Page 66 - 1965-10
P. 66
PAGINA 3
DRUMUL SOCIALISMULUI 3361
V J k Obligafîiie contractuale
a c tu a la
-K
nu suportă amînare
în t ă r ir e a d is c in lin e
(Urinare din vaci. 1) portiţă spre neînţelegeri între furni
zor şi beneficiar ?
construite si amenajate locuri de La aceasta se mai adaugă $i neres-
0 LA AL PATRULEA SALARIAT, UN COMUNIST pundere incit să alraqem de par adăpost pentru muncitorii din cari pcctaroa obligaţiilor pc care si lc-a
0 TRANSPORTURI OPERATIVE, ÎN DEPLINA SIGU tea noastră simpatia, respectul, sti eră. pus la punct iluminatul pentru asumat depozitul T C.M. Simcria. prin-
RANŢA A CIRCULAŢIEI ma celor pe care îi deservim'1. ca lucrul să se desfăşoare in bune tr-o înţelegere oe a ciochia mane
0 AVEM IN MilNI COMORI NEPREŢUITE Din lucrările adunării qcncrale a condiliuni si pe timpul sezonului vrarea vagoanelor ce vin şi pleacă
@ PLANUL MAŞINII DEPINDE DE CONŞTIINJA ŞO- reieşit ca o necesitate ce va trebui rece. do la „Marmura". (Depozitul I.C.M. r
FERULUI să stea mai mult in alenlia noului A-ti achita la timp obligaţiile pre şi „Marmura" (olosesc în comun a-
crqan ales. îmbunătăţirea muncii de
0 CĂLĂTORII VOR SĂ PLECE LA TIMP euucotie in rindul tinerilor. Virstni- văzute în contract înseamnă a livra ccoaşi linie do garaiI. Numai că in
© ViRSTNICII SA-I AJUTE MAI MULT PE TINF.R1 numai produse de bună calitate si in înţelegerea încheiată în 19G1 sc pre
tii, si în primul rînd comuniştii pot, cantitălile prevăzute. Or, întreprin vede ca manevrele să fie executate
au datoria chiar să-i ajute mai mult derea are reclamaţii la acest capi în „limita posibilităţilor". Mecanicii
do conducătorii auto anqajati în ul tol. Dalele nu sint întotdeauna fie dc pc locomotiva I.C.M.-ului insufi
Recent a avut loc adunarea neut ţează zilnic comori nepreţuite: oa timii ani. Experienţa rlobinditâ do cea mai bună calitate, dovadă este cient controlaţi consideră această i s g £ .
rala pentru dare de seamă si alccicri meni. materiale, maşini. Do felul cum aceştia dc-a lunqul anilor, tinuta e- intenţia Şantierului nr. 2 construcţii „limită" foarte redusă, scot de multe
in organizaţia de bază a Partidului organizaţiile de partid se ocupă do xcmplară în timpul serviciului, ati Baia Maro do a refuza 216 nvp. dale ori vagoanele de la „Marmura" lăru
Comunist Român de la Autobaza educarea conducătorilor auto. do ri tudinea dc respect pentru oamenii pe pentru că, după şlefuire, în ele ră- să fi fost terminală încărcarea sau
I.RT.A. Deva. Conoucălorii auto, me dicarea conştiinţei lor. do întărirea carc-i transportă zilnic, pentru toii mîneau goluri. După lunqi discuţii descărcarea, le lasă pc alte linii de
canicii. strunnarii. taxatorii, solii do disciplinei in mulurile acestora, de beneficiarii în qcneral trebuie să con şantierul a acceptai folosirea lor. Dar. unde trebuie împinse manual înapoi.
coloană, membri ai partidului care au pinde în marc măsură traducerea în stituie exemple demne do urmat. Da se pune întrebarea : lucrul executat Cit despre manevrarea lor la cînlă-
luat cuviniul în cadrul dezbaterilor viată cu promptitudine a sarcinilor că biroul orqanizalici de partid s-ar de constructor satisface toate exi rire aceasta sc înlimplă destul do
au apreciat că in perioada care a tre amintite. fi îngrijit să dea în grija fiecărui gentele ? rar.
