Page 70 - 1965-10

PAGINA
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3362

V I A Ţ A D E P A R T I D

ieşirea din lucru predau schimbului următor furnalele
corect încărcate.
Un alt factor care a sitei la baza succeselor noas­
tre a fost micşorarea sub admis a timpului de meca
redus şi a opririlor accidentale. Accasla s-a asigurat
prin calitatea mai hună a rcparoluior (la care s-an
pregătit din timp piesele necesare), activitatea sus­
Cooperativa agricola dc produclie din Vinlul de Jos, Ta­ conducere existau multe neajunsuri ţinută a lucrătorilor de la întreţinere pentru preve­
lonul Alba. era considerata pini nu de mult una din unită­ leoale tocmai dc răspunderea perso­
ţile cu rezultate slabe. nală o membrilor consiliului fotă de nirea avariilor, prin reducerea perioadei de timp dc
mers încetinit înainte $i după oprirea furnalului cj
Alunei. Comitetul raional de partid AJba a intervenit cu soarta diferitelor activităţi din coo­
competentă. S-c făcut un studiu temeinic asupra posibilităţi­ perativă. S-a hoţărît să se repartize­ peste 30 fii sulu $î altele. în-
Preocuparea colectivului do furnalişti a fost
lor şi condiţiilor concrete pe care le avea cooperativa. Toate ze sarcini concrete pe oameni. To­ i dreptatâ $i spre înfăptuirea unui $ir de măsuri leli-
tortele au lost îndreptate spre descoperirea si valorificarea re­ varăşul Nicolac Albu trebuia să răs­
zervelor interne, spre antrenarea cooperatorilor la lucru, spre pundă de eonslruirea unei mnlcrni- nico-orqanizaloricc,t caro au avut un rol hotăritor. Dpi
folosirea pămintului cu mai multă chibzuinţă. IcMi, Ioan Mărqineanu de strîngcrcn cele 32 măsuri propuse in planul M.T.O. 31 au fool
$i depozitarea furajelor. Victor Bă- înfăptuite.
Folosirea chibzuită a cocsului este de asemenea-con­
Nu-i suficient primele 9 luni ale anului, cu 300 li­ câinUm si Pompiliu Dicu de podirca siderată de noi o rezervă deosebit dc valoroasă pen­
si buna organizare
a
unui Grajd
tri mai mul* dccit s-a realizat în a-
tru sporirea producţiei şi pentru reducerea preţului
nul 1964. muncii in campaniile aq-ricolc, Ioan ci de cost. Jn trei trimestre, la cele două furnale ’ s-au
numai să constaţi Abrudeanu, Ana Şincu si Gliqor An- economisit 15.189 tone cocs din care s-a elaborai, toa­
droane de terminarea la timpul op­
Discutînd tim a însămi ţări lor do toamnă. tă fonta produsă nesto plan. răminindu-ne şi oţeco-
Comitelui dc parlid a analizat pe­ nomio netă de cocs destul rle mare.
In şedinţele comitetului de partid Alături do economisirea cocsului, mai aminLiinfţridi-
pe cooperativă, ale birourilor orga­ aspecte care riodic felul cum sînt ouse la înde­ f cârca temperaturii aerului insuflat la 861° C la fur-
nizaţiilor de bază din cadrul brigăzi - m plinire sarcinile încredinţate si a a- i naiul nr. 5 şi la 852° C la furnalul nr. 6, fală dev 850
iulal concret la rezolvarea lor.
lor, in adunările generale de partid,
comuniştii ae mulţumeau, dc obicei, frămîntă întregul Ne apropiem acum cu paşi reppzl ’ grade, cit fusese planificat. Caupcrişlii ca să asigure
o temperatură înaltă aerului insufla! la furnalul nr.
