Page 69 - 1965-10
P. 69
r D R U M U L SOCIALISM ULUI Nr. 3362
PAGINA 2
UN PAS BUN SPRE REALIZĂRILE VIITOAR IN COOPERATIVELE I ukI ssolâ? ffidiser 1i8vî?
AGRICOLE DE PRODUCŢIE:
A inlrat în practica muncii Pornind de la sarcinile caro au fost prevăzute acţiuni co Majoritatea vorbitorilor au
comitetelor pentru cultura $i ne siflL 'trasate, de la posibili mune. întreprinse cu comite insistat asupra necesităţii de a
aria ca, în fiecare ’ an, în tăţile dc care le avem si de tul orăşenesc U.T.C, comite ridica calitatea manifestărilor
previmn sosirii iernii, să doz- la realităţile contemporane ale tul orăşenesc al femeilor si pe care |c organizam. de a în
bâiri, în cadrul unor plenare, salului nostru socialist. co U.C.F.S, De asemenea, fiecărui lătura monotonia si superficia
principalele sarcini care tre mitetul pentru cultură si artă membru al biroului comitetu litatea. mediocritatea dm mun i ADUNĂRILE GENERALE -
buiesc urmările* In perioada si*a prevăzut în planul sân lui i-a fost încredinţată o res ca culturală. Astăzi, cind dis
lunilor de iarnă. ponsabilitate concretă. punem de atitea miiloacc do SUSŢINEREA UNUI CONCURS DE ADMITERE PENTRU
Asemenea plenare au Ioc si dc măsuri o seamă de acţiuni J n ncncral măsurile prevă culturalizare, este firesc ca ŞCOALA TEHNICA, DE PERSONAL TEHNIC, SFECiALITATEA |
în îoain.na acrşlui an la toate interesante. De pildă, pentru zute în planul comitetului sint pretenţiile cetăţenilor fală ne [ m c PREGĂTITE
centrele de raioane şi in ora activizarea mişcării artistice bune si ele dovedesc preocu ceea ce văd sau aud la cămi TEHNICIENI ELOCTROENERGETICI, PE DATA DE 22 OCTOM
şele regionale. Kedăm mai jos se vor orqanizo. sub formă tic pare pentru îmbunătăţirea ac nul cultural să fie mai mari.
< itova probleme reieşite în tivităţii dc viitor, Ace.s't lucru De aceea este necesară din BRIE ANUL CURENT.
plenara ComilelirJui pentru concurs, spectacole cu toate nu este însă suficient; el partea activiştilor culturali i- | Şl ÎMTE LA TIP! CONDIŢII DE ADMITERE : ŞCOALA MEDIE CU SAU PA
cuilură si artă al oraşului rc- formaţiile artistice ale cămine constituie doar începutul. nitialivă si pasiune.
dionnl Deva lor culturale. La încheierea Principalul este să se dea via Sînt qresite procedeele do RĂ DIPLOMA DE MATURITATE, PARA COMDiŢII DE V.'RSTĂ.
care le adoptă unii directori
Pornind de cămine culturale (Simeria Documentele celui de-al zl stabilite. După epuizarea
Veche, Rapolt ele) în rezolva
ale
de la sarcini PE MARGINEA rea cerinţelor culturale seama IX-lca Conqres al Partidu unei astfel de scointe. do Trnm nrm m fm riTTTirnnTf
cetăţenilor. Netinînd
cu oamenii
bună seamă
au
lui Comunist Român
de ceea cc este principal în subliniat, între altele, fap pleacă fără să cunoască
şi posibilităţi UNEI PLENARE munca culturală, aceştia iau tul cu unul dintre cele mai sarcinile cc Ic au in luna
unele măsuri nresite: fie ca
suspendă uneori emisiunile la importante mijloace de următoare de rezolvat.
