea comisiei de răspîndirc ne dăruieşte încă zile Inimoase, cu
a cunoştinţelor ştiinţifice pe anul soare dm belşug. In miezul zilei e
meşteşugărească in curs si a prelucrat planul de atît de cald incit căutăm umbra. Dar.
măsuri comun cu organizaţiile de
Cooperativa meşteşugăreasca masă pentru perioada de iarnă. cu toate acestea, toamna este pre­
„Progresul" din Deva a deschis La plenară au participat mem­ zentă; in frunzele ruginii ale pomi­
recent o unitate de boiangerie si bri ai comitetului raional pentru lor. în vitrinele magazinelor împo­
reparaţii stilouri—ochelari, pe stra­ cultură si artă, directorii cămine­ dobite cu articole pentru sezonul
da Lenin nr. 9. lor culturale din raion, secretari rece. in dimineţile cu brumă, in că­
Unitatea, dotată cu aparatură si ai sfaturilor populare, bibliotecari mările pline ale gospodinelor...
mobilier modern, avînd specialişti si alţi activişti culturali. (MARIN Tradiţionalele mustării şi-au des­
în lucrările ce se cor executate, STAN — corespondent). chis şi ele larg porţile. Cârdurile
poale deservi clientela în bune
conditiuni.' de stul verde, reclamele mari şi
Festivalul brigăzilor frumos ornate, melodiile târâturilor
de muzică populară care răzbat pi­
Plenară uă in stradă, toate îmbie trecătorii
ANUL XVII. NR. 3360 MARŢI 19 OCTOMBRIE 1965 4 pagini, 25 bani artistica de agitaţie să ciocnească in cinstea toamnei bo­
Duminică a avui loc la Brad
plenara Comitetului raional pen- Comitetul sindicatului de la gate. căni cu tulburel care pişcă de
I.C.S. Hunedoara a organizai de limbă. Dar. căutarea cea mai ma'c
curind un (estival al brigăzilor o au. desigur, mustul dulce şi deli­
SCHIMB DE CREŞTEREA INDICILOR artistice de agitaţie. La acest (esti­ cioasa pastrama servită pc tipsii de
val care a avut loc în sala clubu­
lemn.
Intri într-o mustărie şi. dintr-o
EXPERIENŢA lui O. T. au participat brigăzile dată ai impresia că te afli intr-o ve­
artistice de agitaţie de !a şantie­
rele nr. 2 si 4 construcţii, nr. 1
montaj, producţie industrială, ritabilă cramă din cine ştie ce ves­
A. C. R., baze si depozite. Pro­ tită podgorie românească. Mustul
gramele prezentate în cadrul a- dulce, t e s c u i t pe loc. curge
cestui festiva.! s-au bucurat de
DE UTILIZARE A FURNALELOR multă apreciere din partea con­ INSTANTANEE
structorilor.
Cercuri fără încetare, rubiniu şi gus­
tos. Ospătari în c o s t u m e na­
creşlerea proporţiei cultural-artistice ţionale. g u r e ş i dar politicoşi.
de qaz metan la cir­ servesc prompt ulcele cu must
Stabilind proqramul măreţ de înflorire a economiei noastre naţionale în următorii ca 5 la sută din debi­
ani. Conqresul al IX-lea al P C R. a dus în fata oamenilor muncii din fabrici si uzi­ tul aerului insuflat. Zilele trecute la Casa raională proaspăt şi pastramă triplă, fier­
ne, din exploatările miniere şi toate domeniile de activitate sarcini noi, mobiliza­ La ţoale acestea mai de cultură din Brad şi-au reînceput binte. E o adevărată plăcere să pe­
toare. Conform Directivelor stabilite de Conqres, în noul cincinal aqregatele siderur- este de adăuqal că activitatea numeroase cercuri ; treci vreme de-o oră în aceste mus­
Qice vor trebui să prooucă mai mult metal, din adincurile minelor vor trebui scoase de muzică, cu secţiile acordeon- tării vesele, pline dc tannccul toam­
la zi mai multe tone do cărbune si minereuri de calitate superioară, uzinele cons­ temperatura aerului vioară, de ar-le plastice, literatu­ nei.
