Page 63 - 1965-10
P. 63
PAGINA 4
D R U M U L SOCIALISMULUI Nr. 3360
Comunicat comun
sovieto - danez
MOSCOVA 17 (Aqerpres). — fundă în legătură cu conflictele
La încheierea vizitei în U R S S. periculoase din Asia si cu influen
a primului ministru al Danemar ta ci serioasă asupra situaţiei in
cei, Jens Olto Kraq, a fost dat pu ternaţionale în ansamblu" si au
blicităţii comunicatul comun so- relevat „necesitatea de a se re
vieto-danez în care se arată că zolva de uroenlă problema viet
nameză De baza acordurilor de la
S ă se pu nă c a p ă t Vizita delegaţiei In cursul convorbirilor care au a- Geneva din 1954".
vut loc cu acest prilej între pre
mierul danez si oamenii de stat
Părţile nu menţionat „necesita
C. C. al P. C, R. Prezenţe româneşti sovietici s-a constatat că această tea de a se renunţa la folosirea
răzb o iu lu i din V ietn am rea si întărirea continuă a rela forţei în relaţiile internaţionale,
vizită va „contribui la dezvolta
de a se rezolva problemele litigi
în Italia BERLIN 18 - Corespondentul rii dintre cele două ţări". Părţile oase prin mijloace paşnice, res- A
ţiilor de prietenie si a colaboră
Declîndu-se principiile neameste
Marşuri şi mitinguri de protest în S. U. A. ROMA 17. Corespondentul A- Agerpres. St. Deju. transmite: RIGA 18 (Agerpres). v-~ si-au exprimat satisfacţia fată de cului în treburile inierne ale al
S-a închis expoziţia de artă
gerpres, I. Mărgineanu, transmite: Luni s-a deschis la Schwerin, decorativă a României, care a dezvoltarea relaţiilor oi n-t re tor state".
In comunicat se subliniază ne
NEW YORK 18 (Aqerpres). — din Vietnam si au protestat (împotri In continuarea vizitei pe cari? R.D.C., o conferinţă internaţio fost deschisă timp de trei săp- U.R.S.S si Danemarca în dome cesitatea continuării eforturilor În
Dorinţa celei mai mari părţi a po va trimiterii soldaţilor americani în o face 5n Italia, Ja invitaţia Comi nală organizată de Uniunea Scrii tămini in capitala Letoniei. niile ştiinţific si cultural si au că dreptate spre realizarea unor în-
zut de acord să examineze multi
tetului Central al Partidului Co
porului american de a vedea ounîn- această tară. Ullimele trei zile ale munist Italion, delegaţia Comitetu torilor din R.D.G., cu tema ,,Fan Agenţia TASS relatează că ex lateral problemele relaţiilor co teleaeri cu privire la dezarmarea
du-se capăt intervenţiei militare din săptămînii trecute au fost caracteri lui Central al Partidului Comunist tezie şi realitate in cartea pen poziţia a slirnit un mare interes. merciale. S-a hotărit să se orga generală si totală. Partea sovieti
Vietnam s-a transformat inir-o re zate prin acţiuni de protest organi Roman condusă de tovarăşul Paul tru copii". nizeze întîlnirî regulate între re că, a constatat cu satisfacţie că
vendicare imperioasă. La sfirsilul săp zate si in multe alte oraşe america Niculescu-Mizil, membru al Co La conferinţă participă o dele Vizitatorii au apreciat expona prezentanţi al pârtilor, pentru a guvernul Danemarcei nu intenţio
tămânii irecute. în aproape toate re- ne. „Zilele de protest împotriva răz mitetului Executiv, secretar al C.C. gaţie a Uiuumi scriitorilor din tele prezentate - obiecte textile, se găsi posibilităţi de sporire re nează să amplaseze arma nuclea
aiunile S.U.A. zeci de mii de oameni boiului din Vietnam" s-au încheiat al P.C.R., a făcut o călătorie prin Republica Socialistă România ceramică, obiecte din sticlă, me ciprocă continuă a volumului ră ne teriloriul tării sale.