Hotăririle care se iau cu
întărire si consolidare cco-
Subliniindu-se sarcinile pe televiziune în favorul ailor nomico-orqanizatorică a co prilejul unei asemenea a-
care Congresul al IX-)ea al acţiuni, fie că cetăţenii sînt o- operativelor aqricolc dc riunări cuprind un amalgam
P.C.R. le-a trasat inslituliilor concursului, din cele mai bu tă măsurilor prevăzute, să fie bliqali, sub o lormă sau alta. producţie este îmbunătăţi de aspecte mărunte. De
culturalo, do baza realităţilor ne formaţii si cei mai talen urmările permanent. sa plătească pentru unele ac rea activităţii dc conduce fapt. la Pricaz, în ultimul
taţi interpreţi sc va alcătui un
existente, s-a Iras concluzia ansamblu care va prezenin tivităţi la care nu participă. re si lărgire a democratici timp nu sc obişnuieşte ca p ş m t s s & :
câ dc raza oraşului reqional spectacole in toate centrele Exigenţă şi calitate Este necesar ca directorii interne. In această privin propunerile consiliului de pi l i v r e a
Deva există loalc condiţiile de comună si în oraşele Deva căminelor culturale să chibzu- ţă adunarea generală, or conducere si ale coopera • r-R A S i?
îască cit mai bine asupra or-
pentru ca activitatea culturală si Simeriu. De asemenea, pe qanizării si programării acţi ganul suprem de conduce torilor să fie sintetizate iu-
de jtms5 să sc ridice la un. baza unui crralic, alcătuit lunar In cadrul plenarei, pc mar- unilor culturale, mai ales in re, este singurul tn drent tr-un plan de măsuri care • G lV R A T
să fie aprobat dc către a-
de
să hotărască direcţia
nivel mai înalt. Unităţile cul împreună cu consiliul local al qinca raportului si a planului zilele de duminică. Qczvoltare a activităţii e- du narea generala. . Q t A M M A T
turalo dispun de o bază ma sindicalelor, se vor orqani/.a de măsuri prezentate, nume Pentru ea activitatea cultu conomice, financiare si or Iată şi un alt exemplu
terială Jarrtd, dc cadre care schimburi de experienţă în roşi participanţi au luat cuvin- rală la sate să cunoască în ganizatorice a cooperativei. de acest fel. In ziua de 18 t 6 E A M M U S U M
muncesc cu pasiune si entu tre lormatiilc artistice dc ia lul. S-a observai, in qencral, perioada care urmează un a- De aceea, consiliul dc con iulie, în plină campanie de . GEAM A R M A T
ziasm. La Rapoll, Cristur. Sin- oraşe si sale. S-a prevăzut a- dorinţa tuturor de a face mai vînt mai mare. este necesar — ducere arc datoria să con recoltări, nu s-au discutat
tandrei, Silntuhalm si in multe poi o introcerc qen „Dialog la nuilt, cie a-si îmbunătăţi acti au arătat unii vorbitori — ca voace in fiecare lună adu aspecte legate dc mersul • GfAM SECURIZAT
alte Dării. la căminele cullu- distantă" intre oraşele Deva vi lalea. sfaturile populare comunale narea generală a membri lucrărilor agricole. La ordi • 0G UNZ! CRISTAL
jale au loc acţiuni plăcute, a* si Simeria. In scopul spriiiniiii Apreciind contribuţia inie- nu numai să asigure condiţiile lor cooperatori. Cu acest nea de zi au figurat : pre
Iractivo care sc bucură de formaţiilor artistice de la sale, leclualilor in munca culturală, materiale la unităţile cultura prilej trebuie să se anali zentarea procesului ver . OGLINZI PROTECŢIE CiNEMA
popularitate în rtndurilc cetă comitetul a alcătuit un colec unii vorbitori au arătat că în le, dar să se intereseze si de zeze modul cum s-au în bal al comisiei de revizie,