insuflat a aiuns să se
tructoare de maşini vor trebui să-şi sporească producţia si exiqenla fată de caracte­ situeze intre 950 şi ră, filatelie, -limbi străine (limba Numai că..’.
risticile tehnice ale nvi3inilor ne care Ic produc. Cu alte cuvinte, în fiecare com­ 1000° C. franceză si limba tusA). Numai că mustăriile de care v-am
partiment al activităţii economice va trebui să se lucreze mai cu spor şi la un Conducerea activităţii cercurilor vorbit, s-or fi găsind ele pe Ia Bu­
nivel calitativ mai inalt. Or, în acest scop, o importantă deosebită o are aplicarea cu O cale folosită de a fost încredinţată unor cadre de
curai a tehnicii avansate, a metodelor noi de muncă si a iniţiativelor valoroase apă­ noi in asiqurarea unui specialitate. cureşti. laşi, Braşov sau în alte o-
rute in întrecerea socialistă, aplicarea tuturor măsurile/ si procedeelor menite să mers cît mai uniform MARIN STAN raşe ale ţării, dar la Deva. nu. A-
conducă la creşterea necontenită a productivităţii muncii. al furnalului a fost corespondent dică, mai precis, se găsesc şi la
aceea de a întări ro­
Pentru a sprijini colectivele de muncitori, inqincri Şi tenhicieni in cunoaşterea lul şi autoritatea Deva. dar ambianţa lor este cu to­
acestor măsuri şi procedee, a iniţiativelor şi metodelor noi de muncă aplicate cu maiştrilor. Aceasta, Deschiderea noii tul diferită faţă de cea descrisă mai
bune rezultate în unităţile industriale din rcqiunea noastră, a experienţei dobîndite deoarece, de preocu­ sus.
de colectivele cu cele mai bune realizări, redacţia ziarului nostru invită cadrele parea. răspunderea si Mai întii. muzica lipseşte din ast­
lehnico-inqincrcşti, aelivişlj dc parlid, sindicat si U.T.C., muncitori cu înaltă calificare, nivelul lor de preqă- stagiuni a teatrului fel de mustării, ospătarii (acolo unde
să împărtăşească prin coloanele ziarului lot ce au acumulat bun şi valoros în vede­ lire depind în cea sînt) au mîncărimc la limbă dar
rea obţinerii unei productivităţi cil mai ridicate in condiţiile îmbunătăţirii continue a politeţe nu, in locul tulburelului se
calităţii producţiei în loale ramurile activităţii industriale. mai marc măsură serveşte rachiu alb cu sirop sau
începutul acestui schimb do experienţă îl vom tace prin publicarea unui ciclu de Inq. I. VASILESCU Conducerea clubului muncitoresc bere la sticlă, în locul păstramei. o-
materiale privind creşterea inoicilor de utilizare a furnalelor — cale principală de creş­ şeful secţiei a IlI-a al sindicalelor din Cugir a pregă­
tere a producţiei dc metal. furnale a C, S. tit metahirgişlilor din localitate bişnuitul grătar dc porc. Şi asta n-ar
Hunedoara o surpriză plăcută: duminică a li nimic, dacă s ar găsi must. Must
fost deschisa noua stagiune o tea­ veritabil, de struguri. Dar aşa ceva
(Continuare in pag. 3-a) trului popular. c greu de găsit. Ulcica dc lut cu
Artiştii amatori au prczenîat emblema „T A P.L.-Deva Must dul­
Atentie si multă concentrare. spectatorilor cu acest prilej piesa ce". iţi este umplută cu un lichid
La nivelul realizărilor mondiale de teatru „O felie de lună" de roz gălbui care nici nu miroase ba­
Aurel Storin.
rem a must. Guşti şi râmii contra­
HOREA BARBU
riat. Mustul c dc mere. stors de
Pentru colectivul lant al zgurilor si a- funcţionare a furna­ Jurnal d e în tr e c e r e corespondent citeva zile şi cu şmeag dc butoi. Cît
nostru de muncă cies- siqurarca unui mers lului. despre dulceaţă... să nu mai vor­
lerea indicelui de u uniform al aqreqate- In vederea crcsteri; bim.