eu renunţai la mult asteptaul week- cu un marş de protest desfăşurat du tară. La Bari $i Taranto membrii tal. lemn, piele şi altele. In car schimburilor comerciale. A. N. Kosîqhin. preşedintei®
end. Ia odihnă, orqanizînd marşuri si minică la San Francisco în fata bazei delegaţiei au avut convorbiri cu compusă dm Lucia Olteanu. re tea de impresii ei au scris multe Cu prileiul examinării situaţiei Consiliului de Miniştri al U.R.SS.,
mitinquri de protest sub lozinca ..Să navale Oakland, la care au partici conducători si activişti ai federa dactor şei al publicaţiilor pentru cuvinte elogioase subliniind 'mal internaţionale „cele două părţi a acceptat invitaţia de a face o
se pună capăt războiului din Viet pat mii de persoane. Pancartele pur ţiilor si organizaţiilor locale ale cei mici, şi scriitorul Dragoş Vi- ta măiestrie şi admirabilul gust si-au exprimat îngrijorarea pro vizită oficială în Danemarca.
nam I*. tate de manifestanţi, In rîndurile că- P.C. Italian, s-au întîlnit cu oa col. Delegaţia română va prezen al artiştilor.
rora au putut fi văzuţi numeroşi ti* ta referatul „Fantezia slujeşte a-
La New York, a avut loc o impre* meni ai muncii din localităţile «res
sionantă demonstraţie pe Fifth Ave- neri si femei cu copii în braţe, ce pective. La Bari, delegaţia C.C, al devărului", Mikelis Ivanov, critic de artă,
nue, la care, după părerea ziariştilor reau încetarea imediată a războiului P.OR. a ifăcut, de asemenea, o vi ★ scrie intr-un articol apărut în a c c r a : Lucrările Consiliului
americani, au participat 20.000 de lo si relraqerea trupelor americane din zită la Municipalitate, unde a ziarul „Rigas Balss" sub titlul
cuitori ai acestui mare oraş. La mi- Vietnamul de sua. Trei fete purtau o avut o discuţie cu primarul şi cu PHENIAN 18 (Agerpres): - „Măiestria artiştilor români", că
linqul care a avut loc cu acest pri pancartă uriaşă pe care se putea cili: membrii Consiliului municipal. La Ansamblul artistic al Circului omogenitatea stilului şi origina
lej pe strada 69. între Lexinqton si „De ce ne aflăm in Vietnam ?, „De ce Taranto au fost vizitate noul com dc stat din Bucureşti, caic face litatea mijloacelor de exprimare ministerial al 0. U.A.
Park Avenue, numeroşi vorbitori au sînt ucişi tinerii noştri?". „Cerem ex binat siderurgic „Italsider" $i uni un turneu in R.P.D. Coreeană, a se fac simţite in arta decorativă
cerut încetarea aqresiunu americane plicaţii". tăţi agricole. prezentat in seai-a zilei de 17 oc românească.
tombrie un spectacol la Phenian. Ziarul „Sovetskaia Latvia" a- ACCRA 18 (Aqerpres). — tâmpinarea independentei unilate
rale a Rhodesiei. retraaerea ţări
Duminică a evut loc la Accra o
încheierea Au fost de fată Li Cian Sun, loc preciazâ foarte mult ceramica nouă şedinţă a Consiliului minis lor lor oin comunitatea britanică
ţiitor al ministrului culturii, şi
terial ol Organizaţiei Unităţii A-
lua
de naţiuni dacă Anqlia nu
alte persoane oficiale. Au asistat meşterilor români, care au creat fricane, în cadrul căreia a fost măsuri energice pentru a împie
discutată problema Rhodesiei si a-
ÎNTREVEDERILE de la bonn Congresului P.C. membri ai Ambasadei Române „produse inegalabile prin ori doptată o rezoluţie care urmează dica manevrele guvernului «rho*
din Phenian.
