Page 68 - 1965-10

r

PROLETAR] DIS TOATE ŢĂRILE, URÎŢl-VĂ 1 *
Primirea de către

tovarăşul Nicolae Ceausesc»
»
t
ambasadorului Republicii Populare Polone

la Bucureşti
«83 Un pas bun spre
In ziua de 20 octombrie tovarăşul Republicii Populare Polone la Bucu­
realizările viitoare Nicolae Ceauşescu. secretar general reşti, la cererea acestuia.
al CC, al PCR.. a orimit in audien­
tă uc Wieslaiv Sobicrajski. ambasa­ Cu acest Dfilei d avut loc o dis­
dor extraordinar şi plenipotenţiar al cuţie prietenească.
IS Cu Cojocarii
Şedinţa ConsiSiuSyi de Sfat
nu-i de glumit
In ziua de 20 oclontbne a avut loc Da iu, Suzana Cndca. Ion Popescn-
la Palatul Republicii, şedinţa Consi­ Puturi. Crislofor Simionescu. Gheor-
ANUL XVII. NR. 3362 JOI 21 OCTOMBRIE 1965 4 pagini, 25 bani liului dc Stat prezidată de tovară­ qhp Stoica. Ludovic Talcacs si Iucol)
şul Chivu Stoica, preşedintele Con­ Teclu •— membri ai Consiliului de
siliului oe Sld't. Stat.
Consiliul a adoptat un număr de
Au luat parte tovarăşii; Constanta decrete si hotărîri privind construi­
Crăciun, Mihui Cerc, Ilie Murqules-
ALEGERI CREŞTEREA INDICILOR DE cu — vicepreşedinţi ai Consiliului de rea unor obiective industriale şi so-
cial-culturalc.
Slat, Grigorc Geamăna — secretarul
Consiliului de Stat. Petre Borilă, An­ Au fost rezolvate apoi lucrările
ton Breitenhofer, Ion Cosma, Vasile curcrvtc.
IN ORGANIZAŢIILE UTILIZARE A FURNALELOR

SINDICALE Prin prizma viitorului In miezul

In perioada care urmează, sub tru dări de seama şl alegeri, tre­ * LUCRAM LA NIVELUL ANULUI 1966 problemelor majore
conduceiea organizaţiilor de partid' buie sâ consliluie un prilej de O ANUL ACESTA — CEL MAI ÎNALT INDICE
se desfăşoară acţiunea de pregă­ analiză multilaterala a contribuţiei DE UTILIZARE A FURNALELOR
tire a adunărilor generale si con­ aduse de sindicale ia mobilizarea * TOATA FONTA PESTE PLAN S-A REALIZAT
ferinţelor de dări de scamă si a- muncitorilor, inginerilor şi teh­ CU COCS ECONOMISIT Principalele obiective stabilite în întrecerea socia­
Jegeri in sindicate. nicienilor ponlru înfăptuirea po- listă ce sc desfăşoară la secţia noeslră in acest an
Acest eveniment important lre-‘ lilicii Partidului Comunist Român sînt : realizarea şi depăşirea ritmică a planului de
bine să constituie un prilej de în­ în dezvoltarea economici, ştiinţei In primele 9 luni ale anului în curs colectivul sec- producţie prm obţinerea unor indici superiori dc uti­
tărire a capacităţii organizatorice şi cnltiKii. a rezultatelor obţinute Jiei noastre a obţinui. pe baza îmbunătăţirii indicilor lizare a furudlelor, îmbunătăţirea calităţii foniei şi
a organelor si organizaţi lor sin­ in întrecerea socialistă. pentru ou utilizare a lumalelor. un spor la producţia de fontii reducerea continuă a consumului specific, do cocs.