lilizare a furnalului a lor, fără deranjamen­ intensităţii de ardere, Fabricile chimică si Vidra din O- şorarea rcbuturilcvr la sectorul de peste prevederi; productivitatea mun­ De ce? T.A.P.L. îşi descarcă nă­
constituit o preocupa­ te. Sub îndrumarea în furnal ne-am în­ răstie sînt două unităţi economice masă plastică între 5-7 la sută, prin cii a sporit cu 2.1 la sută ; economi­ duful pe I.C.R.A.. aceasta dă vina
re deosebită. Aceas­ orqanizaliei do partid, dreptat alcntia şi spre importante ale oraşului. A doua uni­ executarea şi folosirea unor matriţe ile la preţul de cost sc cifrează la pe întreprinderea „Vinalcool" din
ta. deoarece. în anul noi ne-am străduit să creşterea presiunii pa­ tate, în special, duce prin produsele confecţionate ireproşabil. 156.000 lei, iar beneficiile obţinute Alba Iulia. Ultima nu mai are pe
în curs — anul celui străbatem aceste căi zelor în spaţiul ne ei prcsliqiul regiunii departe, peste In mod deosebit s-a insistat în întrec ceea ce s-a prevăzut cu 522.000 cine da vina, dar nici nu se em oţio­
de-al IX-lea Conqres cît mai eficient si cit lucru. Fireşte. în a- graniţele tării. Ce se petrece în a- privinţa reducerii consumului oe mu­ lei. în numai 8 luni. nează dc lacrimile pe care le varsă
al P.C.R. si ultimul mai -repede. ceastă direcţie am ceste zile aici ? Cum muncesc oame ierii prime necesare fabricării oxi­ La capitolul producţie fizică se celelalte două.
din şcscnal —- ne am De la bun început căutat să folosim la nii, care-i rodul strădaniilor lor ? dului galben de fier. Astfel, consu­ detaşează net rezultatele obţinute lu
propus să înscriem pe as vrea să menţionez maximum şi caracte­ Iată cîtcva întrebări, care îşi găsesc mul real dc sulfat feros si deşeuri articole dc blănărie si pici dc ovine. T.A.P.L. avusese o iniţiativă bună
araficele întrecerii so­ că anul acesta, cam risticile constructive răspunsul în frumoasele realizări de de tablă, a scăzut fată de cel plani­ Prevederile la primul sortiment au acum citva timp cind convenise cu
cialiste realizări cît din trimestrul II, s-a ale aareqalului. Re­ producţie cc se înscriu pc qralicele ficat cu 35 kg. si respectiv 10 kg. p'1 fost întrecute cu 2.400 bucăţi, iar la Trustul regional Costat să achizi­
mai frumoase. îmbunătăţii continuu zultatul la care am întrecerii socialiste. tona de produs finit, iar sodă calci­ al doilea cu 31 800 m. p. Dintr-un ţioneze struguri pentru a ti tescuiţi
Este ştiut că în aprovizionarea secţi­ aiuns este destul de nată s-a folosit mai puţină cu 8 kg. simplu calcul rezultă că din cei direct in mustării. Dai s-a renunţat
condiţiile noastre de ei cu materie primă. bun : la gura dc în­ la tona de produs finit. 31.800 m.p. piei de ovine daţi peste la această idee. Nu putem înţelege
lucru căile care con­ PrODorlia de aalome- cărcare a furnalului In primele 13 Acţiunile întreprinse de conduce­ plan. se pot confecţiona 7.900 haine de ce conducerea T.A.P.L. Deva re­
duc !a obţinerea unor ral aulofondant, cu s a realizat o presiu­ rea fabricii, a secţiilor s-au soldat cu mari oin blană. nunţă aşa de uşor la iniţiativele
