Page 66 - 1965-10
P. 66

PAGINA  3
          DRUMUL  SOCIALISMULUI                      3361



                                                       V      J k                                               Obligafîiie  contractuale
                                       a c tu a la

                                                                                                                                                                                                   -K
                                                                                                                 nu  suportă amînare
                                        în t ă r ir e a   d is c in lin e
                                                                                                                       (Urinare  din  vaci.  1)   portiţă  spre  neînţelegeri  între  furni­
                                                                                                                                                  zor  şi  beneficiar ?
                                                                                                                construite  si  amenajate  locuri   de   La  aceasta  se  mai  adaugă  $i  neres-
                         0   LA  AL  PATRULEA  SALARIAT,  UN  COMUNIST       pundere  incit  să  alraqem  de  par­  adăpost  pentru  muncitorii  din  cari­  pcctaroa  obligaţiilor  pc  care  si  lc-a
                         0   TRANSPORTURI  OPERATIVE,  ÎN  DEPLINA  SIGU­    tea  noastră  simpatia,  respectul,  sti­  eră.  pus  la  punct  iluminatul  pentru   asumat  depozitul  T C.M.  Simcria.  prin-
                     RANŢA  A  CIRCULAŢIEI                                   ma  celor  pe  care  îi  deservim'1.  ca  lucrul  să  se  desfăşoare  in   bune   tr-o  înţelegere  oe  a  ciochia  mane­
                         0   AVEM  IN  MilNI  COMORI  NEPREŢUITE              Din  lucrările  adunării  qcncrale  a   condiliuni  si  pe  timpul   sezonului   vrarea  vagoanelor  ce  vin  şi  pleacă
                         @  PLANUL  MAŞINII  DEPINDE  DE  CONŞTIINJA  ŞO-    reieşit  ca  o  necesitate  ce  va  trebui   rece.                   do  la  „Marmura".  (Depozitul  I.C.M.                                           r
                     FERULUI                                                 să  stea  mai  mult  in  alenlia  noului   A-ti  achita  la  timp  obligaţiile  pre­  şi  „Marmura"  (olosesc  în  comun  a-
                                                                             crqan  ales.  îmbunătăţirea  muncii  de
                         0   CĂLĂTORII  VOR  SĂ  PLECE  LA  TIMP             euucotie  in  rindul  tinerilor.  Virstni-   văzute  în  contract  înseamnă  a  livra   ccoaşi  linie  do  garaiI.  Numai  că  in
                         ©  ViRSTNICII  SA-I  AJUTE  MAI  MULT  PE  TINF.R1                                     numai  produse  de  bună  calitate  si  in   înţelegerea  încheiată  în  19G1  sc  pre­
                                                                             tii,  si  în  primul  rînd  comuniştii  pot,   cantitălile  prevăzute.  Or,  întreprin­  vede  ca  manevrele  să  fie  executate
                                                                             au  datoria  chiar  să-i  ajute  mai  mult   derea  are  reclamaţii  la  acest  capi­  în  „limita  posibilităţilor".  Mecanicii
                                                                             do  conducătorii  auto  anqajati  în  ul­  tol.  Dalele  nu  sint  întotdeauna   fie   dc  pc  locomotiva  I.C.M.-ului  insufi­
          Recent  a  avut  loc  adunarea  neut­  ţează  zilnic  comori  nepreţuite:   oa­  timii  ani.  Experienţa   rlobinditâ   do   cea  mai  bună  calitate,  dovadă  este   cient  controlaţi  consideră   această   i  s g £ .
        rala  pentru  dare  de  seamă  si  alccicri   meni.  materiale,  maşini.  Do  felul  cum   aceştia  dc-a  lunqul  anilor,  tinuta  e-   intenţia  Şantierului  nr.  2  construcţii   „limită"  foarte  redusă,  scot  de  multe
        in  organizaţia  de  bază  a  Partidului   organizaţiile  de  partid  se  ocupă  do   xcmplară  în  timpul  serviciului,  ati­  Baia  Maro  do  a  refuza  216  nvp.  dale   ori  vagoanele  de  la  „Marmura"  lăru
        Comunist  Român  de   la  Autobaza   educarea  conducătorilor  auto.  do  ri­  tudinea  dc  respect  pentru  oamenii  pe   pentru  că,  după  şlefuire,  în  ele  ră-   să  fi  fost  terminală  încărcarea   sau
        I.RT.A.  Deva.  Conoucălorii  auto,  me­  dicarea  conştiinţei  lor.  do  întărirea   carc-i  transportă  zilnic,  pentru  toii   mîneau  goluri.  După  lunqi  discuţii   descărcarea,  le  lasă  pc  alte  linii  de
        canicii.  strunnarii.  taxatorii,  solii  do   disciplinei  in  mulurile  acestora,  de­  beneficiarii  în  qcneral  trebuie  să  con­  şantierul  a  acceptai  folosirea  lor.  Dar.   unde  trebuie  împinse  manual  înapoi.
        coloană,  membri  ai  partidului  care  au   pinde  în  marc  măsură  traducerea  în   stituie  exemple  demne  do  urmat.  Da­  se  pune  întrebarea  :  lucrul  executat   Cit  despre  manevrarea  lor  la  cînlă-
        luat  cuviniul  în  cadrul  dezbaterilor   viată  cu  promptitudine  a  sarcinilor   că  biroul  orqanizalici  de  partid  s-ar   de  constructor  satisface  toate  exi­  rire  aceasta  sc  înlimplă  destul  do
        au  apreciat  că  in  perioada  care  a  tre­  amintite.             fi  îngrijit  să  dea  în  grija  fiecărui   gentele ?               rar.