ţenilor. tiv de instructori format nln oraşul Deva este necesară o felul cum sînt folosite aceste făptuit holăririle luate an despre problema avansuri t a b l e ŞC O LA R E P im STICLA
Comitetul pentru cultură $i Specialişti din oraşul Deva. antrenare şi mai largă a tutu condiţii, membrii comitetelor terior şi să se stabilească lor, ele. Să nu li interesat m
artă al ordvsulm regional Deva Fiecărui membru al colectivu ror categoriilor de intelectuali executive să participe la ma jaloanele activităţii viitoa oare pc nimeni slauiul re
a obţinui rezultate frumoaso lui i-a (ost încredinţată pen Inu numai a cadrelor didacti nifestările culturale, la repe re. Tinerea cu xeqularita:e coltărilor. al cxeeulării a-
în antrenarea intelectualilor tru instruire o anumită forma ce), o repartizare mai raţiona tiţiile formaţiilor artistice etc. a adunărilor generale si răturilo.r ele? Bineînţeles
din oros si organizarea cu a- ţie artistică. Au fost preconi Prin caracterul ci de lucru, dezbaterea principalelor că da. Dar, consiliul de
cestia a unor acţiuni Intere zate măsuri bune si in celelal lă a sarcinilor obşteşti între plenara Comitetului penlru probleme de producţie in conducere nu a considerat
sante la sate. Numeroşii eon- te sectoare dc activitate cultu aceştia, pentru că în 'timp ce cultură şi artă al oraşului ro- fluenţează direct asupra important acest lucru. De
ferenliari, brigăzile ştiinţifice, rala : munca cu cartea, răspîn- unii sînt supraîncărcaţi, alţii qional Deva n constituit un bunului mers al activităţii atunci (din 18 iulie) si pină
formaţiile arli.vlrcc care >s-nu riirea cunoştinţelor cullural- nu au nici o 6 arcină pc linie bun pas spre realizările viitoa economice in liecare co-« in U octombrie nu s-a mai Şcoala profesionişti
deplasat la eămimelc cullmrale şliiirlificc, activitatea staţiilor obşteasca, Dc asemenea, în re. Păcat că la plenară, deşi, operativă agricolă. tinut nici-o adunare gene
nu numai că au contribuit la de radiolicare, munca cu fil cadrul plenarei, s-a propus ca după cum s-a spus, au fost in Ne-am interesat de mo rală. De abia cu ocazia a-
ridicarea nivelului cultural al mul ele. orchestra semlsimfonică care a vitaţi, n-a participat nici mă dul cum sc procedează la dunării qcnerale linută )n
Pentru a se evita paralelis
existat cindva pc lînqâ Clubul
sfat
de
car im preşedinte
din
cooperativa agricolă
maselor dar *u> dat un imp.bls mele si a se da o mai maro sindicatelor din Deva să fie popular comunal. Să fie care Pricaz iu ceea ce priveşte ultima dală amintită s-a
stabilit să se discute des
mişcării cullurol-arlistice iAn temeinicie acţiunilor, în pla rrtînfiintată, deoarece posibi vina lor ? stabilirea şi înfăptuirea pre mersul lucrărilor agri
satele respective. \ nul de znasuri al comitetului lităţi există. I. CJOBOTA hotăririlor luate de către cole. S-a recurs la aceas
adunarea generalii a coope ta deoarece însâmintatul raionu! ilia, regiunea Hunedoara
ratorilor. Am constatat în griului si recoltatul porum
această direcţie o seric de bului erau înlîrziate. Iată Angajează de urgenţă instructori
C U C O J O C A R U neajunsuri. In primul «rînd deci că numai acum con
a-
trebuie să amintim că
ciunărilc generale nu s-au siliul de conducere si--1 f pentru practica de conducere,
dat seama de utilitatea pe
N U - I D E G L U M I T linut cu regularitate. Deşi care ar fi avut-o tinerea u- i tori auto care au practicat meseria de
piuă acum trebuiau să aibă
nci adunîlri generale îna
loc 10 adunări, abia 6 din inte de începerii campa şofer cei puţin 5 ani.