cut de la alegerile precedente, orga In ruvintnl său, tovarăşul Nicolao comunist cile 1-2 tineri care să sc Dese sînt însă refuzurile de can Despre arest aspect al „colaboră
nizaţia de bază a desfăşurat o acti Popa spunea că planul maşinii o'- ocupe dc creşterea si educarea lor, tităţi destul dc mari de mozaic. Sin‘. rii" intre cele două unităţi s-a mai
vitate susţinută, bogata in conţinut, pindc de conştiinţa şoferului. Este cu siguranţă că disciplina era mult numeroaşe cazurile in cari! benefi
a reuşit să devină o puternică forlă un adevăr verificat do practică. Dacă îmbunătăţită Ia ora actuală ciarul reclamă lipsa a 3-4 tone rl scris in coloanele ziarului cu citva
timp in urmă, dar conducerea depo
mobilizatoare pentru traducerea în omul îngrijeşte bine maşina, o folo Nici acţiunile întreprinse de co mozaic din vagoanele care îi sînt zitului I.C.M. nu a trimis nici piuă
viată a sarcinilor economico. seşte la capacitatea maximă, pleacă mitetul sindicalului in acest an n-au expediate o.e „Marmura". Se încear acum răspuns ziarului.
Faptul că în prezent, la fiecare al Sp cursă la ora si pe traseul stabilit, fost dirijate lotodcauna spre crea că şi aici argumentarea că vagoanele Aceste qrculăli pot fi înlăturate,
patrulea salariat al autobazei exîsiă desigur că si rezultatele sint bune. rea unui front comun pentru preve nu se cînlăresc şi se face cubajul lor. trebuie doar ca tovarăşii din condu
un comunist, demonstrează preocu In cadrul Autobazei 1 R.T.A. Deva lu nirea cazurilor de indisciplină, pentru „In timpul transportului — se snune cerea întreprinderii „Marmura" 6â
parea susţinută pentru întărirea no crează membri de partid ca Ioan curmarea lor. Organizarea unor acti — mozaicul se (aşează si nu mai co ia măsuri imediate pentru ca toatj
durilor partidului, organizaţia de ba Bilrloa, Sabin Faur. Petru Mirza. A- vităţi culturalo atractive aliI la se respunde volumetric cu cel iniţial". obligaţiile contractuale să lie res
ză reuşind să devină conducătorul po vram Sav, Tanos Slănconi, Ghoorqho diul autobazei cît si la coloane ori la Dar do ce nu se cînlăresc vagoane
litic la locul de muncă. Ciobanii, Emilian Tămas, Ioan Boq- punctele dc lucru, griia mai marc le? că doar „Marmura" nu livrează pectate. Printre aceste măsuri, un loc
important trebuie să-l ocupe pregă
In perioada la care s-n referit da Ica, Uic Aclam, Aurel Munleanu si fală de om, de eondiliile de lucru, mozaicul granulat in metri culn. tirile de iarnă în cariere, organizarea
rea de seamă, comuniştii de la Au cazare, hrană ele. sînt numai citevn „Fiind produs de masă — declară to judicioasă a lucrului. întărirea con
tobaza I.RT.A. Deva s-au situat în direcţii ce puteau influenta în bine varăşul Bălălan Ion, şeful serviciului trolului dc calitate. Organizaţia dc
fruntea acţiunilor întreprinse de con conştiinţa salariaţilor I R.T.A. livrări si transporturi — organele partid arc datoria să pună in dis
ducerea lehnîco-administralivă. In Majoritatea participanţilor la dez C F.R. nu-şi asumă răspunderea gre cuţia comuniştilor cmizcle nercali-
primele 8 luni ale anului planul de baterile care au avut loc şi-au ex utăţii mozaicului în timpul transpor 7ării integrale a sarcinilor contractu Unul din giganţii centrului siderurgic din Hunedoara este şi lut•
producţie la indicatorii lone km. con da bază ale partidului primai convingerea că sub conduce tului. nu aplica stampila ele cîntăriro ale si să ia măsuri pentru ca nici o naiul dc 1000 m.c. pc care îl vedeţi parţial şi in fotogralia dc mai
venţionale, călători km., călălo"! rea organizaţiei dc bază, lucrătorii a vagonului". Oaro nu este vorba fie cantitate contractată — mare sau
transportali, coeficientul de utilizare fie la autobaza Deva nu-sî vor pre comoditate din partea organelor mică — să nu rămînă neexpedială la sus. Colectivul acestui iurnal aduce o marc contribuţie la elabora
a parcului de autocamioane si auto cupeţi eforturile pentru traducerea C.F.R., comoditate caro deschide o timp beneficiarilor. rea unor produse dc bună calitate.