ginalitatea lor".
desian".
ir
BONN 18 (Aqerpresl. — hard să nu accepte cererile liber- din Chile să fie luată în aiscuţie de confe ACCRA 18 (Aqerpres). —
rinţa şefilor de state şi guverne
Cancelarul federal Ludwiq Erhard democratilor. africane ce se deschide săplămina Reprezentanţii Mişcării popular®
a avut luni noi întrevederi cu prin Din Bonn se relatează că în cursul SANTIAGO DE CHILE 18 (Ager- Grave tulburări la Buenos Aîres aceasta în capitala Ghanei. Rezo pentru eliberarea Anqolei au di
cipalii lideri ai Uniunii crestin-demo- întrevederilor s-au propus mai multe pres). — luţia ia în considerare „consecin fuzat la Accra un memorandum a-
crate (UCD) înlr-o încercare de a oâsi soluţii dc compromis care 6ă deter La Santiago de Chile au luat ţele politice, diplomatice $i mili dresat sesiunii Consiliului Minis
o soluţie care să scoală din impas mine pe liber-democrati să rămlnă in sfirşit lucrările celui de la Xlll-lea BUENOS AÎRES 18 (Aqerpres). — frelor poliţiei, peste 650 de de tare ale unei eventuale declaraţii terial al Organizaţiei Unităţii A-
tratativele cu liber-democratii în ve coaliţia quvernamonială vest-qerma- Congres al Partidului Comunist Ciocniri violente între demon monstranţi au fost arestaţi. unilaterale de independenţă din fricane.
derea formării noului quvern vesl- nă. Unul din compromisuri, atribuit din Chile. stranţi peronişti si poliţie au avut Corespondenlul din Bueno6 Aire partea quvernului rhodesian. Mi Documentul face un bilanţ al
qerman. Acest impas a intervenit în cancelarului Erhard. preconizează Partidul Comunist Român a fost loc duminică la Buenos Aires. după al agenţiei France Presse relateaza niştrii de externe ai statelor afri succeselor obţinuţi* de forţele pa
urma insistentelor liber-oemocralilor crearea unui nou minister — acela al reprezentat de Vasile Potop, mem ce. în ciuda unui ordin al Ministeru că, în urma incidentelor din ullime cane întruniţi în şedinţa extraor triotice din Angola care pină a-
de a li se repartiza în noul quvern dezarmării — care să fie atribuit lideru bru al CC. al P.C.R. prim-secretar lui de Interne prin care se interzicea le zile la Ministerul de război dom dinară a O.U.A, subliniază câ a- cum au eliberat 25 la sută din te
un portofoliu care să le asioure „o lui liber-riemocratilor, Erich Mende, al Comitetului regional Suceava orqanizarea mitingului convocat pen neste „o atmosferă de nelinişte". Nu ceastă eventualitate trebuie îm ritoriul ţării. Memorandumul ara
influentă adecvată" în domeniul po portofoliu care ar răspunde cerinţelor al P.C.R. tru aniversarea a 20 dc ani de la in merosi ofiţeri — arată agenţia — ur piedicată şi că Irebuie Tespinsâ tă de asemenea, că în capitala
Congresul a adoptat în unanimi
liticii externe si în afacerile interqer- cuprinse în rezoluţia recentei sesiuni tate schimbările in statutul parti stalarea la putere a fostului preşedin măresc cu îngrijorare evoluţia tulbu otice încercare de a soluţiona cri Anqolei, Luanda, au Început să
mane. împotriva pretenţiilor lor, insă. a conducerii acestui partid. Unii ob dului privitoare la întărirea struc te Juan Peron, mii de manifestanţi rărilor provocate de.DTezenla la Bue za rhodesiană, lâsînd un număr acţioneze în ileqalitatc, cu spri-