ele au fost linutc. Cu pri niei de însăinîntări .şi re
lejul acestora au fost pre
Poposim pentru citcva mi cu caic şi-a propus multe sco repezit cu citcva minute îna zentate informări de către coltări. Se asigură 1,3 normă didactică şi
nute in salul Timpa. Nu pen puri în viată (? !) inte de gestionara titulară (ca consiliul dc conducere a- Este ştiut faptul cu da
tru a vizita satul. triajul' Prin mintea omului „pus la să nti-i spunem fantomă). supra activităţii sale, iar toria de a convoca aduna masa contra cost; informaţii suplimen
rea generală revine consi
C.F.R. sau pentru nu ştiu cc punct" de gestionară, toate - Ei, dar cc vreţi, tovarăşi contabilitatea a făcut ra liului de conducere al fie tare se primesc la secretariatul şcolii.
alte scopuri. Pur şi simplu acestea se perindau. una după lor. sâ ne tot spuneţi despre poarte despre executarea cărei cooperative agricole.
pentru a cumpăra ţigări de alta. Şi. mulţumit că a evitat ce-ati văzut în citcva minute bugetului de venituri si La Pricaz acest lucru nu
la bufetul din sat. A LrcbuiL neaşteptatul. a plecat. Da, intr-un mic bufet ? - ne vc(i cheltuieli. De asemenea, tri s-a realizat cu punctualita
să aşteptăm. Erau mulţi cum neaşteptatul, pentru că se pu reproşa. mestrial. comisia dc xevi- te. De fapt, nici şedinţele
părători. Fiecare solicita ce tea aştepta la surprize, lorda- - Vâ cerem scuze pentru zie a făcut informările ne dc consiliu nu au fost ţi im  T Z m /A ____
cesare asupra celor consta
doica dm produsele aliate în che Cojocarii, soţul gestiona că vă răpim timp cu cititul tate cu ocazia cont roate nute cu regularitate. Toate
rafturi, plătea şi pleca. Cei rei. c dintr o bucată. Cu el relatării şi vă adresăm mul lor. Problemele respective aceste neajunsuri se reflec
tă în activitatea de produc
care cumpărau băuturi le con nu ti merge. Nu laşi cum ţumiri pentru răbdare. Dar trebuiau dezbătute insă lu ţie a unităţii, care putea
sumau şi apoi plecau. Cestio- spune cl. nu le supui lui. te pentru câ nc-aţi răbdat atîta. II nar, cu întreaga masă de fi cu mult mai bună. A sa M E T A N U L ) / i
tara vindea şi tăcea La un plesneşte cit ai clipi. mai răbdaţi ne puţin. Pe cooperatori. Aspectele in- slînd lucrurile este nece
moment dai, am auzit o voce scurt, vă mai relatăm un caz. Li 1 njte în produciic se aduc sar ca în viitor organiza Io minele gnzafoase.te fiecare Jcc |
protcslatoarc. Probabil că o- Acesta c autentic şi nani In cunoştinţa adunării, dar ţi-! de piirtirt să îndrume si de mancă şi fiecare cameră subtera
tuul. clientul, era nemulţumit vrea să-î neglijăm. Tot de prea puţin sc discută asu su tragă mai mult la răs nă trebtiic şâ existe cei puţin o
fost
pra lor. Nu rare au
dc ceva. Şi s a adresat ges însemnări Cojocarii c vorba. Dar, pc cazurile cind lucrările a- pundere consiliul de condu lam pă de sigu ran ţă cu benzină.