        cut  de  la  alegerile  precedente,  orga­  In  ruvintnl  său,  tovarăşul  Nicolao   comunist  cile  1-2  tineri  care  să  sc   Dese  sînt  însă  refuzurile  de  can­  Despre  arest  aspect  al  „colaboră­
        nizaţia  de  bază  a  desfăşurat  o  acti­  Popa  spunea  că  planul  maşinii  o'-   ocupe  dc  creşterea  si  educarea  lor,   tităţi  destul  dc  mari  de  mozaic.  Sin‘.   rii"  intre  cele  două  unităţi  s-a   mai
        vitate  susţinută,  bogata  in  conţinut,   pindc  de  conştiinţa  şoferului.  Este   cu  siguranţă  că  disciplina  era  mult   numeroaşe  cazurile  in  cari!  benefi­
        a  reuşit  să  devină  o  puternică  forlă   un  adevăr  verificat  do  practică.  Dacă   îmbunătăţită  Ia  ora  actuală  ciarul  reclamă  lipsa  a  3-4  tone   rl   scris  in  coloanele  ziarului  cu  citva
                                                                                                                                                  timp  in  urmă,  dar  conducerea  depo­
        mobilizatoare  pentru  traducerea   în   omul  îngrijeşte  bine  maşina,  o  folo­  Nici  acţiunile  întreprinse  de  co­  mozaic  din  vagoanele  care  îi   sînt   zitului  I.C.M.  nu  a  trimis  nici  piuă
        viată  a  sarcinilor  economico.  seşte  la  capacitatea  maximă,  pleacă   mitetul  sindicalului  in  acest  an  n-au   expediate  o.e  „Marmura".  Se  încear­  acum  răspuns  ziarului.
          Faptul  că  în  prezent,  la  fiecare  al   Sp  cursă  la  ora  si  pe  traseul  stabilit,   fost  dirijate  lotodcauna  spre  crea­  că  şi  aici  argumentarea  că  vagoanele   Aceste  qrculăli  pot  fi  înlăturate,
        patrulea  salariat  al  autobazei  exîsiă   desigur  că  si  rezultatele  sint  bune.   rea  unui  front  comun  pentru  preve­  nu  se  cînlăresc  şi  se  face  cubajul  lor.   trebuie  doar  ca  tovarăşii  din  condu­
        un  comunist,  demonstrează  preocu­  In  cadrul  Autobazei  1 R.T.A.  Deva  lu­  nirea  cazurilor  de  indisciplină,  pentru   „In  timpul  transportului  —  se  snune   cerea  întreprinderii  „Marmura"  6â
        parea  susţinută  pentru  întărirea  no­  crează  membri  de  partid   ca  Ioan   curmarea  lor.  Organizarea  unor  acti­  —  mozaicul  se  (aşează  si  nu  mai  co­  ia  măsuri  imediate  pentru  ca   toatj
        durilor  partidului,  organizaţia  de  ba­  Bilrloa,  Sabin  Faur.  Petru  Mirza.  A-   vităţi  culturalo  atractive  aliI  la  se­  respunde  volumetric  cu  cel  iniţial".   obligaţiile  contractuale  să  lie  res­
        ză  reuşind  să  devină  conducătorul  po­  vram  Sav,  Tanos  Slănconi,  Ghoorqho   diul  autobazei  cît  si  la  coloane  ori  la   Dar  do  ce  nu  se  cînlăresc  vagoane­
        litic  la  locul  de  muncă.       Ciobanii,  Emilian  Tămas,  Ioan  Boq-   punctele  dc  lucru,  griia  mai  marc   le?  că  doar  „Marmura"  nu  livrează   pectate.  Printre  aceste  măsuri,  un  loc
                                                                                                                                                  important  trebuie  să-l  ocupe  pregă­
          In  perioada  la  care  s-n  referit  da­  Ica,  Uic  Aclam,  Aurel  Munleanu  si  fală  de  om,  de  eondiliile  de  lucru,   mozaicul  granulat  in  metri   culn.   tirile  de  iarnă  în  cariere,  organizarea
        rea  de  seamă,  comuniştii  de  la  Au­                             cazare,  hrană  ele.  sînt  numai  citevn   „Fiind  produs  de  masă  —  declară  to­  judicioasă  a  lucrului.  întărirea  con­
        tobaza  I.RT.A.  Deva  s-au  situat  în                              direcţii  ce  puteau  influenta  în  bine   varăşul  Bălălan  Ion,  şeful  serviciului   trolului  dc  calitate.  Organizaţia   dc
        fruntea  acţiunilor  întreprinse  de  con­                           conştiinţa  salariaţilor  I R.T.A.  livrări   si  transporturi  —  organele   partid  arc  datoria  să  pună  in  dis­
        ducerea  lehnîco-administralivă.   In                                  Majoritatea  participanţilor  la  dez­  C F.R.  nu-şi  asumă  răspunderea  gre­  cuţia  comuniştilor  cmizcle  nercali-
        primele  8  luni  ale  anului  planul  de                            baterile  care  au  avut  loc  şi-au  ex­  utăţii  mozaicului  în  timpul  transpor­  7ării  integrale  a  sarcinilor  contractu­  Unul  din  giganţii  centrului  siderurgic  din  Hunedoara  este  şi  lut•
        producţie  la  indicatorii  lone  km.  con­  da  bază  ale   partidului  primai  convingerea  că  sub  conduce­  tului.  nu  aplica  stampila  ele  cîntăriro   ale  si  să  ia  măsuri  pentru  ca  nici  o   naiul  dc  1000  m.c.  pc  care  îl  vedeţi  parţial  şi  in  fotogralia  dc  mai
        venţionale,   călători   km.,   călălo"!                             rea  organizaţiei  dc  bază,  lucrătorii   a  vagonului".  Oaro  nu  este  vorba  fie   cantitate  contractată  —  mare   sau
        transportali,  coeficientul  de  utilizare                           fie  la  autobaza  Deva  nu-sî  vor  pre­  comoditate   din  partea   organelor   mică  —  să  nu  rămînă  neexpedială  la   sus.  Colectivul  acestui  iurnal  aduce  o  marc  contribuţie  la  elabora­
        a  parcului  de  autocamioane  si  auto­                             cupeţi  eforturile  pentru  traducerea   C.F.R.,  comoditate  caro  deschide   o  timp  beneficiarilor.  rea  unor  produse  dc  bună  calitate.
        buze  mi  fost  reallzali  si  chiar  depă­                          în  viată  a  sarcinilor  iz vor î t r*  rljn  do­
        şiţi,  iar  productivitatea  muncii  s-a   ol Iii  care  au  dovedit  în  activilalca  lor   cumentele  celui  de-al  IX-lea  Congres
        îndeplinit  în  proporţie  de  108  la  sută.  o  atitudine  demnă   fată  de  muncă,   al  partidului,  din  propriul  plan  dc  mă­
          Asa  după  cum  s-a  subliniat  şi  în   fiind  exemplu  de  disciplină,  corceti-   suri  aprobat  recent.