s-au ridicat actualul preşedinte al servatori îsi exprimă părerea că pen 6-au îndreptat spre Piaţa „Patricios" nos Aires a Isabelei Peron. Ofiţerii oe peste 4 milioane de africani ţinul populaţiei, grupuri ale Miş
tru Mende ar putea fi creat un alt turii organizatorice, pe linia dez superiori nu-si ascund iritarea lor în
UCD. Adenauer si liderul aripii ba voltării principiilor marxisi-leni- unde urma 6ă aibă loc mitingul. Po sub controlul minorităţii albe din cării populare pentru eliberarea
minister care să se ocupe de proble litia a folosit grenade cu qaze lacri- fata intenţiei quvernului Illia dc a
această tară". Miniştrii africani C‘>r
vareze a UCD-UCS, Franz Josef mele alianţelor R.F.G, cu celelalta niste a democraţiei inierne de moqenc pentru a împrăştia De de neqocia cu peronistii pentru a evita în rezoluţia aprobată abolirea con Anqolei. Memorandumul cere, de
asemenea, sesiunii Consiliului Mi
Strauss, care l-au determinat pe Er- ţări occidentale. partid. monstranţii care s-au regrupai si. răs- ca ultimii să cîstiqc alegerile oe gu stituţiei rhodosiene din 1961. Eli nisterial al O.U.A. sâ revizuiască
Participanţii la Congres au ales vernatori in 1967. ’
noul Comitet Central al partidu lurnînd' autobuze $i automobile, au berarea liderilor africani din Rho- problema recunoaşterii quvernului
lui şi Comisia politică a Comite ridicat baricade pe principalele străzi Pentru militarii cei mai intransi desia aflaţi în momentul dc fată anqolcz în exil condus de Rober-
tului Central. ale capitalei. Soţia lui Peron, Isabe- genţi — scrie F/ance Presse — ul In stare de arest, convocarea li to Holden si 6ă sprijine Mişca
Ca secretar general al Partidu la Peron, care a sosit in urmă cu timele evenimente reflectă „înrăută nei conferinţe a tuturor conducă rea populară pentru eliberare*
PARIS; P a rtid u l S ocialist lui Comunist Chilian a fost rea cîleva zile la Buenos ALres $i-a a- ţirea constantă" a situaţiei în tară, si torilor politici «rhodesienî pentru Anqolei. Se ştie că încercările
les Luis Corvalan Lopez. o lovitură de stat este considerată de elaborarea unei noi constituţii, ot- O.U.A. oc* a reconcilia cele două
nunlat intenţia de a lua cuvînlul la ei ca „inevitabilă". Totuşi, pentru a- aanizarea de alegeri libere în ba curente ale mişcării de eliberare
I n i fic a t s p rijin ă 0 nouă piaţă comună acest miting, dar nu si-a făcut apa cesti ofiţeri toate condiţiile unui puci za votului universal. Aqentia Rcu- din Anqola nu au dat rezultate cu
urmare a poziţiei lui Hcldcn
si
nu sînt încă întrunite, si situaţia nu
ter subliniază că în cadrul şedin
riţia. Se presupune că ea s-a insta
a evoluat încă îndeajuns pentru ca ţei „unii dintre membrii africani îndeosebi a refuzului lui de a re
c a n d id a tu ra lu i M itie rra n d în regiunea Oceanului lat la reşedinţa unui lider peronisL intervenţia lor să fie luată in con ai Commonwealthului au sugerat, ţile de la Leopoldville.
nunţa la colaborarea cu autorită
situată în afara capitalei. Potrivit ci
In cadrul măsurilor pentru preîn
siderare".