indici sporiţi dc utili­ continui boqat de me­ ne dc o atmosferă. zile ale lunii un efect favorabil : la preţul dc cost La fabrica ni s-a spus că vom face care ar îmbunătăţi deservirea con­
zare sini : îmbunălă- Urmările acestui fapt o greşeală rezumîndu-ne doar la rea­ sumatorilor, adoptînd procedee dc
1 ■ rea scoaterii dc mo­ tal în încărcătură, a au fost un schimb mai a! producţiei marfă s-au obţinu! lizările din primele 9 luni. pe consi­ mult îngropate in alte regiuni ale
ţa) din încărcătura crescut de Ia o lună bun de căldură între Spicuim dc pe aaenoa întrecerii co­ 1 718.000 lei economii peste plan. derentul că cifrele amintite au prins
fumatului. utilizarea la alia, aiunq/nd la gaze şi încărcături, lectivului de la Fabrica chimică O- să se rotunjească din nou. In primele ţării. Nu putem înţelege nici faptul
că acceptă docilă tot ce i se bagă
13 zile din luna octombrie s-au pro­
aqlomeratului aulo- 100 ]a sută. Aceasta, precum si funcţiona­ răştie cilcva nume: loan Mumătă, dus peste sarcini 2.600 mp piei se- PAGINA 3 pe „gît", cind ar putea foarte uşor,
losif Sutcu. Toma Ludu, Nicolae Col-
fondant într-o pro­ a condus la îmbună­ rea cu temperaturi hon. Maria Burriulca, clin secţia a Rezultatele se miinnobilale. 40 bucăţi haine dc bla­ ca o unitate ce se respectă, sd re­
mai ridicate ale aeru­
porţie cit mai marc. tăţirea scoaterii s: Ill-a, loan Buha, Petru Paul. din ate­ nă. 60 bucăţi ric gulere din piei nu- fuze categoric mărfurile de proastă
plus,
lui insuflat. In
funcţionarea cu pre­ reducerea consumului s-a creat posibilitatea lierul de tanin, Cornel Căpusan. rotunjesc continuu tria şi 130 dc căciuli din piei imita­ calitate.
siune ridicata în spa­ specific de cocs Pa­ folosirii la maximum Gheorqhe Baba. operatori in atelie­ ţie de focă şi din pici nulria. Printre V ia ja dc p a rtid .. Şi iaca aşa, locuitorii Devei,
ţiul de lucru, insulta­ ralel s-a îmbunătăţit a capacităţii de or?- rul de oxid galben de fier Ei sini autorii acestor succese se numără care se află in imediata apropiere
Cu un frumos buchet de realizări
rea acrului preincâl- Si qranulalia aglome­ fncălzi-re a caupere- doar cîtiva din cei mulţi, care se s-au încheiat şi primele 9 luni ne Cornelia Stef. Nicolae Rădac, Maria S Î N T P R O P R I I L E a podgoriilor de la Alba şi Sebeş,
slrăduiesc zi de zi să-şi depăşească
zit Ia temperaturi cit ratului. lucru ce a lor. Tot de aici a de­ sarcinile de plan, să asiQurc o func­ activitate Ia fabrica de blănuri „Vi­ Pal, Ana Vmteler. Gheorqhe Rurdu- sînt obligaţi să-şi satisfacă plăcerea
mai înalte, menţine­ contribuit la creşte­ rivat şi o altă măsură ţionare normală a instalaţiilor tehno­ dra". Dar să lăsăm cifrele să vor­ la, Lucia Argint. Elena Mafiei, Ro- NOASTRE HOTARÎRI, de-a gusta un pahar cu must in de­
rea unui regim cons- rea intensităţii de pe care am aplical-o : logice, sînt cîtiva clin cei care do­ bească... La producţia qlobală s-o mulus Bunca. Vasilc Ca/aşca. Florica corul plin dc farmec al toamnei,
resc să facă din marca fabricii lor o realizat o depăşire cu 444.000 Ici ; la Grecu, Victoria Vlad si alţii. SĂ LE ÎNDEPLINIM! bînd poşircă de mere. Mai mare ru­
chestiune oe onoare. indicatorul producţie marfă cifra şinea!