                                                               o  comportare
                                           luoino.  punctualitate,
        discuţiile  purtate  cu  prilejul  nounâ-   civilizată  Iată  de  călători,  calităţi  îm­  Noul  organ  ales  va  trebui  să  aibă        D E   L A   S i                      J B R E D A C T I A
        rii  de  alegeri,  succesele  amintite  sc   binate  cu  o  grijă  deosebită  pentru  în­  mai  muit  în  atentie  mobilizarea  tutu­
        rlalore.se  faptului  că  biroul  organizi-                          ror  forţelor  la  realizarea  integrală  a   Ir    L U
        tieî  de  bază  a  îndrumat  cu  mai  mul­  treţinerea  maşinii.     planului  de  producţie,  crearea  unor                                                                                               I  -      r         FP    /  A
        tă  compclcnlă  si  autoritate  conduce­  Aprecierea  unanimă  a  celor  caro   condiţii  optime   pentru  îndeplinirea                    S i O A S T R Ă
        rea  tehnieo-admînlstralivă.   interve­  au  luat  cuviniul  a  fost  că  datorită  ac­  ritmică  a  planului  do  anul  viilor  încă
        nind  cu  operativitate  alunct  cind  în-   ţiunilor  întreprinse  do  către  biroul   din  primele  zile.  îmbunătăţirea  cali­
        Ir-un  compartiment  sau  altul  situa­  organizaţiei  de  bază  (discutarea  ope­  tăţii  reparaţiilor  si  reducerea  preţu­  Pc  ogoarele  ţăranilor  coope­  deni  ochiul  să  lie  desfătat  dc  ceva   oraşului  a  175  de  arbori  ornamentali,   rativei  meşteşugăreşti   ,,Retezatul’'
        ţia  realizării  planului  era  periclitată.   rativă  a  cazurilor  do  abateri  de  la   lui  de  cost.  Întărirea  rîndurilor  parti­  ratori,  pe  şantierele  cetâ|encsl«,   frumos  si  atrăgător  pavarea  parţială  a  străzii  llic  Pi ut s-   din  Haţeg  a  prezentai  un  reuşit  pro­
                                                                                                                                                                                                                       gram  intitulai  „România,  (ară  mîndră.
        Prin  expmplul  personal,   comuniştii   disciplină.  încadrarea  la  învălămln-   dului.  a  disciplinei  fie  partid  si  no   în  secţiile  cooperativei  meşte­  De  aceea  ei  participă  cu  entuziasm   lie,  reparări  do  asfalturi  pe  strada
        Victor  Circii.  Nicolae  Crislea,  Miron   tul  do  partid,  publicarea  unor  arti­  produclic,  îmbunătăţirea muncii fie e-   şugăreşti  şi  in  sălile  căminelor   la  acţiunile  de  înfrumuseţare   si   Mihsi  Vileazu.  sfatului  popular
                                                                                                                      culturale,  muncesc  sau  îşi  pe­
                                                                                                                                                                                       Printre  deputaţii
        Irîmia,  Mihai  Stolea.  Nicolae  Popa,   cole  analitice  la  qazeta  dc  perete  si   ducare  a  oamenilor,  asigurarea  ope­  trec  timpul  liber  mii  de  oameni   gospodărire,  iniţiale  de  comitetul  exe­  in  fruntea  întrecerii
        Nicolae  Pcneş,  Ton  Lazar  si  alţii  au   la  suplimentul  ei  satiric,  prezentarea   rativă  a  transportului  fie  mărfuri  şi   ai  muncii,  care  prin  activitatea   cutiv  al  sfatului  popular.  Astfel,  in   oiăşenosc  rare  s-au  evidenţiat  in  mo­
        reuşit  să  antreneze  la  o  activitate   a  numeroase  conferinţe  educative   călători  in  deplină  siguranţă  de  cir­  lor.  dau  viată  sarcinilor  cc  Ic   primele  nouă  luni  ale  anului  curent,   bilizarea  cetăţenilor  la  toate  acesle  lu­
                                                                                                                                                                                     crări  se  numără  tovarăşii  Elisahofa
        susţinută  si  pe  ceilalţi  salariaţi  ai   etc.l  au  condus  la  îmbunătăţirea  stă­  culaţie.  imprimarea  unei  atitudini  ci­  revin  la  locurile  de  muncă.  cetăţenii  din  oraş  au  efectuat  peste   Doboi,  losif  Drăghin.  Rozica  Birieo  şi   Membrii  cooperativei   meşteşugă­
        autobazei.                         rii  disciplinare  în  rîndul  salariaţilor.  vilizate  personalului  fie  bord,  crea­                 56.501)  ore  dc  muncă  patriotică,  cdre   Elisibeta  Cinrlca.    reşti  „Retezatul"  din  Ilaleq,  antre-
          Biroul  organizaţiei  de  bază  a  fo­  Comuniştii  au  apreciat  însă  că  în   rea  unui  front  comun  împotriva  ce­  In  grupajul  de  fată  vă  pre-   au  adus  economii  cc  valorează  mai   Datorită  muncii  patriotice  a  cetăle-   nali  în  întrecerea  socialistă  au  folo­