să (constate că lucrările in campanii­ de sfîrşitul anului agricol 1965. Ma­ 5 reglează arderea gazului dc furnal în aşa fel incit
le agricole nu se efectuau la timo colectiv joritatea obiectivelor stabilite in pla­ să se asigure permanent lempcralura prescrisă a (ac­
si dc calitate, că în sectorul zooteh­ nul de produclie, repartizate asu Zlalna, veche aşezare minieră din Apuseni, si-a primenit în ultimii rului si chiar să existe la nevoie o rezervă de ţ'rm-
nic treaba se făcea oe mintuială. că rum am amintit, do oameni, sini deja ani ţinuta urbanistică. Noile blocuri construite aici fac dovada afirmativi peraturu. Cele mai bune rezultate în această dii^clie
adunările generale ale membrilor co­ Pentru a pulea interveni cu com­ îndeplinite. Maternitatea pentru noastre. Foto : f. TEREK au fast obţinute (ie Şina Ghcorqhe, Repede $HcPan,
operatori nu se tÎQeau cu regulari­ petentă atunci cînd situaţia o cere, scroafe a fost dată deja în folosin­ Duaan Va-silc, Covalciuc Harala.mbie 5» alţii. !;
tate, că din cauza ponlaiului la z»-- este nevoie ca organizaţia de partid ţă la fel ca şi Grajdul pentru vite. La ridicarea temperaturii aerului si asigurarea /runu
ua-muncă se creau nemulţumiri, că să cunoască toate problemele ce frâ- furajele s-au sLrins si depozitat în regim termic corespunzător (ceea ce a dus Ja eco­
mecanizatorii lucrau de capul lor. mîntă colectivul în mijlocul căruia bune condiliuni 1120 tone fin lucer­ nomisirea cocsului) o importanta maro a avut/ş creş­
isi desfăşoară activitatea. Această na, G9 tone fin-trifoi, 25 tone fin na­
Toate aceste deficiente erau con­ tural, peste 100 tone siloz ele.), în- p e t r iia n r terea canlitălii do gaz metan cu circa 10 m.jc. nor­
siderate ca o consecinţă a IîdscÎ bra­ cunoaştere se realizează în contac­ sâmintatul celor 270 ba. cu orîu. orz mali pe loiui de fontă, fată dc consumul anUTui tre­
ţelor de muncă. Putini erau aceia tul v'.ilnic cu oamenii. şi secară a fost terminat incă din cut. Dc asemenea a fost îmbunătăţită schema do în­
care vedeau că in spatele asa-zisilor Membrii comitetului de partid şi ziua de 2 octombrie ac. In prezent cărcare aulomată a furnalului nr. 6 care asieţura ca
factori obiectivi, se ascundeau in ai birourilor organizaţiilor de bază se lucrează cu toate forţele la re­ rezervă In gitul lui. o şarjă cu materialele necresnre,
realitate cauze de ordin subiectiv, Fiind antrenaţi permanent în toate coltatul porumbului de unde spe­ gata pregătite. S-au adus transformări la vagomi'l cîn-
neoliionlă fată de soarta producţiei, acţiunile desfăşurate în cadrul co­ răm să obţinem o producţie de pes­ lar rle la furnalul 5. imbunătâlmdu-sc conditliilc fte r
fată de avererea obştească în ge­ operativei agricole, participînd la te 2.000 kg boabe la ho-, cu 1.000 N O A S T R Ă V O L U N T A R Ă muncă si asiqurîndu-so în permanentă nivcltnl cons­
neral. rezolvarea treburilor Gospodăreşti, tant al încărcăturii. Tot din planul M.T;0. nmi face
au posibilitatea să cunoască toate as­ kg. mai mult aocît în anul trecut.
pectele munţii, să participe nemij­ Acţiunile si cifrele amintite reller- parte o maşină dc perforat şticul, construită în sec­
Intervenţii operative locit la traducerea în viată a hotă- lâ tocmai preocuparea suslinulă a Cărbune preparat trecerii excculînd reparaţii ilor brichetai si carboniza­ ţie şl altele.
Asemenea măsuri cit si producerea fontelor slab
comitetului dc parlid. a consiliului
ririlor adoptate. Acesta consider câ
este si unul din motivele principale de conducere de a ridica unitatea dc calitate si într-un ter­ re. repararea cabinei dc la manganoasc au dus la creşterea simliioaro a canti­
Cu sprijinul Comitetului raional de centru caro noi am reuşit să pu­ noastră la nivelul cooperativelor a- peste pian men scurt. pulul de znură. De aseme­ tăţii de fontă do m c. de volum util si zi calenda­
partid Alba, am lost ajutaţi să ne nem in discuţia seoinfclor şi adună­ oricolc fruntaşe din raionul Alba. nea, s-au (acut reparaţii si ristică.
Amil viilor avem de realizat sarcini sporite. Toc- ţ
trezim la reelitato. să ne vedem pro­ rilor Generale acele probleme cari esfăsurind o activi- Contribuţia înlocuiri la conductele de mai de aceea iu'-an\ gindit rle pe acum la unele mă­
aburi si izolări dc conduc­
priile noastre lipsuri. frămînlau întregul colectiv. He-am obişnuit să talc suslinulă, harni­ te. Facilul la timp aceste suri care urmează sa le aplicăm. Nc-am pcopus sa ri­
Comitelui de partid pe cooperati­ In planurile dc muncă ale comi­ T cul colectiv oc la Prcpurn- inovatorilor lucrări, preparatorii sini dicăm in continuare lempcralura aerului insuflat la
onnizaliilor dc bază au fost prevă­ vedem lucrurile
vă a pus un accent mai mare pe în­ tetului de partid si ale birourilor or- tin rle cărbuni din Petriia conştienţi că asigură des­ 880° C la furnalul nr. 5 şi la 860° C la furnalul nr, 6.