buze mi fost reallzali si chiar depă în viată a sarcinilor iz vor î t r* rljn do
şiţi, iar productivitatea muncii s-a ol Iii care au dovedit în activilalca lor cumentele celui de-al IX-lea Congres
îndeplinit în proporţie de 108 la sută. o atitudine demnă fată de muncă, al partidului, din propriul plan dc mă
Asa după cum s-a subliniat şi în fiind exemplu de disciplină, corceti- suri aprobat recent.
o comportare
luoino. punctualitate,
discuţiile purtate cu prilejul nounâ- civilizată Iată de călători, calităţi îm Noul organ ales va trebui să aibă D E L A S i J B R E D A C T I A
rii de alegeri, succesele amintite sc binate cu o grijă deosebită pentru în mai muit în atentie mobilizarea tutu
rlalore.se faptului că biroul organizi- ror forţelor la realizarea integrală a Ir L U
tieî de bază a îndrumat cu mai mul treţinerea maşinii. planului de producţie, crearea unor I - r FP / A
tă compclcnlă si autoritate conduce Aprecierea unanimă a celor caro condiţii optime pentru îndeplinirea S i O A S T R Ă
rea tehnieo-admînlstralivă. interve au luat cuviniul a fost că datorită ac ritmică a planului do anul viilor încă
nind cu operativitate alunct cind în- ţiunilor întreprinse do către biroul din primele zile. îmbunătăţirea cali
Ir-un compartiment sau altul situa organizaţiei de bază (discutarea ope tăţii reparaţiilor si reducerea preţu Pc ogoarele ţăranilor coope deni ochiul să lie desfătat dc ceva oraşului a 175 de arbori ornamentali, rativei meşteşugăreşti ,,Retezatul’'
ţia realizării planului era periclitată. rativă a cazurilor do abateri de la lui de cost. Întărirea rîndurilor parti ratori, pe şantierele cetâ|encsl«, frumos si atrăgător pavarea parţială a străzii llic Pi ut s- din Haţeg a prezentai un reuşit pro
gram intitulai „România, (ară mîndră.
Prin expmplul personal, comuniştii disciplină. încadrarea la învălămln- dului. a disciplinei fie partid si no în secţiile cooperativei meşte De aceea ei participă cu entuziasm lie, reparări do asfalturi pe strada
Victor Circii. Nicolae Crislea, Miron tul do partid, publicarea unor arti produclic, îmbunătăţirea muncii fie e- şugăreşti şi in sălile căminelor la acţiunile de înfrumuseţare si Mihsi Vileazu. sfatului popular
culturale, muncesc sau îşi pe
Printre deputaţii
Irîmia, Mihai Stolea. Nicolae Popa, cole analitice la qazeta dc perete si ducare a oamenilor, asigurarea ope trec timpul liber mii de oameni gospodărire, iniţiale de comitetul exe in fruntea întrecerii
Nicolae Pcneş, Ton Lazar si alţii au la suplimentul ei satiric, prezentarea rativă a transportului fie mărfuri şi ai muncii, care prin activitatea cutiv al sfatului popular. Astfel, in oiăşenosc rare s-au evidenţiat in mo
reuşit să antreneze la o activitate a numeroase conferinţe educative călători in deplină siguranţă de cir lor. dau viată sarcinilor cc Ic primele nouă luni ale anului curent, bilizarea cetăţenilor la toate acesle lu
crări se numără tovarăşii Elisahofa
susţinută si pe ceilalţi salariaţi ai etc.l au condus la îmbunătăţirea stă culaţie. imprimarea unei atitudini ci revin la locurile de muncă. cetăţenii din oraş au efectuat peste Doboi, losif Drăghin. Rozica Birieo şi Membrii cooperativei meşteşugă
autobazei. rii disciplinare în rîndul salariaţilor. vilizate personalului fie bord, crea 56.501) ore dc muncă patriotică, cdre Elisibeta Cinrlca. reşti „Retezatul" din Ilaleq, antre-
Biroul organizaţiei de bază a fo Comuniştii au apreciat însă că în rea unui front comun împotriva ce In grupajul de fată vă pre- au adus economii cc valorează mai Datorită muncii patriotice a cetăle- nali în întrecerea socialistă au folo