Pacific
PARIS 18. Corespondentul Ane:- sprijinul lor lui Francois M.itterrand"
pres. Georqes Dascal. transmite: Uniunea Femeilor Franceze si Uni PARIS 18 (Aqerpres). —
Consiliul National al Partidului unea Studenţilor Comunişti au luat Cu sprijinul tacit si uneori ac
Socialist Unificat (PSU), care s-a în o poziţie similară. tiv al Statelor Unite în regiunea De
trunit la Paris timp de două zile. o In felul acesta, în mod practic, toa Oceanului Pacific ia naştere în
ac.0Dlat cu 300 de voturi, contra 107 te organizaţiile stinqii franceze, cu momentul de fată o nouă piaţă
şi 11 abţineri (alţi 166 delegaţi, re- excepţia (pentru moment), a Partidu comună a ţărilor din această re pretutindeni
luzînd să participe la vot|, o rezolu lui Radical — care se va pronunţa giune. dominată în primul rind
ţie de sprijinire a candidaturii lui cu prileiul Conqresului său. convo de Japonia. Aceasta este conclu
Francois Mitlerrand pentru aleqe.rile cat pentru 22-24 octombrie — au ho zia ziarului francez „Combat" care
prezidenţiale, deşi formulează o se tărî! sprijinirea candidaturii lui Fran subliniază intr-un comentariu că ÎNCHEIEREA expoziţiei
rie de rezerve cu privire la proqra- cois Mitterrand. „un nou imperiu economic este MONDIALE DE LA NEW YORK
mul acestuia. Sinqura orqanizatie care refuză să pe cale de a se constitui, trans-
Comisia administrativă a Confe ia o poziţie in campania pentru ale- formînd structurile geografice şi
deraţiei Generale a Muncii (CGT) a aerile prezidenţiale, este Confedera politice din regiunea Pacificului". Fard sâ fie marcată dc vreo
holărît să sprijine candidalura Iul ţia Democratică Franceză a Muncii Ziarul se referă Ja unele recenta ceremonie, duminică scara s-a
Mitterrand, considerind ca „un pro- (C.F.D.T. — fostele sindicale creşti acorduri japono-canadiene, ca închis Expoziţia mondială de la
qres faptul că partidele si orqaniza- ne], care nu sprijină, cel puţin pină urmare a vizitei întreprinse in Ca New York care a fost deschisă
tiile opoziţiei democratice îsi aouu acum, nici un candidat, nada de către unul din principalii din aprilie 1964 pină in octom-
industriaşi japonezi, preşedintele
companiei otelăriilor „Yawata1*. a bric 1965. Numărul total al vizi-
După această vizită exporturile de tatorilor expoziţiei s-a ridicat la
produse industriale canadiene că Î aproape 50 milioane, caca ce in-
tre Japonia au ajuns să depăşea seamnă că nu a fost. lotuşi, ob
La un an de guvernare laburistă scă anual valoarea de 300 milioa I ţinut succesul scontat. Intr-ade-
ne dolari.
Ziarul subliniază legăturile sta vâr organizatorii au pi^văzut că
LONDRA 18 IAqerpres). — Vorbind' cu acelaşi prilej la postu bilite între principalele trusturi I această manifestare va fi vizitată
La sfîrsitul săptămînii trecute s-a rile de televiziune, Wilson s-a refe japoneze ca Mitsubishi sau Sumi- intre 70 şi 100 miliow.ic dc per-
împlinit un an de quvernare laburis rit. printre altele, la problema rhock>- nolo, şi firme canadiene cu pri soane.