dicate, de mobilizare a oamenilor îndeplinirea sarcinilor de plan, L planificată de 16350.6 tont. Dacă urmărim cantităţile Acestea ou fost concretizate în angajamentul îmbu­
muncii la înfăptuirea hotarîiilor îmbunătăţirea calităţii produselor, dc fontă dale peste pion iu fiecare trimestru. sc nătăţii al colectivului de a realiza „toată fonta peste
istorice elaborate dc Congresul al creşterea productivităţii muncii şi pare, Ja prima vedere, că rczulla­ plan cu cocs economisit". Pentru ca
IX-lea al Partidului Comunist Ro­ reducerea preţului dc cost. a ac­ lele n-ar fi avui un caracter pro­ succesele noastre sâ fie continue or­
mân. tivităţii desfăşurate îu domenhil gresiv. Este numai o aparenţă În­ ganizaţiei sindicale i-au revenit multe
protecţiei muncii, cullural-edura trecerea socialistă iu cinstea Con­ sarcini. Sub Îndrumarea organizaţiei
Adunările si conferinţele dc a-
legori care se vor desfăşura in pe­ live şi de asigurări sociale. gresului partidului a dus la îmbu­ de partid, ea sa ocupai de mobiliza­
rioada '20 octombrie 1965-25 mar­ Dările de seamă şi analizele ce nătăţirea indicilor dc utilizare a rea tuturor lucrătorilor la înfăptui­
tie 1966 trebuie să contribuie la se vor face pe marginea lor tre­ lumalelor. de Ja trimestru la tri­ rea unei producţii sporite şi a expli­
cat pc larg căile de realizare şi de­
mestru. In anul acesta, cantitatea
stimularea criticii si autocriticii, buie să analizeze temeinic cum se I de fontă obţinută pe fiecare metru păşire a angajamentelor. Iu această
la inlărirca disciplinei si îmbună­ desfăşoară întrecerea socialistă, activitate au losl atrase cele mai
tăţirea metodelor de muncă, la a- să prezinte măsurile care trebuiesc cub de volum util dc furnal si zi ca­
lendaristică a crescut simţitor. Pen­
nalizarcă activităţii depuse dc or­ luate pentru continua îmbunătăţi­ tru a argumenla afirmaţia voi folosi bune cadre de ingineri, maiştri, mun­
ganele sindicale si la slabilirea de re a calităţii produselor, introdu­ citori fruntaşi şi evidenţiaţi.
măsuri cate să ducă U îmbunătă­ cerea şi extinderea procedeelor şi citcva cilre. In trimestrul I au fost realizate 1,180 In adunările lunare ale grupelor sindicale ei au
ţirea in continuare a muncii. metodelor avansate în muncă, a tone fontă pe nvc de volum util şi zi calendaristică, explicat, pe bază de calcule şi cu exemple concrete
Membrii biroului exerutiv, apa­ calificăm şi LÎdicârii calificării şi in trimestrul II 1,200, iar în trimestrul III 1.211 I o ne dm activitatea noastră, posibilităţile ncepuizale de
ratul si activul ncsalariat al Con­ specializării continue a muncitori- i fontă, depăşindu-se media planificată pc cele 9 luni sporire a promicţiei dc fontă şi ele economisire a coc­
siliului regional al sindicalelor lor. cu 6,86 la sută. sului. zN'.i arătat cum dozarea corectă — respectarea
Hunedoara si ale consiliilor loca­ O sarcină de marc răspundere Putem spune deci că muicii dc utilizare a furnale­ relctci de încărcare — menţinerea constantă a nive­
le ale sindicatelor au fost instru­ ce revine sindicatelor este preo­ lor in ultimele două trimestre sini cei mai ridicaţi, lului încărcăturii in furnale, creşterea lemperdlurii
iţi zilele trecute în mod temeinic cuparea permanentă faţă de mun­ din activitatea noastră dc piuă acum şi că ei sînt aerului insuflat, respectarea graficelor de descărcare Laboranta Silvia Ru.su, una dintre evidenţiatele întrecerii socialislo
cu problemele privind pregătirea Si ca şi viaţa oamenilor. De aceea în la nivelul celui prevăzut pentru anul 1966. a Ionici şi altele conduc nemijlocit la sporuri de de la Fabrica chimica Orăştie, execută determinarea conţinutului de
desfăşurarea alegerilor sindicale. adu,na,j şi conferinţe, trebuie să Cum au fost posibile asemenea realizări? La în­ producţie pe rn.c. volum util de furnal şî vi calenda­ carbon in lontă. •
Ca urmare, consiliile locale ale ocupe un loc de frunte dezbate­ demnul organizaţiilor de parlid si ca urnure n mu ivii ristică. şi la reducerea consumului dc cocs.