losit cu bune rezultale metoda infor această direcţie sc putea face mai lor ce mai au atitudine ncpăsăloaie zenlăm citcva din acesle preo bine dc 445.000 lei. ni'or, astăzi curăţenia străzilor, zone sii din plin timpul dc lucru reuşind
mării membrilor de partid în adună mult. In condicile de sugestii si re lată fie avutul stalului sint sarcini da cupări zilnice şl din manifestă Dintre obiectivele propuse si rea le verzi şi arborii ornamentali dau o să înregistreze importante depăşiri
rile rare au avut loc zilele tre
rile oenerale lunare asupra situaţiei clamaţii existente la autoqară si în mare actualitate pentru noul birou ai cute in raionul şi oraşul Ha(eq, lizate anul acesta, amintim întreţine notă (le vioiciune bălrinului oreş din ale planului dc producţie la toii in-
rea celor 2.510 m.p. de zone verzi,
îndeplinirii planului, diriiind efortu fiecare autobuz mai sînt încă multa organizaţiei de bază. la care au luat parte aproape 500 Ţara Haţegului. dcalorii, alit Ia ramura industrială
rile comuniştilor spre acele direcţii sesizări făcute fie călători la adresa Planul do măsuri aprobai de re relatate dc către membrii sub- cetăţeni. Numai locuitorii străzilor cit şi In prestări servicii neindus-
unoe se întîmDÎnmi anumit'' greutăţi. unor şoferi si taxatori care nu res centa adunare generală va trebui să rcdacţici noastre voluntare. Mihail Eminescu, Libertăţii şi 8 Mai, trialc.
Darea de seamă si discuţiile purta pectă orarul ori traseul si se poartă constituie principalul ghid în activi au participai la extinderea suprafe jjifîlniri'* Astfel, cumulat do la începutul anu
ii ii î-i .
te de tovarăşii Stan Lîviu. Vasile Po necuviincios cu cetăţenii. ..Călătorul ţei zonelor verzi cu încă 2.150 m.p., ijifiiirtitliJ i lui şi pină in prezent, cooperatori
tatea de viilor n tuturor comunişti
pa. Petru Florea, Dorin Roşea si Ion — sublinia Iov. Nicolae Petrisor in lor de la Autobaza I.R.T.A. Deva în j Acţiuni gospodăreşti lucrare care s-a efectuat în 5.678 de din Haţeg au depăşit planul cu 11,97
Popa au apreciat însă că dacă biroul cuviniul său — a plătit biletul si vrea ore si care a adus economii de peste cu Ion l i sulă !a valoarea producţiei globa
ornanizatiei de bază avea mai mult să nleco la timp în direcţia unde ar! Înota pentru traducerea în viată a 62.000 lei. Cetăţenii din străzile De- Ir v u lS i’-î le, cu 8.73 Ja sulă In producţia marlâ.
I în atentie repartizarea de sarcjni con treaba. Pe el nu-1 interesează că aii* sarcinilor izvorito din documentele Fiecare celă|ean, locuitor al o- cobai. Grăniceri şi Suseni, au prelun r>; 19,21 la sută In prestări servirii
cret,' fiecărui membru de partid, rlac.i lobaza nu are piese de schimb, ca sn; celui de-al IX-lea Congres al Parti raşului Haţeg, este slăpînit de do gi*. conducta (te apă potabilă pe o La cinematografele H:n B-iru Ma neindustr'Vc. cu 10,43 la sulă ta de
urmărea îndeaproape felul cum aceş ferii Constantin Bota. Romulus Slef. rinţa ca zilnic să vadă ceva nou pe lungime de 460 metri. re, Pui si Băicş'.î au fost organizate servirea industrială a populaţiei si
tia luptă să le traducă in viată, nu Fmil Stan. Ioan Similie. Simion Crai* dului Comunist Roman. strada sa, in lata casei undo lo In rîndul acţiunilor întreprinse mai cu 10,82 la sută Ia încasări în nume
se aiunnea în situaţia ca după 8 luni nic oii alţi citîva întîrzie fie la ser A. DAV1D cuieşte, in parcuri şi piele, pretutin pol li amintite plantarea pe străzile de curînd acţiuni speciale cu filmul rar.