Urmărind graficele întrecerii se este si mai consistentă: 1 089 000 lei C. ALBEANU 1 GH. PAVEL
Cu planul pe 10 luni îndeplinit noale desprinde cu uşurinţă rodul
strădaniei lor. In primele 13 */.ile din
luna octombrie, planul producţiei glo­
bale şi marfă a fost îndeplinit în
Sectoare ale C.S. Hunedoara proporţie de 102,9 la sută sî respectiv ! TOAMNA PE D G O A R E
101,2 la sută. lată şi citeva sorti
mente date peste plan în aceeaşi pe­
rioadă : 6 tone oxid galben de fier,
Colectivul sectorului furnale dc misit cite 79 kg. cocs pe tona dc 2 tone oxid roşu de fier, 4,6 tone de i
la Combinatul siderurgic Hune­ fonia elaborată.
doara şi-a îndeplinit planul pe pri­ Succese de seamă s-au obţinui fitinquri si piese fasonate din P.V.C., deau mîna. Era prima zi cind Va-
mele 10 luni ale anului cu 16 zile şi la celelalte furnale, fapt cc a 0,4 tone de sulfat ne mangun în so Pe tarlaua silc Mureşan lucra cu o nouă maşi­
mai devreme. Sporul de fontă pro­ condus la îndeplinirea planului pe Iulie. nă de fabricaţie românească - com ­
dus peste plan a fost realizai nu­ întregul se clor înainte dc termen
mai prin creşlerea indicilor de uti­ şi la realizarea unei economii su­ „Canton“ bina pentru recoltat porumb (CT -
lizare a furnalelor, La furnalul plimentare la preţul de cost de 2 R). Munca începuse...
nr. 7 de pildă s-au realizai indici peste 12.000 000 tei. 1.718.600 lei economii ln dimineaţa aceea de toamnă, me­ ...Prezent la acest proces urmă­
de utilizare cu cite 81 kq fontă canizatorul Vasile Mureşan se tre­ ream maşina argintie care pc mă­
pe m.c. volum ulii şi zi calendaris­ Ieri au raportat îndeplinirea pla­ O atentie crescinriă s-a acordat dc sură cc înainta înghiţea lacomă, in
tică mai mari decit cei planifi­ nului pe primele 10 luni şi lucră­ la o lună la alta si reducerii preti*- zise mai devreme ca de obicei şi întregime, plantele de porumb. Lan­
caţi, Concomitent aici s au econo­ torii fabricii de aqlomerare nr. 1. tui de cost al produselor. Pentru ca pornise la brigadă să greseze corn ţul transportor cu racleti aducea rit­
acest barometru al activităţii econo­ bina şi să mai veritice o dată dacă mic spre discurile tăietoare plante
U n n o u s u c c e s mice să reflecte o situaţie cît mai totul e în ordine. N-a zăbovit prea cu plantă. Dc aici încolo era gicu
favorabilă a cheltuielilor de produc­ mult. Peste puţin timp l-am văzut să ţi mai explici cc sc petrece in in­
Minerii din Teliuc au lăcut cu­ sectoarele minei s-a desfăşurat o ţie, in fabrica s-a acţionai în citeva la marginea lanului de porumb din teriorul combinei. Dar rezultatele
noscut la 15 octombrie, un nou întrecere însufleţită pentru im- direcţii principale. Să enumerăm : s-a tarlaua „Canton". O scurtă oprire operaţiilor pe care le executau cu
ei remarcabil succes: îndeplinire;-! bunătâ|irea calităţii minereului. urmărit realizarea unei creşteri ne­ şi. zgomotul motorului ambalat a
înainte de termen a planului pe Drept rezultat ric la începutul fi­ precizie fiecare mecanism în par
20 luni. încetate a productivităţii muncii, spart liniştea cimpului. Toate angre­ te. se făceau tot mai vizibile. Ala
Concomitent cu preocuparea nului si pînă în prezent, metalul producerea peste plan a cit mai najele combinei, prin intermediul tun, intr-o remorcă, ce urmărea fi­
pentru depăşirea ritmică a planu­ livrai in plus de minerii de la Te­ multe sortimente cu nondere în cal­ prizei de putere, au fost puse in del drumul combinei, se stringcai: •:*- %şm
lui de producţie, in abatajele .şi liuc se ridică la peste 16.000 tone. culul planului preţului de cost. mic­ ştiulcţii aduşi de elevator. în urme
mişcare. Emoţia şi bucuria îşi dă-
era cuplată o altă lem orcă in cure m a i ..............
sc adunau cocenii tocaţi, care pe.
măsură ce sc umplea era înlocuită.