        losit  cu  bune  rezultale  metoda  infor­  această  direcţie  sc  putea  face  mai   lor  ce  mai  au  atitudine  ncpăsăloaie   zenlăm  citcva  din  acesle  preo­  bine  dc  445.000  lei.  ni'or,  astăzi  curăţenia  străzilor,  zone­  sii  din  plin  timpul  dc  lucru  reuşind
        mării  membrilor  de  partid  în  adună­  mult.  In  condicile  de  sugestii  si  re­  lată  fie  avutul  stalului  sint  sarcini  da   cupări  zilnice  şl  din  manifestă­  Dintre  obiectivele  propuse  si  rea­  le  verzi  şi  arborii  ornamentali  dau  o   să  înregistreze   importante  depăşiri
                                                                                                                      rile  rare  au  avut  loc  zilele  tre­
        rile  oenerale  lunare  asupra  situaţiei   clamaţii  existente  la  autoqară  si  în   mare  actualitate  pentru  noul  birou  ai   cute  in  raionul  şi  oraşul  Ha(eq,  lizate  anul  acesta,  amintim  întreţine­  notă  (le  vioiciune  bălrinului  oreş  din   ale  planului  dc  producţie  la  toii  in-
                                                                                                                                                   rea  celor  2.510  m.p.  de  zone  verzi,
        îndeplinirii  planului,  diriiind  efortu­  fiecare  autobuz  mai  sînt  încă  multa   organizaţiei  de  bază.                             la  care  au  luat  parte  aproape  500   Ţara  Haţegului.          dcalorii,  alit  Ia  ramura  industrială
        rile  comuniştilor  spre  acele  direcţii   sesizări  făcute  fie  călători  la  adresa   Planul  do  măsuri  aprobai  de  re­  relatate  dc  către  membrii  sub-   cetăţeni.  Numai   locuitorii  străzilor   cit  şi  In   prestări  servicii   neindus-
        unoe  se  întîmDÎnmi  anumit''  greutăţi.  unor  şoferi  si  taxatori  care  nu  res­  centa  adunare  generală  va  trebui  să   rcdacţici  noastre  voluntare.  Mihail  Eminescu,  Libertăţii  şi  8  Mai,    trialc.
          Darea  de  seamă  si  discuţiile  purta­  pectă  orarul  ori  traseul  si  se  poartă   constituie  principalul  ghid  în  activi­       au  participai  la  extinderea  suprafe­  jjifîlniri'*                Astfel,  cumulat  do  la  începutul  anu­
                                                                                                                                                                                            ii ii î-i  .
         te  de  tovarăşii  Stan  Lîviu.  Vasile  Po­  necuviincios  cu  cetăţenii.  ..Călătorul                                                   ţei  zonelor  verzi  cu  încă  2.150  m.p.,   ijifiiirtitliJ  i     lui  şi  pină  in  prezent,  cooperatori
                                                                             tatea  de  viilor  n  tuturor  comunişti­
         pa.  Petru  Florea,  Dorin  Roşea  si  Ion   —  sublinia  Iov.  Nicolae  Petrisor  in   lor  de  la  Autobaza  I.R.T.A.  Deva  în  j Acţiuni  gospodăreşti  lucrare  care  s-a  efectuat  în  5.678  de        din  Haţeg  au  depăşit  planul  cu  11,97
         Popa  au  apreciat  însă  că  dacă  biroul   cuviniul  său  —  a  plătit  biletul  si  vrea                                               ore  si  care  a  adus  economii  de  peste   cu  Ion                l i  sulă  !a  valoarea  producţiei  globa­
         ornanizatiei  de  bază  avea  mai  mult   să  nleco  la  timp  în  direcţia  unde  ar!   Înota  pentru  traducerea  în  viată  a          62.000  lei.  Cetăţenii  din  străzile  De-   Ir v u lS i’-î         le,  cu  8.73  Ja  sulă  In  producţia  marlâ.
       I  în  atentie  repartizarea  de  sarcjni  con­  treaba.  Pe  el  nu-1  interesează  că  aii*   sarcinilor  izvorito  din  documentele   Fiecare  celă|ean,  locuitor  al  o-   cobai.  Grăniceri  şi  Suseni,  au  prelun­  r>;  19,21  la  sută  In  prestări  servirii
         cret,'  fiecărui  membru  de  partid,  rlac.i   lobaza  nu  are  piese  de  schimb,  ca  sn;   celui  de-al  IX-lea  Congres  al  Parti­  raşului  Haţeg,  este  slăpînit  de  do­  gi*.  conducta  (te  apă  potabilă  pe  o   La  cinematografele  H:n  B-iru  Ma­  neindustr'Vc.  cu  10,43  la  sulă  ta  de­
         urmărea  îndeaproape  felul  cum  aceş­  ferii  Constantin  Bota.  Romulus  Slef.                      rinţa  ca  zilnic  să  vadă  ceva  nou  pe   lungime  de  460  metri.  re,  Pui  si  Băicş'.î  au  fost  organizate   servirea  industrială  a  populaţiei  si
         tia  luptă  să  le  traducă  in  viată,  nu   Fmil  Stan.  Ioan  Similie.  Simion  Crai*   dului  Comunist  Roman.  strada  sa,  in  lata  casei  undo  lo­  In  rîndul  acţiunilor  întreprinse  mai          cu  10,82  la  sută  Ia  încasări  în  nume­
         se  aiunnea  în  situaţia  ca  după  8  luni   nic  oii  alţi  citîva  întîrzie  fie  la  ser­  A.  DAV1D  cuieşte,  in  parcuri  şi  piele,  pretutin­  pol  li  amintite  plantarea  pe  străzile  de  curînd  acţiuni  speciale  cu  filmul   rar.