fie activitate. O indicatori do plan să viciu oii nu acceptă să plece pe un românesc „Amintiri din copilărie". r.a aceste sucesc nu contribuit în
nu fie îndepliniţi. anumit traseu. Din această cauză mai Transpusă pc ecran, cunoscuta operă măsură mai mare secţiile confecţii
Principala sarcină pusă de parti avem incă reclamaţii si sesizări care a marelui povestitor Ion Creangă, s-a categoria I pentru bărbaţi, «lenjerie,
dul nostru în fala lucrătorilor din re umbresc activitatea. Organizaţia bucii ral <!o primirea călduroasă a e- fierărie, tinicbigeric, blănărie, tapiţe
transporturile auto se referă la efec de partid, noi, comuniştii, putem şi a- levilpr celor 3 şcoli generale. rie şi construcţii.
tuarea unor transporturi operativ'', vrm datoria să întreprindem aseme Cu prilejul vizionării acestui film,
- V- iax vorbii învăţătorul Alexandru Unică,
în deplină siguranţă a circulaţiei. nea acţiuni educative, pentru întări micilor spectatori le-au (ost prezen ff* 1
Conducătorilor aulo li se încredin rea clise inii noi, a spiritului de răs tate aspecte din vidta şi crealia lui 1J I r-nsta IîîîpSlIv U U
Ion Creangă.
La Baru Mare, în fata copiilor a
In vederea satisfacerii
cerinţelor
la Pui profesorul Nicolae nulii, iar la
f A S A - l i A B O î l k T O Haleşti profesorul Emil Graur. Vorbi populaţiei din raion, conducerea coo
— U U k perativei meşteşugăreşti „Retezat ui"
torii au evocat date şi fapte din bio din Ilaleg a luat măsuri pentru în
grafia marelui povestitor din Nu- fiinţarea unei secţii rle tflbăcărie,
mulcşli.
foarte mult solicitată de locuitorii din
această parte a regiunii Hunedoara.
Aspect exlorioi In prezent lucrările de amenaja
a| depozitului cen La sfat cu re a noii sedii sînt înlr-un stadiu a-
tral de produse a vansat. In cursul săptăininli viitoare
limentarc din Dc noua unitate rle deservire a populaţiei
va. alegătorii \'a putea executa comenzile aduse dc
primii ei clienţi.
O contribuţie importantă In spori „Magnelodiaflux” sint numai tileva Demn de remarca! este faptul că
rea producţiei agricole o pot aduce din problemele care după studierea Intr-lina din zilele Irceple Iov, Ie* unele dintre lucrările necesare au fost
si casele-laborntor. In acest sens ele lor in cadrul cascl-laboralor an dat onlin lllăjan, deputat în circumscrip executate dc cooperatorii aparlinînd
au menirea să asigure introducerea rezultate bune în producţie. Efortu ţia electorală regională nr. 20 s-a ailor sedii ca : reparaţii încălţămin
şi ră?.pmdirea în producţie a celor rile acestor preocupări s-au concreti tnlilnit cu alegătorii din comuna te, plăpnmarie, fierărie şi lenjerie,
mai avantajoase metode de muncă, zat nu numai in veniturile nuri rea Răchilova, raionul Haţeg. Cu această care au prestat pină acum peste 350
să-i înarmeze pe oamenii muncii de lizate prin valorificarea produselor ocazie s-a discutat ce anume s-a rle ore muncă patriotică.
pe ogoare cu tot coca ce este nou ci >i prin acordarea, acestei unităţi, realizai din propunerile făcuta fkr MAP.IA DĂRA
în domeniul lucrării pămînlnlul şi a premiului I! la unul din concursu către cetăţeni si mai ales cc mai tre PETRE FARCAŞIU
ncslerii animalelor. Ţiuitul seamă rile iniţiale pe Iară, în anul trecut, buie făCUl,
NICU SBUCHEA
de aceste cerinţe, colectivul cnsei- in ramura legumicolă. După discuţia purtată, membrii (Din colectivul subredac-
lahoralor de pe lingă cooperativa a- In ultima vreme preocupările co brigăzii artistice de agitaţie a coopo- ţio| voluntare Haţeg) ,
gricolă din Vinerea se străduieşte lectivului casci-laboralor s-au extins
ca pc baza experienţelor şi a rezul şi în -domeniul creşterii animalelor.