Tocătura lua drumul silozului unde
era preparată cu melasă pentru a La culesul strugurilor
deveni un nutreţ valoros.
După terminarea In urma combinei, terenul rămhiea
insăinînţărilor de liber Pămîntului i se răpea dintr-o nomie însemnată de forţă de mun­ reî. Păuca, Gusu, Prcsaca si Secă-
şcl unde, deşi ne aflăm 6pre sfîrşi-
toamnă, lucrătorii dată rodul pe care aproape un an că. ceea cc contribuie la scurtarea tul lunii octombrie, nu se poate vor­
de Ia gospodăria de zile şi-l pregătise. Şi cit de gre­ perioadei de recoltare a porumbului, bi decit de o începere a -recoltatului
agricolă de sta! oaie era această lucrare, recoltatul este redusă la maximum pierderea la porumb. In fiecare din cooperati­
din Pelreşti şi-au porumbului înainte. Mureşan îşi a- de recoltă, iar cocenii primesc un vele agricole amintite cultura porum­
concentrat efortu­ ducc bine aminte. Cunoaşte şi el grad sporit dc utilitate prin aceea bului ocupă suprafeţe cuprinse în­
rile la executarea că sînt tocaţi. tre 200-550 hectare. Dar, ţăranii co­
cit dc mulţi oameni trebuiau să cu­ operatori din Păuca au recoltat po­
arăturilor pe su­ leagă şliuleţii, să i stringă în gră­ Concomitent cu recoltatul ştiuleţi- rumbul de pe abia 28 ha, din cele
prafeţele elibera­ mezi. să-i încarce in căruţe, cit dc lor, se eliberează şi terenul, fapt ce 550 ha existente. De asemenea, la Se-
te, care urmează mult dura tăiatul cocenilor şi trans­ permite intrarea tractoarelor la a- cAşel recolta de porumb a fost strîn-
să fie insămînţate portul lor etc. Toate acestea cercau rat atunci cind pămîntul conţine un să de pe numai 33 ‘ha din 315 ha, la
în primăvara a- torţă şi timp. Acum cl şi încă vreo grad mai ridicat dc umiditate. Ungurei de pe 45 ha din 335 ha ele.
nului viitor. Dato­ cîţiva lucrători intr-o zi îndeplinesc A. POTOPEA ■ In mare parte rămînerea în urmă
rită folosirii cu cu uşurinţă munca pe care erau ne­ cu această lucrare este pusă pe sea­
randament sporit voiţi să o facă aproape 100 de oa­ Recoltatul să fie ma stadiului înlirzial de vegetaţie
a tractoarelor, pi­ meni. al culturii de porumb. Dar despre
acest lucru nu se mai poate vorbi
uă acum mecani­ Zilnic combina ( C . T - 2 R ) poate de peste 10 zile cind a căzut prima
zatorii de la acea­ stringe recolta de pe 3 5 hectare. Lu­ intensificat! brumă şi deci s-a produs şi o stag­
stă unitate au e- crarea este dc calitate corespunză­ nare a vegetaţiei. Pe de altă parte,
lectuat arături pe toare Spre deosebire de alţi ani, acum, se invocă şi motivul că prea multe
mai mult dc 400 Din discuţiile purtate cu cîţiva cooperativele agricole din raionul braţe de muncă sînt mobilizate la
ha. lucrători din cadrul gospodăriei a Sebeş se situează pe ultimul loc în culesul strugurilor. Si aceasta este
o lucrare importantă care nu trebuie
ce priveşte strinsut recoltei de po­
gricole de stat din Călan am reţinut rumb. Pînă în ziua de 17 octombrie, să sufere amînare dar este necesar
faptul că prin utilizarea acestei com­ de pildă, procentul de realizare a a- ca forţele să se planifice şi dirijeze
bine sînt asigurate o serie de avan­ cestei .lucrări era de abia 36,2 Ja de aşa naAurfi îneît si recoJtatu! po-
taje. ln primul rind se face o eco- sută. Sint unităti ca cale din Ungu- rumbului 6ă poată fi Intensificat.