sindicatelor au repartizat membrii rile privind felul cum organele In cadrul întrecerii am urmărit rezultatele iniţiati­
birourilor executive si ai consilii­ sindicale au îndrumat şi ajutat politice depuse de acestea, in secţia noastră au avut vei. făcîndu-lc cunoscute întregului colectiv. Prin ARATURI
lor locale să ajute concret orga­ realizarea la timp a angajamente­ lor rrlcva iniţiative şi acţiuni cu eficacitate. Eu voi panouri au fost popularizate angajamentele echipe­
nizaţiile de sindicat. In continuare, lor cu cazat Ier social şi cullujal vorbi numai de una. Au fost organizate „zile model"
trebuie repartizaţi instructorii ne- prevăzute în contractul colectiv, de lucru, în care s-au obţinut cei mai mari indici dc lor şi angajamentul secţiei. Pentru generalizarea ex­
perienţei bune a unor echipe şi maiştri au lost folo­
salanali şi alţi activişti obşteşti cum au organizai controlul obştesc utilizare si îu care nu a fost declasată nici o tonă site mijloace diferite. Maiştri- ca Gheorqhc Cismaş,
pentru a ajuta unul piuă la trei dc masă asupra respectăr i N.T.S. de fontă. Pcnîru reuşita unei asemenea acţiuni s-n Vasile Crişan, Constantin Hulparu, precum şi unii DE TOAMNĂ
sindicale in pregătirea şi desfăşu­ Alenlia cuvenită trebuie acor­ avut grijă ca furnalele să tie bine aprovizionate iar
rarea alegerilor. data activităţii ce se desfăşoară procesul tehnologic să nu lie stingherii, ci dimjjolri- şefi dc echipe au împărtăşit din experienţa lor prin
articolele scrisa şi publicate la gazeta dc perele şi la
de către sindicale in scopul dez­
vă. el să uoată fi urmărit îndeaproape oe către Iuti
Pentru o legătură moi st.rinsă în­ voltării atitudinii socialiste faţă (actorii care concură la sporirea producţiei; munci­ ziarul de uzină „Flacăra'', au vorbit I» siaţia oc am­
tre grupele sindicale şi comitetele de muncă, grijii faţă de utilaje şi tori, şefi de. echipe, maiştri şi ingineri. plificare a combinatului. De asemenea in adunările PE TOATE
sindicalelor, pentru îmbunătăţirea dc; avutul obştesc, să so dezbată Rezultatele obţinute si modul .cum a muncii fiecare sindicale lunare 6-a arătat felul cum coi propuşi pen­
întregii munci organizatorice a sin­ cvv niul'-ă pţofu.qzime măsurile ne- P echipă au fost apoi popularizate şi explicate celorlalte tru evidenţiere au obţinut cele mai bune rezultate,
dicatelor. plenara Consiliului Cen­ coşare pentru fo)6s'rca mai --el ic ion-: ► s c h i m b u r i . . . - *1 n U .generaUz^ţc,, Dc d-
tral al Sindicalelor din lume 1903 lă o bazei materiale a activităţii ce metode au folosii
a stabilit o serie de sarcini de culturale, cum sînt folosite clu­ ■luuci ele sc aplică mereu. Pe ' 6arcu7*sDT aiîthtiV'TfisaT^A) ‘î'îtrirOpimt ‘‘t>r unele'-j* SUPRAFEŢELE!