tă. Cu acest prilej, primul ministru siană. relevînd că Guvernul britanic vire la livrări de cupru $i nichel I
Wilson a adresat un mesaj membri continuă să depună eforturi pentru pentru industria grea japoneză, Expoziţia iiioudială de la New
lor Partidului laburist în care se re a ajunne la o reqlemenlare cores precum si tranzacţiile încheiate Yorh s-a încheiat cu un mare
feră la activitatea depusă de quvern punzătoare. El a spus. de asemenea, de Japonia în târî latino-ameri- I eşec finav.ciuc,. Deşi in 1965 pre
în timpul anului care s-a scurs. El a că nu este in intenţia sa de a reco- cane — Peru de exemplu — în a- ţul biletelor uc intrare a fost
subliniat că preocupările auvernului mancia dizolvarea actualului parla celasi sens. Unele dintre compa | mărit, organizatorii nu au putut
au fost dojninate de necesitatea de ment enqlez în decursul acestui an, niile din Canada sau Peru care li înapoia diferiţilor creditori de-
a face fată dificultăţilor economice dar că. dacă evoluţia situaţiei din vrează. conform acestor contrac I cit o mică parte a împrumuturi
moştenite de la trecuta quvernare te, materii prime trusturilor ja lor primite şi sc prevede că de-
conservatoare. Primul ministru a pre parlament va face imposibilă activi poneze, sînt controlate de capita R. D. GERMANA. — Localitatea balneară Schandau De Elba. este una dintre localităţile cele mai frec
zentat un bilanţ favorabil al activi tatea quvernului. s-ar putea recurne lul unor cunoscute trusturi din ventate de către turiştii si doritorii de odihnă din tară si străinătate. I ficitul va fi dc 17,5 milioane
tăţii quvernului. la o nouă consultare. Statele Unite, IN FOTO: O vedere panoramică a localităţii balneare Schandau pe Elba. dolari. Un număr de 14 expo-
zcjili au dat faliment şi au tre
S
buit să-şi închidă slandutile încă
ROMA mat de dr. Youssef Zouaven, a ob lice si se-va interesa de orqanizarea trimite Ia Sallsbury o Misiune a . in anul trecut.
ţinut duminică vot de încredere in cercetărilor ştiinţifice. Commonwealthului, cs.e să încer B DUPĂ 30 DE ZILE SUB APA
Conferinţa internaţională a celor
A p arth eid u l în viaţa 40 de orqanizatii de tineret din A- Consiliul National al Revoluţiei. LONDRA ce să rezolve problena iudependen-
frlca, Europa, Extremul Orient, O- Pentru învestitura quvernului au In capitala britanică s-a anunţat tel acestui teritoriu. După 30 de zile petrecute in
votat 77 de membri ai Consiliului,
rientul Apropiat, S.U.A., America trei s-au abţinui iar alţi trei au fost că la 2 noiembrie se va deschide la PHENIAN adîncurilc Mării Mediterane, cei
co tid ian ă Latină .şi Asia, care din iniţiativa contra. Londra Conferinţa pentru discutarea La invitaţia Comitetului Central I 6 cercetători fraudezi, membri ai
Guyanel
independentei
problemei
F.A.O. s-a reunit la Roma cu pri
Partidului I
lejul împlinirii a 20 de ani de la în ANKARA Britanice. Conferinţa va fi deschisă al Partidului Muncii din Coreea, la noului batiscaf au lest scoşi la
18 octombrie a sosit în R. P. D. Co
Un recent accident tuară a fost improviza saqerii călătoresc 50 de fiinţarea acestei orqanizatii a lansai de ministrul britanic al coloniilor, reeană o deleqaţle a supralafă duminică scara la Mon-
feroviar întimplat în A- tă în „zona albă". Pen kilometri în picioare, un apel tuturor popoarelor lumii lntr-o declaraţie făcută presei, Anthonv Greenwood. Partidele po Muncitoresc Socialist Ungar, con te Carlo. după ce stătuseră timp
roului Politic al C.C. ai P.M.S.U., S
primul ministru al Turciei, Ucguplu,
frica de suc. a arătat tru a intra insă în a- înghesuiţi unii peste al împotriva foametei Manifestul sub a subliniat că nici una din proble litice reprezentate în Parlamentul dusă de Jeno Fock. membru al Bi de trei zile în interiorul batisca-
încă o dată ce înseam ceastă zonă, rudele vic ţii dimineaţa si seara. liniază că In ciuda proqresulut ob quvanez au fost invitate să participe.