tionarei. Aceasta, nici una, scurt dunării generale s-au pier cere penlru ca toate adu Controlul existentei m etanului
nările generale şi şedinţe
nici alta. i-a retezat o catego- In bufet intră, fa un mo dut în mărunţişuri, scăpînd le consiliului su fie linuie cu lam pa se în c e p e cu flacăra
: ic : dacă nu li bagi minţile-n ment dat. Dumitru Nicolae. oin vedere problemele la cu regularitate. Trebuie fi
cap. chem pc bărbatul meu. Comandă un kg. dc vin, îl | ordinea zilei. Asttel. in no i să existe mai multă n o rm a la . D acă s e o b s e r v ă fila
El are ac de cojocu dumitalc. Am aflat că aici s-a intro consumă şi pleacă. După ci- ziua de 0 aprilie, cu pric răspundere pentru alege re a s a u aiu n g irea flecarei pînâ
- Da ? Interesant ! Numai dus vînzarca pc credit. Cine teva minute reapare şi coman iul adunării generale, foar rea ordinei ee zi, pentru la m arginea Guperto.ară a sticlei,
au
câ eu nu am cojoc pentru a- doreşte să cumpere o ţuică, dă un pachet dc ţigări. Le te putini dm coi care pio- dezbaterea problemelor vi controlul s e o o reşte iar locul de
discutai au abordai
cui lui Pe el ştiu căi clica un vin, un lichior, un pachet plăteşte şi pc acestea. Dar Peştera „Valea Seacă", aflată blcmclc vitale cc interesau tale ale nclivilătii economi muncă va fi e v a cu a t pînâ la aert*
mă Cojocaiu, dar asia nu în dc ţigări şi nu arc bani la cl. cînd să plece. Cojocarii. in bunul mers al lucrărilor fl ce a cooperativei în cadrul sire D acă nu se o b s e r v ă alungi-
seamnă că c şi cojocar. Şi se adresează lui Cojocarii - chip de vînzătov, gestionar şi în apropierea comunei Dobra, oricele. Spre exemplu, iov. acestor şedinţe. Sc impuno rea sau filarea f la c â re i.s e trece
nici că are ace pentru cojoa împuternicit, subliniem. de om de încredere al soţiei, ii raionul lila, constituie un f Vlaicu, preşedintele Comi în acelaşi timp ca adună la d e te rm in a re a p r o c e n t u a l a
ce nu ştiam soţia lui cu gestionarea bufe cere banii pentru vinul con punct de atracţie pentru nume tetului executiv al Sfatului rile qencralo *ă fie mai 1c- m etan u lu i cu fla c ă ra red u să.
meinic prcqătile. iar
in
O su ştii ! Dar mai bine tului. cu ţinerea evidentei de sumat înainte. roşi turişti. Vizitatorii au pri popular comunal Turdaş, a formările prezentate să fie
cată ţi de treabă... bitorilor şi cu încasarea ulte - L-am plătit, răspunde el lejul să admire frumuseţea vorbii despre probleme de întocmite în spirit critic şi
Şi omul a plecat, a lăsat dc rioară a banilor. E un proce - Ba nu ! stalactitelor şi stalacmilolor, înfrumuseţare a satului şi autocritic, să fie scoase la
alte aspecte
gospodăreşti.
fa el numai ca sri evite întil- deu curios. Intr-un fel Şi „a- - Ba d a ! caro prin formele lor prezintă Nimic dc zis, erau s* aces iveala lipsurile manifesta
itirca cu Cojocarii. Îşi aduse vantajos", mai cu seamă pen - Ba... Şi în acel moment un deosebit interes. tea importante, dar nu aici te şi să sc stabilească mă
aminte dc acest Cojocarii, tru gestionar. Dc ce ? vă ve}i gestionarul a mînuit o sticlă. După cum se poale vedea şi era locul discutării lor. suri corespunzătoare pen ~m UITAŢI ! , ,
încă dc cînd era gestionar. Da. întreba. Ei. aici c aici. Noi vă Â urmat o scenă la care n ani în fotografia de fată. la ieşirea Mai arzătoare erau aspec tru lichidarea lor. Va exis S e lucrează fă ră exp lo ziv id
a losl şi el gestionar acest spunem dar cu rugămintea dc mai asistat. Acesta c totul. din peştera „Valea Seacă", vi tele privitoare la deslăşu- ta astfel posibilitatea ea la
Pricaz să 6 C obţină rezul