         fie  activitate.  O  indicatori  do  plan  să   viciu  oii  nu  acceptă  să  plece  pe  un                                                                                  românesc  „Amintiri  din  copilărie".   r.a  aceste  sucesc  nu  contribuit  în
         nu  fie  îndepliniţi.             anumit  traseu.  Din  această  cauză  mai                                                                                                 Transpusă  pc  ecran,  cunoscuta  operă   măsură  mai  mare   secţiile  confecţii
          Principala  sarcină  pusă  de  parti­  avem  incă  reclamaţii  si  sesizări  care                                                                                           a  marelui  povestitor  Ion  Creangă,  s-a   categoria  I  pentru  bărbaţi,  «lenjerie,
         dul  nostru  în  fala  lucrătorilor   din   re  umbresc  activitatea.  Organizaţia                                                                                           bucii ral  <!o  primirea  călduroasă  a  e-   fierărie,  tinicbigeric,  blănărie,  tapiţe­
         transporturile  auto  se  referă  la  efec­  de  partid,  noi,  comuniştii,  putem şi a-                                                                                     levilpr  celor  3  şcoli  generale.  rie  şi  construcţii.
         tuarea  unor  transporturi   operativ'',   vrm  datoria  să  întreprindem  aseme­                                                                                             Cu  prilejul  vizionării  acestui  film,
                             - V- iax                                                                                                                                                 vorbii  învăţătorul  Alexandru  Unică,
         în  deplină  siguranţă   a   circulaţiei.   nea  acţiuni  educative,  pentru  întări­                                                                                        micilor  spectatori  le-au  (ost  prezen­  ff*         1
         Conducătorilor  aulo  li  se  încredin­  rea  clise inii noi,  a  spiritului  de  răs­                                                                                       tate  aspecte  din  vidta  şi  crealia  lui   1J  I r-nsta IîîîpSlIv U U
                                                                                                                                                                                      Ion  Creangă.
                                                                                                                                                                                       La  Baru  Mare,  în  fata  copiilor  a
                                                                                                                                                                                                                          In  vederea  satisfacerii
                                                                                                                                                                                                                                                cerinţelor
                                                                                                                                                                                      la  Pui  profesorul  Nicolae  nulii,  iar  la
         f   A S A - l i   A B  O  î l   k T   O                                                                                                                                      Haleşti  profesorul  Emil  Graur.  Vorbi­  populaţiei  din  raion,  conducerea  coo­
         —               U  U k                                                                                                                                                                                         perativei  meşteşugăreşti  „Retezat ui"
                                                                                                                                                                                      torii  au  evocat  date  şi  fapte  din  bio­  din  Ilaleg  a  luat  măsuri  pentru  în­
                                                                                                                                                                                      grafia  marelui  povestitor  din  Nu-   fiinţarea  unei   secţii  rle  tflbăcărie,
                                                                                                                                                                                      mulcşli.
                                                                                                                                                                                                                        foarte  mult  solicitată  de  locuitorii  din
                                                                                                                                                                                                                        această  parte  a  regiunii  Hunedoara.
                                                                                                                                                                     Aspect   exlorioi                                    In  prezent  lucrările  de  amenaja­
                                                                                                                                                                   a|  depozitului  cen­  La  sfat  cu                  re  a  noii  sedii  sînt  înlr-un  stadiu  a-
                                                                                                                                                                   tral  de  produse  a                                 vansat.  In  cursul  săptăininli  viitoare
                                                                                                                                                                   limentarc  din  Dc                                   noua  unitate  rle  deservire  a  populaţiei
                                                                                                                                                                   va.                alegătorii                        \'a  putea  executa  comenzile  aduse  dc
                                                                                                                                                                                                                        primii  ei  clienţi.
           O  contribuţie  importantă  In  spori­  „Magnelodiaflux”  sint  numai  tileva                                                                                                                                  Demn  de  remarca!  este  faptul  că
         rea  producţiei  agricole  o  pot  aduce   din  problemele  care  după  studierea                                                                                             Intr-lina  din  zilele  Irceple  Iov,  Ie*   unele  dintre  lucrările  necesare  au  fost
         si  casele-laborntor.  In  acest  sens  ele   lor  in  cadrul  cascl-laboralor  an  dat                                                                                      onlin  lllăjan,  deputat  în  circumscrip­  executate  dc  cooperatorii  aparlinînd
         au  menirea  să  asigure  introducerea   rezultate  bune  în  producţie.  Efortu­                                                                                            ţia  electorală  regională  nr.  20   s-a   ailor  sedii  ca :  reparaţii  încălţămin­
         şi  ră?.pmdirea  în  producţie  a  celor   rile  acestor  preocupări  s-au  concreti­                                                                                        tnlilnit  cu  alegătorii   din  comuna   te,  plăpnmarie,  fierărie  şi  lenjerie,
         mai  avantajoase  metode  de  muncă,   zat  nu  numai  in  veniturile  nuri  rea­                                                                                            Răchilova,  raionul  Haţeg.  Cu  această   care  au  prestat  pină  acum  peste  350
         să-i  înarmeze  pe  oamenii  muncii  de   lizate  prin  valorificarea  produselor                                                                                            ocazie  s-a  discutat  ce  anume   s-a   rle  ore  muncă  patriotică.
         pe  ogoare  cu  tot  coca  ce  este  nou   ci  >i  prin  acordarea,  acestei  unităţi,                                                                                       realizai  din  propunerile  făcuta   fkr        MAP.IA  DĂRA
         în  domeniul  lucrării  pămînlnlul  şi   a  premiului  I!  la  unul  din  concursu­                                                                                          către  cetăţeni  si  mai  ales  cc  mai  tre­  PETRE  FARCAŞIU
          ncslerii  animalelor.  Ţiuitul  seamă   rile  iniţiale  pe  Iară,  în  anul  trecut,                                                                                        buie  făCUl,
                                                                                                                                                                                                                                     NICU  SBUCHEA
         de  aceste  cerinţe,  colectivul  cnsei-   in  ramura  legumicolă.                                                                                                            După  discuţia   purtată,   membrii       (Din  colectivul  subredac-
         lahoralor  de  pe  lingă  cooperativa  a-   In  ultima  vreme  preocupările  co­                                                                                             brigăzii  artistice  de  agitaţie  a  coopo-  ţio|  voluntare  Haţeg)  ,
         gricolă  din  Vinerea  se  străduieşte   lectivului  casci-laboralor  s-au  extins
         ca  pc  baza  experienţelor  şi  a  rezul­  şi  în  -domeniul  creşterii  animalelor.