tărirea r i neţurilor partidului. Birou­ zute anul acesta probleme privind obţine succese tot mai în­ făşurarea normală a proce­ Aceaslă preocupare no slă cu atît mai mult in a-
rile organizaţiilor dc bază au fost întărirea rindurilor partidului, des­ semnate. Sporirea randa­ 9 a Exploatarea minie- sului de producţie in tim­ lenţie, cu cit, în anul viitor, sarcina rle xeducere a
ră dig Petriia exislă
îndrumate să drslăsoare o susţinui'» făşurarea învătăminlului dc parlid în perspectivă mentelor la agregate, eli­ un colectiv harnic dc ino­ pul iernii, fără ca îngheţul consumului dc cocs este mai maro. Avem în vedere
muncă polihro-educativă pentru a- si aorozoolchnic, activitatea cultu- minarea opririlor acciden­ să Iu producă greutăţi in mărirea in continuare a consumului de gaz metan,
traqoroa în DarIin o celcr mai har­ rnl-rciucalivd, realizarea producţiilor Congresul al IX-lea al Partidului tale, înfăptuirea masurilor vatori. îndrumaţi in per­ muncă. La executarea lu­ micşorarea timpilor dc opriri planificate si prove-
nici si pricepuţi cooperatori. din planul M.T.O., sînt manenta de către comite­ crărilor nmintile s-au evi­ nirea opririlor accidentale. asiq»irarca seclici cu
stabilite, oroaniz.area întrecerii so­ Comunist Român a elaborat un vast tul de parlid si cel al sin­
In poslurile dc răspundere (consi­ cialiste între briqăzi si echipe, res­ program dc dezvoltare în perspec­ doar citeva din căile prin dicatului. inovatorii traduc denţiat brigăzile conduse minimum 20 de oale pentru transportul zgurii şi
liul de conducere, brigadieri, şefi de pectarea democratici cooperatist tivă a patriei noastre. Programul care muncitorii preparatori lot mai mult in viată sar­ de Chis Liviu, Lorenlz oiţele.
echipe, sectorul zootehnici au fost instruirea periodică a brioadicrilor si partidului este de fapt si programul cinile privind introducerea llenric. S/edlncszc Eugen Conducerea combinatului do asemenea are în aten­
promovaţi, la propunerea comitetului şefilor de echipă cu probleme ale nostru, al cooperatorilor din comuna au oblinut realizări impor­ tehnicii noi în minerit. si Micloşi losif. ţie alte măsuri care vor fi concretizate în secţia noas­
de partid, comunişti cu o vechime organizării muncii in campaniile a- Vinlul dc Jos. Din e] am desprins tante. De la începutul anu­ Pînă in prezent ci au pio- tră şi care ne vor sprijini în realizarea sarcinilor dc
mai mare în nnrlid, huni cunoscă­ aricole s a m.d. învăţăminte prolioa.se care ne var lui si DÎnă m prezent ei zcntâ't cabinetului lehnic Noi cadre plan pe 1966. Astfel s-a luat măsura pentru reparaţia
tori al problemelor dc producţie, or- Ţinerea cu regularitate a adună­ li Ghid în activitatea noas'ră de vi­ au dat peste plan 14.15)1 33 propuneri de inovaţii capitală a aqlomcrotorului nr. 1, încă în acest tri­
aurzalo/i de,sloi nici. A sa am ajuns rilor qvneruW de parlid, discutarea itor. din care 24 s-au şi apîient. (ie muncitori mestru.
ca anul cKVjsla sa primim in parljd problemelor în mod di ferenliat, în Nc-am propus, dc pildă, ca în ur­ tnno du cărbune brut si 'Printre inovaţiile ru eti- Reparaţia aglameralorului ne esle oe marc folo-ţ,
25 fie membri noi, iar ţoale funcţiile funcţie dc preocupării»' existente în mătorii 3-4 ani efeclivu) de van 25.111 tone cărbune spălat r ciunlă economică ridicată mai cu seamă că în luna decembrie, cind acesta va
de răspundere să J• c ocupate numai licoare brigadă a influenţat pozitiv mulgătoare să fie dc circa 50 la su­ calitatea a fost îmbunătă­ minţim : „Amonaiaxcu | n cursul acestui an, produce din nou la întreaga lui capacitate, sperăm
de membri ai partidului, cu experi­ înlrenul mers al lucrărilor din cam­ lă din totalul bovinelor proprietate ţită cu 4 la sulă prin re­ haldei dc steril pe malul * la Proparalia din P> să obţinem rezultate superioare celor de pînă acum.