nă în realitatea cotidia timelor Irebuie să pre Acest regim este des ţinut in numeroase ţari ale lumii. mele care separă Turcia si Grecia DAR-ES-SALAAM vicepreşedinte al Conslliuiu* de Mi iului pentru a se obişnui treptat
nă sistemul apartheidu zinte poliţiştilor permi tinat. fireşte, negrilor, Ilaqelul foametei seceră încă mili nu va putea fi rezolvată fără trata- niştri al R. P. Ungare. a cu presiunea atmosferică norma-
lui. Deraierea unui tren, sele lor de intrare. Dar, căci albii dispun de oane de tineri. live directe ini'*» cele două ţări. După cum a anunţai postul de ra- 9 lă. Cei 6 membri ai expediţiei
la citeva minule după numeroşi sînt cei care vagoane rezervate, spa BUENOS AIRES KICALI | au fost mtîmpinati la sosire de
plecarea sa din oraşul nu lucrează la Durban. ţioase. In capitala Republicii Ruanda an 8 cunoscutul cercetător francez.
Durban, a provocat Neavînd permise de in Situaţia s-a aqravat Studenţii din capitala Arqentinei fost publicate rezultatele prelimina I Coustcau. Intr-o declaraţie fâcu-
moartea a 85 de oa trare in oraş ei au în- si mai mult ca urmare au orqanizat o mare demonstraţie SCURTE ŞTIRI re ale aleqerilor prezidenţiale si 8 tă presei Cousteau a subliniat câ
meni, a rănit 130 şi un fi recentelor măsuri lua In semn de solidaritate cu poporul parlamentare care s-au desfăşurat membrii noii expediţii au dobo-
număr încă nedefinit te de guvernul rasist dominican si poporul vietnamez. la începutul lunii octombrie. Ac rît recordul absolut al lumii pri
de călători au fost Notă externă a! lui Verwoerd pentru Manifestanţii au parcurs principale Primul ministru a) Turciei a men dio Malawi, partidul de guvernă* tualul preşedinte al tării, Greqoir*
zdrobiţi sub trei va a separa si mai mult pe le bulevarde din Buenos Aires scan- ţionat că guvernul turc „va adopta mint Conqrcsul Malawi, a aprobat Kayibanda, sinqurul candidat în a- vind durata dc lucru la o adin-
goane răsturnate. Vic neqri de albi. In trecut dind „Să se termine cu Intervenţia o atitudine cnerqică in leqătură cu in cadrul conqresului său ordinar legeri, a obţinui aproximativ 90 ta || cimc de 100 metri.
timele sînt toate „de muncitorii din Dori, lu nord-araericană in Republica Domi problema cipriotă". In acest sens, a proiectul de constituţie republica sută din numărul voturilor. In ale
culoare" — bantusi, in cercat să forţeze tre crătorii de la şantiere nicană". „Afară din Vietnam". Po arătat Urquplu, la 17 octombrie la nă. Această constituţie va Intra in gerile parlamentare majoritatea a ! „MOARTEA CAKc SURlDE"
dieni. metişi. Era un cerea, dar au fost ares le navale locuiau de-a litia a Intervenit cu brutalitate, ră Ankara a avut loc o reuniune la care vigoare la 6 iulie 1966. cînd va fi fost obţinută de candidaţii parti
tren care de obicei a- taţi si izqoniti din „zo lungul coastei. Zona a nind ş> arestînd numeroşi studenţi. au luat parte vicepreşedintele Con proclamată republica. La conqres dului de quvernămînt — Parrachulu Aproape jumătate dm cele
sigură transpoiiui mîi- na albă". In curind vor fost acum interzisă si a HELSINKI siliului de Miniştri, Sulevman De- s-a adoptai, de asemenea, hotărîrea — (mişcarea democratică republica 8.000 de femei papuaşc dc pe
nii de lucru, dimineaţa primi citatii si apoi vor trebuit ca si ei să se La 16 octombrie, la Helsinki a a- mirel, ministrul afacerilor externe, cu privire Ia desemnarea actualului nă). platourile înalte ale Guineei, a-
$1 seara, de la locul de fi condamnaţi pentru mute în interior, în „zo vut loc o plenară a Comitetului Cen Hasan Isik. sl generalul Cevdet Su- prîm-ministru Hastlngs Banda drept LONDRA flata sub administraţia Australi
muncă la „netourile" încălcarea leqilor a- na neagră". tral al Partidului Comunist din Fin nav, şeful stalului major general al candidat la funcţia de preşedinte al Greva docherilor din portul bri
-lin interior, in „centu partheidului. Poate că niciodată landa. care a discutat documentul armatei turce. republicii. tanic Bristol continuă de peste trei ei, suferă dc o boală virotică pen
ra neaqrâ" situată la Aceste trenuri de măsurile rasiste ale A- Comitetului Central, pregătit de o Potrivit proiectului noii constitu săptăratni. Aproximativ 1.500 de tru care nu s-a găsit încă leac.