care trebuie să se ţină seama cu burile etc. La succesele noastre dc pînă acum, un factor hc- greulăti Au exisfet echipe care au obţinut rezultate
ocazia alegerilor ce se desfăşoară Iăritor l-,i constituit mai buna aprovizionare a agre­ sub posibilităţi. Asemenea stare de lucruri s-a resim­
in această perioadă. Adunările de dări de scamă şi gatelor şi grija pentru Tespeclnroa reţelei de încărca­ ţit asupra calităţii fontei, prm creşterea procentului
Pornind de la aceste sarcini, olegcn din G.A.S. şi S.M.T. trebue re. Fireşte, aceasta, ca urinare a creşterii răspun­ do declasate. Pc secţie, procentul de declasate sc în­ In umlă|i!e aqricole în aceste zile, şi Sintandrei, de pildă, producţiile
consiliul regional şi cele locale a- *ă analizeze temeinic activitatea derii personale a oamenilor. Voi da citcva exemple. cadra în limitele admis- şi asta a creat o stare do se Iu ce cază la recoltatul cartofilor de porumb înregistrate sini de
le sindicalelor, sub conducerea desfăşurată de sindicale j>cn!ru $Hii de echipă încărcători Dulca Ghcorghe şi Pleşcn antoimiltumire in rindul unor muncitori cu rezultate de po ultimele hectare, precum şi la 2.000-2.100 kg boabe la hectar.
organelor şi organizaţiilor de mobilizarea coledivelor de munca Petru s-au ocupat anul acesta cu mai multă grijă ca mai slabe. îndrumat de nrqamzoliilc dr partid pe culesul uoi limbului. Paralel cu a- Pentru a demonstra influenţa ară­
pariul au început încă din luna au­ in vederea îndeplinirii planului de în fumai să sc menlinâ constant nivelul inrărcălurii, schimburi, comitetul de secţie « trecut la acţiune A cCdsta se late eliberarea terenului turilor adinei de toamnă asupra r*>-
gust a.c. un studiu amănunţit, sta­ producţie la loţi indicatorii, preo­ asigurînd o funcţionare normală a agregatului. Ei au organizat discuţii, po această temă, iar iu adunările de coceni in scopul executării ară­ roltelor npiinlim faptul că in ace­
bilind concret. în liecnre între­ cuparea care există pentru orga­ avut grijă ca in silozuri materialele să nu se ames­ grupelor a arătat ce urmări are creşterea L'iocenlu- turilor adinei de toamnă. leaşi condiţii de sol şi climă, pe su­
prindere si instituţie, organizaţiile nizarea întreqij producţii pe baza tece, sâ (ie rcspeclată strict reţeta fiecărei şarje. La 1 lii de fonta (lecljsolă, ce greutăţi se creează oţelari- Cu cît această lucrare se lac o mai prafeţe aproape cqale cooperatorii
sindicale pe sedii, mergîiulu-se pe celei mai avansate ştiinţe agricole, fel au muncit dozatorul Marian Silvestru, Popa Oc- lor. Tendinţa rle autoniuUumue a fost combătută. S-a din vreme cu atil recoltele vor fi dm Pianul de Jos au obţinut prucnu -
linia micşorării numărului organi­ condiţiile de muncă si viaţă care lavian din postul B şi alţii. propus apoi, să se organizeze un grafic al calităţii. mai boqaie. Acest lucru a (ost do­ Iii cu mult superioare faţă de veci­