tatelor practice să extindă în pro Astfel folosirea în hrana unui lot rle- * w n n nfcgTTwr
cesul de producţie tot ce este nou inonslraîiv do 30 vilei puşi la îngră
si lolositor. In ultimii trei ani activi şat, a meiasei şi ureei, a dus la ob Turnătoria dc lingolio- fost depăşite. Rezultate corectă a utilajului do calitate 'labă să fie în nu si-au făcut pe deplin tru întreg colectivul sec producţie de calitate bu
tatea demonstrativă, experimentală şi ţinerea unui spor mediu zilnic rle ro de Ia Uzina „Victo mai slabe s-au înregistrat turnare a linqolicrelor lăturate. datoria. Dacă ar fi tos! ţiei. Dar n-a fost aşa. Lu nă. Este de datoria con
propagandistică a acestei case-lnbo- creştere în greutate de 1,100 kg, şi ria" din Călan, este o o.oar in cursul lunii iu dă naştere la abateri di S-a făcut nnlin si pen analizată in mod oro- crurile an continuat să ducerii secţiei si a orga
rator a cuprins toate sectoarele de a unei economii, în întreaga perioa secţie intrată în produc lie. Dacă analizăm situ mensionale şi |,i rebui. tru popularizarea expo liincl situaţia, cauzei ■ meargă pe acelaşi lă- nizaţiilor dc partid să
activitate ale cooperativei ca zoo dă de inqrăşare, de 250 kg fînuri şi ţie de ciliva ani. Aici se aţia mai concret, pe ti Din cauza neresnectării nentei si a metode)':r caro generează calitatea naş. ia măsuri pentru a crea
tehnie, cultura plantelor de cîmp, 110 kg de concentrate de fiecare n- execută diferite * tipuri puri d<* lingotiere, ve tehnologiei do formare buna do lucru ale mun slabă «i unor lingotiere Idnă cînd? Sihialia c l-i toate locurile de mun
legumicultura ele. In majoritatea ca nimal, iar durata de îngrăşare s-a re de lingotiere şi aîl uti dem că lucrurile nu stau si turnare se cere multă citorilor care realizează s-ar li constatat că lip şt mai gravă la podurile că condiţii corespup'/.ă-
zurilor s-au doi soluţii juste unor dus cu 60 zile. Rezultatele experi lai de turnare pentru i>- tocmai asa de bine. Ci manoperă pentru reme produse do bună calita sesc buloanele oe lixa- de turnare, unde is-au lourc d<; lucru, sa asi
probleme importante legale de spo mentale au determinat conducerea lelariilc oe la Combina frele medii rezultă clin dieri, idr produsele sint te. Nu s-a lăcui lot r.o re că amestecul de for înregistrat cele mai mul- gure utilajele, sculele şi
rirea producţiei vegetale şi anima cooperativei ca în acest an să ex tul siderurgic din Hune faptul că la uncie tipuri clasate la calitatea a II-.». trebuia pentru ca la fie mare este; de multe ori le rebuturi şi unde pro materialele necesare, n-
liere. tindă metoda do îngrăşare a tinere doara şi Combina de lingoiierc s-a depăşit Aceasta a făcut ca hi care tip de lingntierâ necorcspunzălor şi că centul de calitatea I sislenta tehnică cuveni
tului taurin pe bază de melasă şi u- tul metalurgic din Re- cu mult cifra planificată
In primul rînd merită evidenţiat ree. la 60 vitei. unele tipuri dc lingoli - procentul de calitatea multe din utila ie sînt este cu mult sub sarcina tă.