         tatelor  practice  să  extindă  în  pro­  Astfel  folosirea  în  hrana  unui  lot  rle-                                                                                                                   * w n n  nfcgTTwr
         cesul  de  producţie  tot  ce  este  nou   inonslraîiv  do  30  vilei  puşi  la  îngră­
         si  lolositor.  In  ultimii  trei  ani  activi­  şat,  a  meiasei  şi  ureei,  a  dus  la  ob­  Turnătoria  dc  lingolio-   fost  depăşite.  Rezultate   corectă  a  utilajului   do   calitate  'labă  să  fie  în­  nu  si-au  făcut  pe  deplin   tru  întreg  colectivul  sec­  producţie  de  calitate  bu­
         tatea  demonstrativă,  experimentală  şi   ţinerea  unui  spor  mediu  zilnic  rle   ro  de  Ia  Uzina  „Victo­  mai  slabe  s-au  înregistrat   turnare   a  linqolicrelor   lăturate.  datoria.  Dacă  ar  fi  tos!   ţiei.  Dar  n-a  fost  aşa.  Lu­  nă.  Este  de  datoria  con­
         propagandistică  a  acestei  case-lnbo-   creştere  în  greutate  de  1,100  kg,  şi   ria"  din  Călan,  este   o   o.oar  in  cursul  lunii  iu­  dă  naştere  la  abateri  di­  S-a  făcut  nnlin  si  pen­  analizată  in  mod   oro-   crurile  an  continuat   să   ducerii  secţiei  si  a  orga­
         rator  a  cuprins  toate  sectoarele  de   a  unei  economii,  în  întreaga  perioa­  secţie  intrată  în  produc­  lie.  Dacă  analizăm  situ­  mensionale  şi  |,i  rebui.   tru  popularizarea  expo­  liincl  situaţia,   cauzei  ■   meargă  pe  acelaşi   lă-   nizaţiilor  dc  partid   să
         activitate  ale  cooperativei  ca  zoo­  dă  de  inqrăşare,  de  250  kg  fînuri  şi   ţie  de  ciliva  ani.  Aici  se   aţia  mai  concret,  pe  ti­  Din  cauza  neresnectării   nentei   si  a  metode)':r   caro  generează  calitatea   naş.  ia  măsuri  pentru  a  crea
         tehnie,  cultura  plantelor  de  cîmp,   110  kg  de  concentrate  de  fiecare  n-   execută  diferite  * tipuri   puri  d<*  lingotiere,   ve­  tehnologiei   do  formare   buna  do  lucru  ale  mun­  slabă  «i  unor   lingotiere   Idnă  cînd?  Sihialia  c   l-i  toate  locurile  de  mun­
         legumicultura  ele.  In  majoritatea  ca­  nimal,  iar  durata  de  îngrăşare  s-a  re­  de  lingotiere  şi  aîl  uti­  dem  că  lucrurile  nu  stau   si  turnare  se  cere  multă   citorilor  care  realizează   s-ar  li  constatat  că  lip­  şt  mai  gravă  la  podurile   că  condiţii   corespup'/.ă-
         zurilor  s-au  doi  soluţii  juste  unor   dus  cu  60  zile.  Rezultatele  experi­  lai  de  turnare  pentru  i>-   tocmai  asa  de  bine.  Ci­  manoperă  pentru  reme­  produse  do  bună  calita­  sesc  buloanele  oe  lixa-   de  turnare,  unde   is-au   lourc  d<;  lucru,  sa  asi­
         probleme  importante  legale  de  spo­  mentale  au  determinat  conducerea   lelariilc  oe  la  Combina­  frele  medii  rezultă   clin   dieri,  idr  produsele  sint   te.  Nu  s-a  lăcui  lot  r.o   re  că  amestecul  de  for­  înregistrat  cele  mai  mul-   gure  utilajele,  sculele  şi
         rirea  producţiei  vegetale  şi  anima­  cooperativei  ca  în  acest  an  să  ex­  tul  siderurgic  din  Hune­  faptul  că  la  uncie  tipuri   clasate  la  calitatea a II-.».   trebuia  pentru  ca  la  fie­  mare  este;  de  multe  ori   le  rebuturi  şi  unde  pro­  materialele  necesare,  n-
         liere.                             tindă  metoda  do  îngrăşare  a  tinere­  doara   şi   Combina­  de  lingoiierc  s-a  depăşit   Aceasta  a  făcut  ca   hi   care  tip  de   lingntierâ   necorcspunzălor  şi   că   centul   de   calitatea  I   sislenta  tehnică  cuveni­
                                            tului  taurin  pe  bază  de  melasă  şi  u-   tul  metalurgic  din  Re-   cu  mult  cifra  planificată
           In  primul  rînd  merită  evidenţiat   ree.  la  60  vitei.                                                            unele  tipuri  dc  lingoli  -   procentul   de  calitatea   multe  din  utila ie   sînt   este  cu  mult  sub  sarcina   tă.