zaţiilor intermediare intre grupa li se asiqura mecanizatorilor. S-au respectat a nu i acesta cu mai multă regulari­ Propunerea a fost salutară. Iiulalâ re graficul şi a ta­ vedit de rezultatele obţinute iu pro­ nii lor din Pianul de Sus. In timp
sindicală şi comitetul sindicate­ Adunările generale şi conferin­ tate şi graficele de descărcare, iar maiştrii Roşea An- rul apariţia (care se comploleavâ decadal cu rezul­ ducţie de calrc sialiumle experimen­ ce la Pianul de Jos Întreagă supra­
lor Şi sporind numărul grupelor, ţele sindicale trebuie să ducă la tatele echipelor, schimburilor şi pe scrlie), siiualia tale cîl şi m unităţile agricole. Ast- faţa cultivată cu porumb a fost arată
astfel incit acestea să corespundă întărirea democraţiei munciloreşii, too. Crişnn Vâslii' şi al|u f;-«u ocupat mai mult d« s-a sclnmbril. La fiecare echipă s-a observat mai multă lel. la cooperativele agricole de pro­ din toamnă, la Pianul de Sus aceasiâ
cil mai bine specificului locului a muncii coleclivc şi a răspunderii oameni. Înainte de a intra în lucru şi do a prelua ducţie om Apoldul de Sus. Miercu­ lucrare s-a realizai pe numai jumă­
de producţie unde muncesc mem­ personale în îndeplinirea hotări- schimbul, ei so interesează dc starea ao funcţionare preocupare pentru calitatea fonici. rea. Gîrbovy şi altele, ca urmare a tate din cele 320 de hectare prevă­
brii dc sindicat. rilor, la dezvoltarea criticii şi au­ a furnalelor, stabilesc cu maiştrii din schimbul ante­ Efectul unor asemenea măsuri se concretizează nu in.săminlăiii porumbului în lerenuri zute. Rczullnlul ; la Pianul dc Jos
tocriticii. la stabilirea de noi mă­ numai in iHO^cnlul redus sub limitele admise dc se recoltează cile 2 000 kq. boabe la
Trebuie depuse încă din aceste suri care să canalizeze toate efor- rior. măsurile pe care urmează a lc aplica, iar la fontă declasată, dar şi în felul cum muncesc majo­ araie dm toamnă, deşi condiţiile cli­
zile 1oate eforturile pentru buna luril-® la mobilizarea şi mai activă GHFORCHE ROMAN ritatea muncitorilor din echipe. Sini destule exem- matico au fost mai puţin favorabile, ha. iar la Pianul dc Sus mai pulm
desfăşurare a alegerilor din pri­ a membrilor de sindical la tradu­ şeful secţiei a II a furnale CARA PETRU s-au recoliat aproximaliv cile 2.000 tu circa 500-700 kq la ha.
ma etapă care vor avea loc in cerea in viaţă a sarcinilor trasate de la C.S. Hunedoara preşedintele comitetului sindicalului de secţie kq boabe la heclar. Asemenea exem­ Dar nu numai la porumb se resim­
şcolile de cultură generală, licee, dc Conqresul al IX-lea al Parti­ ple noi li ammlile şi din coopcrali- te influenta arăiurilor adinei de
r oii profesionale, tehnice şt şcoli dului Comunist Român. (Continuare în pag. a 3 a) (Continuare in pag a 3-a) vele aqricole de pe ra/a oraşului toamnă. La sfeclă de zahăr semănată
ehnice de maiştri, la grupele sin­ regional Deva. La Hapoll, Simerin în onoare de 'toamnă, eooperaioril
dicale si organizaţiile pe secţii din din Prieaz, raionul Orăştie, au obţi­
întreprinderi, C A.3. si S.M.T., in­ nui 26.500 kq. la he, iar cei din
stituţii şi comune. Teiuş aproape 30 000.