studiul cu privire In stabilirea celor S;la. Nu se poale spune în timp ce la alte tipuri ro ca L.C. 29 procentul l prevăzut ca sarcină de degradate, co liusosc a- de plan. Doar in luna Trebuie desfăşurată o
mai adecvate soiuri de griu şi po Cu citva timp in urmă, in colabo că nu s-au făcut progre acest procent este foar de calitatea a Il-a să ajun plan si ca angajament să numite scule. Cunoscînd duqust sarcina de plan su.slinul.î muncă politică
rumb. Studiul s-a făcut în cadru! rare cu Staţiunea experimentală din se no lima îmbunătăţirii te mic. Privind dincolo gă la 26 sută, la L.C. fie realizat. aceste lipsuri, organiza privind calitatea a fost educativă pentru întări
loturilor demonstrative si s-a ajuns Turda această casă-laboralor a făcut calităţii si a măririi du de cifrele medii vedem 62. — 17 la r-ulă, iar ta Deşi se cunoaşte ră ţia de partid putea să depăşită. Aceasta de rea răspunderii personale
pino în prezent la concluzia că în Si doua experienţe privind compor rabilităţii utilajului oe că la iinoolicrele pentru L.P*. 21. — 20 la sulă. unii muncitori ca tov. ceară din timp conduce monstrează că lotuşi a- «i fiecărui om lată de
raport cu condiţiile pedoclimatice tarea porumbului HD-103. Experien turnare pentru olclăru. otel nocalmsl procentul lată aşadar, că cilre- Ioan Copanci, Vasile rii secţiei să i:-i măsuri lunci cînd există preo- propria sa muncă. faiă
locale două soiuri de griu si doi hi ţele urmăresc stabilirea unei densi Progresele sini vizibile, de calitatea producţiei.
brizi de porumb asigură cele mai ri tăţi optime la beclar si n celui mai dar mai sini incă multe Mai multă atentie he
dicate producţii. Aceasta măsură a fă potrivit sistem de fertilizare După do făcut pentru ca toate liu ic acordată respectării
cut ca mimai in amil trecut să se un ciclu rle trei ani, in această toam utila ie le ce se toarnă să CE SPUN CI S! tehnologiei de fabricaţie,
realizeze lin spor do 700 kg. porumb nă, cele două experienţe se încheie se ridice la nivelul ce- iir cei care au abateri
si 450 kg. griu la beclar. Si putem spune că s-au obţinui re rinldor actuale. să fie traşi la răspulică
Imnortanle concluzii pentru proce zultate bune caro pot fi folosite şi Ce arată situaţia cali re alit de organizatii’e
sul de producţie s-au tras si In ce in alte unităti cu condiţii pedoclima tăţii din trimestrul III? fF! F PF TIPURI BF S IN' de parlid cil si de con
priveşte organizarea de loturi demon tice asemănătoare cu cele ala coope Fată de 90 la sulă pro ducerea lehnico-adminis-
strative la planta premergătoare, pre rativei agricole din Vinerea. duse dc calitatea l pla- x j I U t L i L r u a 11 u U f i \ a i L > ! _ / ! L < a l M tralivă a secţiei.
gătirea terenului, aplicarea îngrăşă De la începutul acestui an si piuă nilicat si 90,5 la sula Nu trebuie să mai fie
mintelor, întreţinerea culturilor ele. în prezent activitatea casei-laborator annaiamcnl. situaţia se tolerată nici un fel de
Merită evidenţiată şi activitatea pe din Vinerea s-a mai îmbogăţii prin prezintă astfel : in luna abatere de la tehnolo
Jinia extinderii si consolidării legu organizarea a încă patru experienţe iulie calitatea I la lingo do calitatea I este de ie medii conţin aspecte Finlilie, Nicolae Bisa. pi:nlru asigurarea condi cupare şj se lucrează cu gie. de la disciplina mun
micultorii. Necesitatei valorificării privind eficienta îngrăşămintelor la tiere a fost de 89.5 la numai 66 la sulă La esenţiale, demne de n- Gheorghe lacnbescu, A- ţiilor necesare bunei răspundere, respect indu cii. împotriva acelora
mai ch»bzuife a luncii rîului Cuqr sfecla de zahăr, cartofi şi porumb. sulă. în luna august de alte tipuri ca L C. 74, nallzat. Colectivul de mn Stanciu, Ioan Aclu- desfăşurări a procesului se întocmai procesul *'are nu înţeleg să-şi fu
cu posibilităţi de irigare prin mini Fiecare experienţă va avea 7 vari 94,2 la sută, iar în sep procentul de calitatea I muncitori, ingineri şi intlroaici, Traian Popa. dc producţie şi totodată tehnologie, se pol obli- ră in mod conştiincios
mum de efort si cheltuieli a consti ante in 5 repetiţii. De asemenea îm tembrie de 92,2 la sulă. fsle de 40 la sută, iar tehnicieni trebuie să ur mulţi dintre oi membri să întărească răspunde ne rezultate bune. datoria, care încalcă dis
tuit unul din factor.i principali care, preună cu Staţiunea experimentală I a poduri de turnare ca Ia L.N. 79 6‘int foarte mărească -realizarea sar de partid, poartă o ma rea sl grija muncitorilor Situaţia de la acest ciplina să .sc creeze o
din Braşov s-a început, pentru un
în această unitate, au determinat ex litatea I în luna iulie mari abateri dimensio cinilor ne plan privind re răspundere pentru ca laţii de utilajul de tur sortiment trebuie să dea lama opinie de masă.