         studiul  cu  privire  In  stabilirea  celor                              S;la.  Nu  se  poale  spune   în  timp  ce  la  alte  tipuri   ro  ca  L.C.  29  procentul   l  prevăzut  ca  sarcină  de   degradate,  co  liusosc  a-   de  plan.  Doar  in   luna   Trebuie  desfăşurată  o
         mai  adecvate  soiuri  de  griu  şi  po­  Cu  citva  timp  in  urmă,  in  colabo­  că  nu  s-au  făcut  progre­  acest  procent  este  foar­  de  calitatea a Il-a să ajun­  plan  si  ca  angajament  să   numite  scule.  Cunoscînd   duqust  sarcina  de   plan   su.slinul.î  muncă  politică
         rumb.  Studiul  s-a  făcut  în  cadru!   rare  cu  Staţiunea  experimentală  din   se  no  lima  îmbunătăţirii   te  mic.  Privind  dincolo   gă  la  26   sută,  la  L.C.   fie  realizat.  aceste  lipsuri,  organiza­  privind  calitatea  a  fost   educativă  pentru  întări­
         loturilor  demonstrative  si  s-a  ajuns   Turda  această  casă-laboralor  a  făcut   calităţii  si  a  măririi  du­  de  cifrele  medii  vedem   62.  —  17  la  r-ulă,  iar  ta   Deşi  se  cunoaşte   ră   ţia  de  partid  putea   să   depăşită.   Aceasta   de­  rea  răspunderii  personale
         pino  în  prezent  la  concluzia  că  în   Si  doua  experienţe  privind  compor­  rabilităţii  utilajului   oe   că  la  iinoolicrele  pentru   L.P*.  21.  —  20  la  sulă.   unii  muncitori  ca  tov.   ceară  din  timp  conduce­  monstrează  că  lotuşi  a-   «i  fiecărui  om  lată   de
         raport   cu   condiţiile  pedoclimatice   tarea  porumbului  HD-103.  Experien­  turnare  pentru  olclăru.   otel  nocalmsl  procentul  lată  aşadar,   că  cilre-  Ioan   Copanci,   Vasile  rii  secţiei  să  i:-i  măsuri  lunci  cînd  există  preo-  propria  sa  muncă.   faiă
          locale  două  soiuri  de  griu  si  doi  hi­  ţele  urmăresc  stabilirea  unei  densi­  Progresele  sini  vizibile,                                                                                                      de  calitatea   producţiei.
          brizi  de  porumb  asigură  cele  mai  ri­  tăţi  optime  la  beclar  si  n  celui  mai   dar  mai  sini  incă  multe                                                                                                    Mai  multă  atentie   he­
         dicate  producţii.  Aceasta  măsură  a  fă­  potrivit  sistem  de  fertilizare  După   do  făcut  pentru  ca  toate                                                                                                       liu ic  acordată  respectării
         cut  ca  mimai  in  amil  trecut  să  se   un  ciclu  rle  trei  ani,  in  această  toam­  utila ie le  ce  se  toarnă  să   CE SPUN CI                                      S!                                           tehnologiei  de  fabricaţie,
         realizeze  lin  spor  do  700  kg.  porumb   nă,  cele  două  experienţe  se  încheie   se  ridice  la  nivelul  ce-                                                                                                      iir  cei  care  au  abateri
         si  450  kg.  griu  la  beclar.    Si  putem  spune  că  s-au  obţinui  re­  rinldor  actuale.                                                                                                                            să  fie  traşi  la  răspulică­
           Imnortanle  concluzii  pentru  proce­  zultate  bune  caro  pot  fi  folosite  şi   Ce  arată  situaţia  cali­                                                                                                          re  alit  de  organizatii’e
         sul  de  producţie  s-au  tras  si  In  ce   in  alte  unităti  cu  condiţii  pedoclima­  tăţii  din  trimestrul  III?   fF! F  PF  TIPURI  BF  S IN'                                                                     de  parlid  cil  si  de  con­
          priveşte  organizarea  de  loturi  demon­  tice  asemănătoare  cu  cele  ala  coope­  Fată  de  90  la  sulă  pro­                                                                                                       ducerea  lehnico-adminis-
         strative  la  planta  premergătoare,  pre­  rativei  agricole  din  Vinerea.  duse  dc  calitatea  l  pla-   x j I U t L i L r    u     a   11  u   U f i \ a    i L > ! _ /    ! L < a l M                               tralivă  a  secţiei.
         gătirea  terenului,  aplicarea  îngrăşă­  De  la  începutul  acestui  an  si  piuă   nilicat  si  90,5  la   sula                                                                                                           Nu  trebuie  să  mai  fie
          mintelor,  întreţinerea  culturilor  ele.   în  prezent  activitatea  casei-laborator   annaiamcnl.  situaţia   se                                                                                                       tolerată  nici  un  fel  de
          Merită  evidenţiată  şi  activitatea  pe   din  Vinerea  s-a  mai  îmbogăţii  prin   prezintă  astfel  :  in  luna                                                                                                       abatere  de  la  tehnolo­
          Jinia  extinderii  si  consolidării  legu­  organizarea  a  încă  patru  experienţe   iulie  calitatea  I  la  lingo­  do  calitatea  I  este   de   ie  medii  conţin  aspecte   Finlilie,  Nicolae   Bisa.   pi:nlru  asigurarea  condi­  cupare  şj  se  lucrează  cu   gie.  de  la  disciplina  mun­
          micultorii.  Necesitatei   valorificării   privind  eficienta  îngrăşămintelor  la   tiere  a  fost  de  89.5   la   numai  66  la  sulă   La   esenţiale,  demne  de  n-   Gheorghe  lacnbescu,  A-   ţiilor   necesare   bunei   răspundere,  respect indu­  cii.  împotriva   acelora
          mai  ch»bzuife  a  luncii  rîului  Cuqr   sfecla  de  zahăr,  cartofi  şi  porumb.   sulă.  în  luna  august  de   alte  tipuri  ca  L C.   74,   nallzat.   Colectivul   de   mn  Stanciu,  Ioan  Aclu-   desfăşurări  a  procesului   se   întocmai   procesul   *'are  nu  înţeleg  să-şi  fu­
          cu  posibilităţi  de  irigare  prin  mini­  Fiecare  experienţă  va  avea  7  vari­  94,2  la  sută,  iar  în  sep­  procentul  de  calitatea  I   muncitori,  ingineri   şi   intlroaici,   Traian  Popa.   dc  producţie  şi  totodată   tehnologie,  se  pol  obli-   ră  in  mod  conştiincios
          mum  de  efort  si  cheltuieli  a  consti­  ante  in  5  repetiţii.  De  asemenea  îm­  tembrie  de  92,2  la  sulă.   fsle  de  40  la  sută,  iar   tehnicieni  trebuie  să  ur­  mulţi  dintre  oi  membri   să  întărească  răspunde­  ne  rezultate  bune.  datoria,  care  încalcă  dis­
          tuit  unul  din  factor.i  principali  care,   preună  cu  Staţiunea   experimentală   I a  poduri  de  turnare  ca­  Ia  L.N.  79  6‘int   foarte   mărească  -realizarea  sar­  de  partid,  poartă  o  ma­  rea  sl  grija  muncitorilor   Situaţia  de  la   acest   ciplina  să  .sc  creeze   o
                                            din  Braşov  s-a  început,  pentru  un
          în  această  unitate,  au  determinat  ex­                              litatea  I  în  luna  iulie   mari  abateri   dimensio­  cinilor  ne  plan  privind   re  răspundere  pentru  ca­  laţii  de  utilajul  de  tur­  sortiment  trebuie  să  dea   lama  opinie  de  masă.