Cojocaiu. Lucra in companie a nu generaliza, cel puţin deo ...Intr-un colţ al încăperii zitatorii îşi împărtăşesc plăcu rarea lucrărilor agricole tate si mai bune în desfă
cu altul, tovarăş şi coleg dc camdată. acest procedeu. E stătea o femeie. Era soţia lui tele impresii pc care ie-au cu 1 Despre acest lucru însă, şurarea lucrărilor agricole
muncă cu el. Cu el împărţea original, in felul lui şi n-nin Cojocarii şi gestionara titula nu s-a vorbit nimic. Mulli si în sporirea producţiei ve
participanţi la discuţii
au
şi. răul şi binele. Din „bine vrea ca tocmai noi săi extin ră a bufetului. Nu i am trăit les cu acest prilej. I tratat apoi aspecte minore getale si animale. LOCUL
însă. Cojocarii avea gxjă săi-şi dem. Poate s-o găsi cineva sentimentele şi nu i-am ghicit Foto: S. TRUŢA l si chiar în afma ordinei de A. POTOPEA MUNCĂ VA
rezerve mai mult lui. Şi nu competent să i verifice utili (pudurile. Nu ştim la cc sc FI EVACUAT
i-a ajuns nici atîta. Cînd co tatea sau... tfindea. Am constatat însă că
legul lilieci a in serviciu, pro- Spuneam că aici se vinde îsi privea bărbatul triumfător. LA AERISIRE.ţ
tilind de neatenţia sau de în pc credit. Debitorul c ţinut, Poale câ nicicind nu la vă
crederea acestuia, i-a furai cum c firesc. în evidenţă, in suţ atît dc puternic ca atunci. A 38-a ie fotografii dini acest an
din stoc sticle cu băuturi. Şi... tr-un carnet sau în memoria Poate că şi-a întărit Şi mai
A fost prms. A fost prins, ju Ini Cojocarii. Cind omul vine mult convingerea că singurul
decat şi pedepsit. Din toate să-şi plătească datoria. plă om în care poale avea încre Asociaţia artiştilor folograJi Paraua $i Parnhibn în Brazilia, distincţii. In palmaresul din
acestea nu a învăţat nimic. La teşte. Unii nu şi amintesc c dere este cl : că lui şi numai din tara noastră pregăteşte o Iu Coleulla. Canncs, Pragn. Li acest an se înscrie, alături de
întoarcere. în localul gestio xact cu cît sînt datori. dar lui îi poale lăsa în griiă mar nouă colecţie — a tttt-a din sabona într-o expoziţie itine premiile oblinnle la cel de-ni
nat de soţia lui. tr.ee pc yîn- mintea ageră a lui Cojocaiu in. banii şi vînzarca pc mai acest an — penlru n o trimite rantă în Elveţia. nelgia şi V-lca Salon internaţional dc
rătorul Alai precis, el vinde le vine in ajutor. Lc o spune departe. Sau poate că'greşim, In un salon internaţional do f ranţa şi intr-una reprezentati artă fotografică al Republicii
de obicei in bufet. Solia lui. prompt şi datornicul plăteşte. I o li chemat în casă. unde artă fotografică ci* se va des vă ia Lvov. Fotografia româ Socialiste România, deschis Li ÎNTREPRINDEREA d e p r o d u s e
.ocupata' cu treburi casnice, Cineva şi-a amintii că a 1 a muştruluit numărul unu chide la sfirsilul lunii octom nească a lost prezentă la a- Fucurcsli. distincţiile acordate
ii încredinţează solului măi- plătit mai mult dccît a con O fi una. o fi alta... Numai ci brie în Argentina. Colecţia v.i nroape toate saloanele inter Asociaţiei artiştilor fotografi
cuprinde *10 de foloqralii a!b- naţionale organizate anul
a-
turilc şi misiunea de a vinde. sumat. A întrebat, a cerut lă Şl iu. din tara noastră ]a Rordoaux,
Poate râ arc dreptate gestio muriri şi repede a fost „pur, Noi. ce am ştiut v-am spus. neqru. Artiştii noştri fotografi resta si la numeroase expoziţii. Ptov’div, Chicago. Skoptje, Za DIN BETON CELULAR
nara. E doar soţul ci, ntc în la punct". De alunei c pru Dacă aUii mai ştiu ceva. c vor fiqur.i cu lucrări, piuă la Din ştirile sosite urnă acum ne greb, precum si numeroase
credere în cl. Doar n-o s-o dent cu Cojocarii. treaba lor. Noi ne am făcut slirşitul anului, în alte z.e." adresa Asociaţiei artiştilor fo- premii individuale.