tinderea Ieg11mic111111rii, de la un an ciclu de 6 ani, o experienţă in legă reprezenta 61.7 ja sulă, nale. calitatea nu ne global, ci litatea necoTcspunzăloa- nare, care, oe ce să n-o cie ginrlit. Concluzia ce Numai procedînrl ast
la altul. Astfel, de la numai 4 hec- tură cu regenerarea cartofului. în august 91.8 la sulă iar Cauzele care duc l i i.e fiecare tip de lingo- re a lingolierelor. biroul spunem, nu este intre- se desprinde este* că îm- fel r,r poate întări dis
O bună parte din activitatea casei-
1arc si un venit de 7.324 lei'ha. în laborator este legată şi de organi în septembrie 85,7 la diminuarea calităţii lin- lieră in parte. Trebuie organizaţiei de bază în linul st exploatat in mod hunăiâliri’a calităţii aii! ciplina si răspunder''a
1959, in anul 1962 s a ajuns la o su zarea unor concursuri goji „Cine sulă. Pe loial lingotiere gotierelor sînt, asa cum sr.us că in această pri loc să analizeze cum a- raţional. Io lingotiere cît si Ia in muncă, se tmi elimi
prafaţă de grădină de 30 ba ştie cîştigă", seri rle întrebări şi în trimestrul 111 procen s-a subliniat si in adu vinţă şi organizaţia d(? e'-sli tovarăşi îşt înde Reclamatele din par poduri depinde numai de na ceficlentele şi sc pot
si cu un venit de 30.000 lei ho. Ex răspunsuri, tinerea de conferinţe, in tul de calitatea I a (ost narea generală a orga partid poartă o mare plinesc sarcinile de plan. tea beneficiarilor că u- arest colectiv, de conş realiza întocmai sar-
tinderea sectorului de răsadniţe, a structaje ele. O dală cu deschiderea 91,9 la sulă, iar la po nizaţiei do partid din 15 răspundere pentru că nu de ce nu respectă lehno- lilaiul de turnare livrat tiinciozitatea si răspun fmilr dc plan privind
culturilor succesive si asociate, iriga noului an de învălămînt agrozooteh duri de 75,7 la sulă. Ci- octombrie, asamblarea şi a căutat să vadă ce se logia si dau produse de nu re ridica la nivelul derea cu care îşi fa calitatea la toate sorti
rea. folosirea îngrăşămintelor, intro nic. colectivul casei-laborator din Vi frHe medii arată ră In Mimarea nccorespunz î- ascunde în spatele cifre calitate vlahă s-u mul corul, ircbu’.i să cons- ce datoria fiecare mentele de utilaje de
ducerea in cultură a comelor noi, a- nerea îşi propune să-şi lărgească te ce priveşte linqolicrete to.ire a lingolierelor, lu lor medii şi să ia măsu ţumii doar să-i aminteas liluii* nn semml pentru muncilor, maistru si m- turnare pentru ololării
vanla]ele culturilor lîmourii si lîr/ii matica activităţii sale. să antreneze rezultatele Hnl bune si cru care generează in rile ce se impun pcn'ru că cu inime<e in refera conducerea lehnico-ful- fiiner. Colectivul rle la ce se produc în această
Si nrolejarea lor cu folii de polieti în jurul acestei activităţi un număr că atîl sarcinile de plan cluziuni de zgură, pică ca dc/icicnlele care dau tul prezentat in adunarea ministralivă. pentru or turnătoria de lingotiere a secţie,
lenă, tratarea cartofilor cu aparatul tot mai mare de ţărani cooperatori. cit şi angajamentul au turi reci. Asamblarea in naştere la produse dc generală si să spună că ganizaţia de paTlid. non- oovedit că poale să dea N. BAD1U