          tinderea  Ieg11mic111111rii,  de  la  un  an   ciclu  de  6  ani,  o  experienţă  in  legă­  reprezenta  61.7  ja  sulă,   nale.  calitatea  nu  ne  global,  ci   litatea  necoTcspunzăloa-   nare,  care,  oe  ce  să  n-o   cie  ginrlit.  Concluzia   ce   Numai  procedînrl  ast­
          la  altul.  Astfel,  de  la  numai  4  hec-   tură  cu  regenerarea  cartofului.  în  august  91.8  la  sulă  iar   Cauzele  care  duc   l i   i.e  fiecare  tip  de  lingo-   re  a  lingolierelor.  biroul   spunem,  nu  este  intre-   se  desprinde  este*  că  îm-   fel  r,r  poate  întări  dis­
                                              O  bună  parte  din  activitatea  casei-
          1arc  si  un  venit  de  7.324  lei'ha.  în   laborator  este  legată  şi  de  organi­  în  septembrie  85,7   la   diminuarea  calităţii  lin-   lieră  in  parte.  Trebuie   organizaţiei  de  bază   în   linul  st  exploatat  in  mod   hunăiâliri’a  calităţii  aii!  ciplina   si  răspunder''a
          1959,  in  anul  1962  s  a  ajuns  la  o  su­  zarea  unor  concursuri  goji  „Cine   sulă.  Pe  loial  lingotiere   gotierelor  sînt,  asa  cum   sr.us  că  in  această  pri­  loc  să  analizeze  cum  a-   raţional.  Io  lingotiere   cît  si   Ia   in  muncă,  se  tmi  elimi­
          prafaţă   de   grădină   de   30   ba   ştie  cîştigă",  seri  rle  întrebări  şi   în  trimestrul  111  procen­  s-a  subliniat  si  in  adu­  vinţă  şi  organizaţia   d(?   e'-sli  tovarăşi  îşt  înde­  Reclamatele  din  par­  poduri  depinde  numai  de   na  ceficlentele  şi  sc  pot
          si  cu  un  venit  de  30.000  lei  ho.  Ex­  răspunsuri,  tinerea  de  conferinţe,  in­  tul  de  calitatea  I  a  (ost   narea  generală  a  orga­  partid  poartă  o   mare   plinesc  sarcinile  de  plan.   tea  beneficiarilor  că  u-   arest  colectiv,  de  conş­  realiza   întocmai   sar-
          tinderea  sectorului  de  răsadniţe,  a   structaje  ele.  O  dală  cu  deschiderea   91,9  la  sulă,  iar  la  po­  nizaţiei  do  partid  din  15   răspundere  pentru  că  nu   de  ce  nu  respectă  lehno-   lilaiul  de  turnare  livrat   tiinciozitatea  si  răspun­  fmilr  dc  plan   privind
          culturilor  succesive  si  asociate,  iriga­  noului  an  de  învălămînt  agrozooteh­  duri  de  75,7  la  sulă.  Ci-   octombrie,  asamblarea  şi   a  căutat  să  vadă  ce  se   logia  si  dau  produse  de   nu  re  ridica   la  nivelul   derea  cu   care   îşi  fa­  calitatea  la  toate  sorti­
          rea.  folosirea  îngrăşămintelor,  intro­  nic.  colectivul  casei-laborator  din  Vi­  frHe  medii  arată  ră  In   Mimarea   nccorespunz î-   ascunde  în  spatele  cifre­  calitate  vlahă  s-u  mul­  corul,  ircbu’.i  să  cons-   ce   datoria   fiecare   mentele  de  utilaje   de
          ducerea  in  cultură  a  comelor  noi,  a-   nerea  îşi  propune  să-şi  lărgească  te­  ce  priveşte   linqolicrete   to.ire  a  lingolierelor,  lu­  lor  medii  şi  să  ia  măsu­  ţumii  doar  să-i  aminteas­  liluii*  nn  semml  pentru   muncilor,  maistru  si  m-   turnare  pentru   ololării
          vanla]ele  culturilor  lîmourii  si  lîr/ii   matica  activităţii  sale.  să  antreneze   rezultatele  Hnl  bune  si   cru  care  generează  in­  rile  ce  se  impun  pcn'ru   că  cu  inime<e  in  refera­  conducerea   lehnico-ful-   fiiner.  Colectivul  rle   la   ce  se  produc  în  această
          Si  nrolejarea  lor  cu  folii  de  polieti­  în  jurul  acestei  activităţi  un  număr   că  atîl  sarcinile  de  plan   cluziuni  de  zgură,  pică­  ca  dc/icicnlele  care  dau   tul  prezentat in adunarea   ministralivă.  pentru  or­  turnătoria  de  lingotiere  a   secţie,
          lenă,  tratarea   cartofilor  cu  aparatul  tot  mai  mare  de  ţărani  cooperatori.  cit  şi  angajamentul   au  turi  reci.  Asamblarea  in­  naştere  la  produse   dc  generală  si  să  spună  că  ganizaţia  de  paTlid.  non-  oovedit  că  poale  să  dea  N.  BAD1U
   61   62   63   64   65   66   67   68   69   70   71