Organele şi organizaţiile de Deosebit de important este ca o
parlid au datoria să vegheze pen­ oală cu oqoarcle de toamnă să fie
tru a fi aleşi in organele sindica­ &pm m ltm încorporate sub brazdă ţnqrâşămin-
le cei mai buni membri dc sindi­ le organice si chimice în cantităţi cit
cat, oameni cu indclungală activi­ mai mari. In fiecare unitate agricolă
tate pe lărim obştesc, vechi mili­ există acumulate însemnate canlilăţi
tanţi ai mişcării muncitoreşti cu Ptiu tot ceea ce facem deschidem Vizitind cîleva şcoli din regiune, Experienţa a reuşit. Formula de dc gunoi de grajd. Eficienţa maximă
o bogata experienţă. cile o fereastră spic viitor. Un nou eram obsedaţi dc giudul viitorului. pe tablă s a concretizat în miracu­ a acrslui ingrosâmtnt se obţine prin
Adunările şi conferinţele pen- combinat, dc orice fel. este con­ Sau poate că aici el este o adevă­ loasele transformat i din cprubciă. aplicarea lui pe terenurile mai pulm
struit şi pentru viitor. Plugul răs­ rată prezenţă care se transmite, ire­ Mîinc, aceşti începători. vor lucra fertile în cursul loamnci. Dc acest
lucru trebuie .sâ tină seamă comi­
toarnă brazdele de toamnă pentru mediabil, vizitatorului. poate in marile combinate chimice, ţiile (le conducere din cooperativele
1 săminţa anului ce vine. Poetul, in lată-ne la Sebeş Lecţie de chimic voi conduce cu măiestrie... utilaje agricole. Aplicarea gunoiului de
versul său dc mimă şi toc, işi în­ la clasa a Vllî-a a şcolii generale grele, complicate. Şi atunci îşi vor grajd In combinaţie cu supcrfosfatul
I dreaptă privirea către viitor. Trăim nr. 2. Profesorul Dcnqel Gunthard aduce aminte poate că începutul a dă rezultate şi mai bune.
Pentru ca lucrările «minţile să se
La drum cu I adine in prezent dar gmdurilc noa­ efectuează cu elevii aplicaţia prac­ losl dc aici. probabil chiar de la desfăşoare intr-un timp scurt şi la
tică cu tema:
,.Obţinerea oxizilor
stre cercetează perspectivele, chipul
această experienţă.
un nivel agrotehnic ridicat, .staţiu­
I dc mîinc al ţârii, al nostru. prin descompunerea termică a car- La Săliştca. raionul Orăştie, lo­ nile de maşini şi tractoare din regi­
Există însă un loc unde sc mun­
autobuzul 52.530 ceşte numai pentru viitor, tot ce se Clasa e ochi şi urechi. Elevii ce c- calul şcolii este deosebit de impu­ unea noastră au sarcina de a folosi
boiiaţilov dc cupru şi dc calau".
I tace este gîndit anume pentru anii xecută experienţa sînt gravi şi foci nător. Păşim cu oarecare sfială. In cu maximum de randament utilajul
7/r seaia zilei de 18 octombrie ce viu - locul acesta este şcoala te atenţi. Cu citcva minute mai ina faţa uşii unei clase, desluşim pro­ agricol. In acelaşi scop va irebui sâ
a.c. in incinta aulogăni din Brad I Am trecut cu toţii prin ca, dc la inte zburdau prin curte. Acum lu­ nunţia destul de dificilă: „la gra- se organizeze uo un număr cîl mai
pre-
mare de tractoare schimburi
ci a animalic. Mai mulţi călători, a vii sta cind ne însoţeau mamele pi­ crează serioşi, pasionaţi vurc ‘. Intrăm. Clasa a V-a a înce lunqile. precum şi lucrul ne două
put să se descurce in însuşirea lim­
cu valize in minăr păreau neli- uă la frumoşii şi trămintaţii ani ai - Ciţi chiimşti o să iasă din cla­ bii franceze La tablă c lancu Con­ schimburi. Pe lingă aceasta, condu­
uiştiţi. Autobuzul caic trebuia să i adolescenţei. Am fost Şi noi pre­ sa aceasta ? - îl întrebăm pe pro­ stantin. Cu emoţie, dar foarte co­ cerilor S.M.T. le revine sarcina oe
soscascci din Deva şi să plece ■ gătiţi pentru viitor: „cind vei fi ma­ fesor. rect, sene primele lui cuvinte în a urmări in permanenţă executarea
înapoi la ora 21,45 nu sosise. i te...". „in viaţă o să trebuiască - Nu ştiu. Ciţiva, poate mai franceză. Urmărim gesturile calme, unor lucrări dc bună calitate.