fure tocmai el. soţul ei „ide Aşa ne-am dat şi noi scama actoria. Ei. cei care mai ştiu, saloane internaţionale şî ex lonrafi reiese că fotograîii
al", ck care convieţuieşte Şi cît dc original a precedat ccl să facă ceea cc cred poziţii dc arta fotografica : la noşiri au obţinui numeroase (Agerpresl. AUTOCLAVIZAT DOICEŞTI
cinematograful „Steaua roşie" ; LO- program de muzică vocală; 10,1.5 rle fanfară ; 12,45 „Smtein a tării nerelil; 21,00 Din toată inima: Spec RAIQNUL TÎRGOVIŞTE, RFGIUNea PLOIEŞTI,
21 octom brie 1965 NEA : Fiul căpitanului Bloorl — ci „Patrie bogalâ-n Irumuscli"— pro primăvară'* — cîntcce pioniereşti; tacol prezentat de lormatiilc artisti
nematograful „Minerul; 1 LI A : Fe gram de cîntcce si jocuri • 10,35 13 30 Ne înlilnim cu melodiile; ce fie amatori ale sindicatelor din ppopi c r 51 HV3EA7A PI BA7A DF REPARIfŢlF TENTRIJ IÎNTRE
meia necunoscută — cinematogra Muzică din opereta „Amorul mas 14,30 Solişti şi formalii artistice de regiunile Braşov şi Suceava; In în I
ful „Lumina". cat" ; 17,011 Muzică uşoară interpre amatori; 10,30 Emisiune de basme : cheiere, Jurnalul televiziunii (II) şi PRINDERILE SOCIALISTE, IAR PENTRU PARTICULARI___PE_BAZA DE
tată de Trio Armonia; )7,î5 Pagini „lacoh bucătarul" rle Mauff; 17,15 buletinul meteorologic.
« n i » * orchestrale din opere; 17,311 Cînic- Muzică uşoară dc Sergin Malagam- COMENZI FERME URMĂTOARELE:
ba si Horia Ropcen ; 17,30 Muzică
ce şi jocuri populare la cererea as
j cultătorilor ; 18,03 In jurul globu instrumentală ; 17,50 Vals dc Lchar; — BLOCURI DE ZIDĂRIE 10X24X49 CM. SORT 07 (700 ltg.?M.C.)
DEVA : Camera în formă de L — PROGRAMUL 1 : S.Ofi Cîntcce lui : 18 10 Seară penlru tineret ; 18,15 Ziare, ziarişti, opinii. Emisiu
cinematograful „Patria11 , Dansul e- populare; 5.-10 Marşuri sportive; 10.00 Ciută, dansează, tinerele; ne dc Nicolae Minei ; 18,30 Varie — PLACI DE IZOLAŢIE 3X24*49 CM. SORT 05, 10X24X49 CM.