50 kilometri ou oraş $i transport au fost denu partheidului nu au a- comisie specială, „Teoria marxistă a MOSCOVA ţii, preşedintele Republicii Malawi muncitori au fncetat lucrul sprn Băştinaşii numesc această boală
In care locuiesc circa mite „trenuri de sclavi". Dărut in toată cruzimea statului st căile Finlandei spre so va exercita concomitent funcţiile de sfirşitul lunii trecute in sprijinul „moartea care surîdc". In stadiul
440.000 de neqri din cei Si pe bună dreptate. In lor ca acum. In aceste cialism". O delegaţie a oamenilor de. stl- sef de stat si de guvern. revendicărilor lor economice. A*
630.000 pe care îi nu 1939 media zilnică a pa- zile la Durban fiinţe o- Viile Pessl. secretar general al in(â In frunte cu Mstlslav Keldîş. ceasta grevă nil a fost aprobată do incipient al bolii muşchii faciali
mără Durbanul. Pentru saaerilor era 70 oe va- meneşti au aflat că nu P.C. din Finlanda, a rostit o amplă preşedintele Academiei de Stlinle a SALISBURY sindicatele oficiale sl toate încercă sînt paralizaţi şi bolnavul pare
moment numai circa 20 qon. Astăzi, ea a ajun* au dreptul să se ducă cuvîntare la plenară. U R.S.S., a plecat la Paris. rile făcute pînă acum pentru regle să suridă in permanentă. Mai
de victime au fost i- la 134. Numărul călăto să-si caute si să-si plîn- La invitaţia Institutului Franţei si Primul ministru al Rhodesiei de mentarea litiqiului de muncă nu au
dentificate. Cauza este rilor a crescut de la qă morţii. DAMASC a Secretariatului de Stat pentru Şti sud, Ian Smlth, a respins luni, In- dat rezultate. In port sînt imobili tirziu boala distruge şi alţi
tr-o scrisoare, propunerea premie
zate de pe urma grevei mai mult
inţe, probleme atomice sl cosmice,
După două zile de dezbateri, gu
6lmplă. O cameră mor 100.000 la 300.000. Pa- A. B. muşchi. De obicei, bolnavele mor
vernul Republicii Arabe Siria, for delegaţia va vizita instituţii ştii nţ I- rului britanic, Harold Wilson, de a de 50 de nave.
in decurs de un an in chinuri
groaznice.
Redacţia şl administraţia ziarului ştr. Dr. Petru Groza or. 23, telefon 15 88, 12 75, 15 85, 12 11. Taxa plătită fn numerar conform aprobării Direcţiei Gene;ale P.T.T.R. — or. 263.928 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul, întreprinderea poligrafică Hunedoara-Deva. [ 40.065