Era ultima cursă Brad-Deua. să..." - erau cuvinte care ui se mulţi. în orice caz mă bucură fap­ mina mică dar sigură. Pe geam sc crări trebuie sâ se preocupe în tot
De buna desfăşurare a acestor lu­
Au trecut mai bine de 30 mi­
nute de aşteptare. Cu toate inter­ i spuneau deseori, cu dragoste, pă­ cut cu mine. zăreşte „Dealul Furcilor", locul de timpul si consiliile agricole raionale
tul că primele experienţe le-au fă­
rinteşte.
venţiile telefonice făcute de im­ tortură al iobagilor răsculaţi. Poale şi orăşeneşti.
cu mulţi ani în urmă. un alt lan­
piegatul dc mişcare, l.R.T.A. De­ i cu Constantin, adus cu torţa impre In această toamnă există condiţii
va n-a putut trimite maşina. In uuă cu întreg satul, privea îngrozit bune de lucru, deoarece recoltatul
culturilor lirzii de toamnă este in­
momentul cind această ştire de­ la victimele din „fmci". Acum, pio­ tr-un siadiu avansa*. Există apoi
venise cunoscută şi de călători. i nierul lancu Constantin scrie Iran suficiente tractoare. Rămino doar ca
in stafie a sosit autobuzul cu nr. ţuzeşlc. numea să fie temeinic organizată in
l R.T.A. Brad. Toată ziua efectua i Chiar dacă este o simplă coinci­ liecare unitate şi să se folosească dm
Autobaza
52.530 HD
la
dc
plin timpul bun de lucru si mijloa­
se curse pe traseul Brad-Crişciar. dentă, taptul că la Eeriit, lingă ce­ cele existente.
tăţile dacice din munţii Orăştici, am
Auzind despre ce este vorba,
nimerit chiar la o oră de limba ro
loan Onifa se hotărî: mână este plin de semnificaţii. Ţărani cooperatori, jucrătorl
— Mă duc cu. Nu mă simt o- din G.A.S., mecanizatori, iarna
- Elevii sînt huni - ne spune
hosit. Maşina e in perfectă stare profesoara Ana AI teica. Au început să ne găsească ru toate xupra-
dc funcţionate. Rog călătorii pen promiţător acest an şcolar. Ceea ce
tru Deva să poftească in maşină. fcţele destinate culturilor ce
La Deva s a ajuns cu bine. La trebuie să remarc in mod deosebit se vor însâmintd în primăvara
coborhe. fiecare dmtic cei 25 dc este faptul că citesc foarte multă li­
teratură pe care o interpretează
călători i au mulţumit recunoscă­ just. arate si o parte cit mai mare
tori. din ele fertilizate. Vom rens*
Si aceasta nu este o intimplare itr
Şoferul loan Om(ă este cunoscut Silit trei secvenţe Poate nu cele astfel să punem o temelie Irai-
de colectivul din cave face parte mai esenţiale', mai semnificative. nică recoltei din primul an al
şi de mulţi cctăţciv care au că­ Dar vorbesc mult aceste trei ima­
lăi arii cu ci. ca un bun conducă­ gini. In cadenţa uriaşului ritm de cincinalului, contribuind I a
tor auto. disciplinat. plin dc a- dezvoltare si construcţie, şcolile îşi sporirea simţiloarc a produc­
tcnfic faţă de pasageri. deschid larg ferestrele către viitor.
S. CERBU T. ISTRATE ţiei agricole !