tem — r.inemalocjrafnl „Arta“ ; PE fş'2‘2 .locuri populare ; 7.18 Acordeo *30.00 Radiogazcla dc seară ; 20,30 tăţi muzicale; 10,05 Interpreţi ai
TROSANI : Viată dificilă — cine nul vesel — muzică uşoară : 7.30 Călătorie muzicală; 21,25 Melodii muzicii populare; 10.30 Canţonete (500 l<g. M.C-1, 12,5X24X49 CM
matoqralul ,>Republica" ; Strigătul Melodii de estradă ; 7,45 Muzică populare interpretate de Achim Ni- interpretate fie Garbis Zobran : 22,35 PENTRU 24 ORE I
cinematograful J Noiembrie"; LU- populară interpretată rle N’elu Orian ca şi Marin Chisăr ; 22.15 Ciulă or Mic concert de noapte; 23,10 Mu IN BAZA COMENZILOR SPECIALE SE POT EXECUTA Şl PANOURI
PENI; Evadatul — cinemntogroful 51 Petru Bundiş; 8 30 La microfon, chestra de "stradă a Rarliotelcvi- zică uşoară. Vrnme relativ frumoasă, eu ce
„Cultural"; SIMERIA : Inlilnire la Js- melodia preferată ,■ 0,30 Statul me ziunii ; 23,34 Muzică uşoară inter nnletine dc ştiri si radiojurnale: rul variabil, inai mult senin. Viului DIN DETON ARMAT
chia — cinematograful „Mureşul"; dicului ; Prevenirea artcriosclero- pretată de orchestra Fesier Lanin. 5.00 i 7 00; 10,00; 12.00; 14,00; 10,00,-
ALBA II.ÎLIA; Oliwer Txxîsl — ci PROGRAMUL 11 : 7,48 Cînlecc de 18,00; 22.00; 23,50 (programul I); va sulta potrivii din sectorul norrl MODUL DE UTILIZARE ÎN CONSTRUCŢiF, CONFORM LVSTRUCŢI
nematograful „Victoria" ; Moral Ti.1 zei ; 0.35 Arie şi scenă din opera Serqiu Sarchizov; 8,00 Muzică 0,00 ; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; şi norri-est. Temperatura staţiona
— cinematograful „-3 August" ; „Ana Polono" de Donizeiti ; 11.30 populară interpretată de Maria Pe- 10,00; 23.00; 0 50 (programul U) ră; ziua va ti cuprinsă între 12 sî (INILOR TEHNICE PENTRU FOLOSIREA LA ZIDARII A BLOCURILOR
SEBEŞ : Aport Muhlar — cinema Un nume drag, n melodie cunoscu ter. Ion Sasn si Fănîcă Stănoscu — 11) qracc, înr noaptea intre —3 S‘
tograful „Progresul" : Străinul seni tă 1*2,13 Din folclorul muzical bă Româneşti ; 0,30 „Tinerele, dragă-mi MICI Şl A PLĂCILOR DIN DETON CELULAR AUTOCLAVIZAT C. 00—
le I si II — cinematograful „Sebeşul": năţean; 12,30 Aici... Cralova!; eşti" — muzică uşoară ; 10,00 locuri MI M »lM E > 4 - 2 grade.
OU AŞTlf : Uonuilus şi Remus — 12,50 Concert dc prin/: 14,118 Me din diferite regiuni ale tării; 10,15 C5 APROBATE DE C.S.C.A.S PRIN ORDINUL JVR. 39 '24.II.19G5.
cinematograful „Patria" ; Dc doi lodii din filme; ) 5,00 Pagini alese Ciută formaţia ICrautgartner ; !0,30 PENTRU URMĂTOARE 3 ZILE
bani v: o 1 c l e — cinematograful Din operetele lui Paul Lînke ; 11,10 __ PENTRU INFORMAŢII SUPLIMENTARE, BENEFICIARA SE VOR A-
„riacăra“ : HAŢEG; lanoşik seriile din opera „Paiaţe" de Leoncavallo; 19,00 Jurnalul televiziunii (l);
1 si II — cinematograful „Popular"; 15,30 Coordonate culturale 1005; Popas folcloric; 11,30 Din lările so 10,20 Povestiri pe degete — cnv- Vreme uşor neslabilă, cu cerul DRESA LA ÎNTREPRINDEREA DE MAI SUS, TELEFON 13.
BRAD: Un lucru lăcut la timp — 15,45 „Cu braiul plin de Hori" — cialisto; 1*3,22 Valsuri interpretate siune pentru copii ; 19,-15 Clubul li- variabil si temperatura staţionara.