enţă în numea. paniile aaricole, îmbunătăţirea în obştească si să urmărim ca. paralel ducerea procentului de ce­ Jiului la putui Est 1”. aprr- trila au funcţionat patru 1 La scclin noastră mai urmează să rr. pună în anii-
Intervenţiile operative ale cornii- ansamblu a muncii din cadrul coo­ cu atingerea occslui obiectiv, să nuşă şi micşorarea umidi­ Unind inq. Emil Stoica. cursuri do calificare a care şi alte măsuri : reparaţia capitală n catipcruuii
muncitorilor, in specialilă-
nislilor ne parcursul intregii arlivi- perativei. Seriozitatea cu care au procurăm numai nudei valoroşi, du „Dispozitiv pentru confec­ lilc: mecanici do întreţi­ nr. 2 de la furnalul nr. 6. caro s* va moderniza, apro­
!ăt» au avut darul să contribuie la lost privite aceste probleme de ca­ inallă productivitate. tăţii cu 3 la sulă fală du ţionat inele de 150 mm. vizionarea cu incă ('ouă oale dc 80 tone pentru fonta,
nere. lăcătuşi.
ureparn'ori
Îmbunătăţirea situaţiei cconomico-or- iro comunişti a avut influentă şi n- In vederea creşterii producţiei de normele in vigoare eco­ pentru 'tuburi de rambleu", cărbune şi mecanici benv.i- srliimbarea benzii K 17, confecţionarea a patru 5U-..(
rtanizalorice a cooperativei noastre. suprn consiliului de conducere care cereale vom continua să efectuăm nomii lu saplime.nlare lu conceputa de maistrul Ce­ elevatoore, care au fost ab­ berc pentru aer cald si «i 11cIc.
Spre ewmotu, in sectorul zootehnic. s-a obişnuit sa convoace cu renn- lucrările agricole la timpul optim, preţul de cost însumează va cs Ferdi natul si mu-ncito­ solvite dc 105 muncitori. Toate acestea, ( it si felul în r*re furnalislii sliu
Si în mon deosebii la fermj de vaci. larilulo şedinţele dc consiliu si adu­ <să fertilizăm toate suprafeţele dc te­ 89.000 lei. Depăşirea înre­ rul Varnheasi 'Ma.pt m. „Sus­ Printre cei care au încheiat să sc achite dc sarcinii'- ce -lv revin, ne dau convin­
existau mari greulăli in ceea re pri­ nările Generale ale membrilor coo­ ren dc valoare mediu şi mică. ţinerea galeriilor cu zidă­ cursurile do calificare cu gerea că vom obţine rezultate şi mai frumoase in
veşte permanentizarea oamenilor, re­ peratori. Ne (lindint. de asemenea, la un gistrată la producţia netă rie din calupuri dc lemn şi rezultate bune se numără activitatea noastră de viilor.
tribuirea. In orqunizalia dc oa-rtid din plan de dezvoltare in perspectivă de cărbuni spălaţi se daie- fier T/H. i în culcuşul Iov. Moron M.iron, Mihni
acesta -I membri noi. cooperatori pri­ Cînd fiecăruia i ss ri viilor şi livezilor, pentru rare a- reşte în mare măsură spo­ straiului 5 din orizonmI 1 ;t Constantin. Irnfh> 'Ioan,
acest sector au fost atraşi în anul
vrni condiţii optime
în perimetrul
al ■sectorului EI". apartinind
cepuţi în crofleren vilelor Pentru coopera'ivei noastre (afirmaţia acea­ ririi indicelui de recupera­ minerului Molclovnn Eme- Mcnr.goni Emil. Suciu Au-
Oustin şi alţii.
înlăluraiea fluctuaţiei s-a trecut la repartizează o sta se referă la terenurile improprii re cu 0,7 la sulă -fală o > ric. Numai aceste inovaţii
aplicarea relribuliei suplimentare, în culturilor cerealiere, nualurile cu ex­ cel planificat. ar.uc ooonoTTui âinlecalctiia- Dc citeva zile a început
funcţie do producţia obtinulă. Pro­ poziţie sudică). La înregistrarea acestor te in valoare de J62 000 un nou curs dc calificare
gramul stabilit dc consiliul dc con­ sarcină precisă Eforturile principale vor li în­ rezultate frumoase o con­ lei, 26.952 leu $i resperM »-• în specialitatea preparatori pîe elocvente în acest sens. Dacă înainte tovarăşii
ducere împreună cu medicul vete­ dreptate spre educarea oamenilor, tribuţie însemnată au adu­ 142.000 lei. '.pe an de apli­ cărbune care cuprinde 27
rinar si iiuiincrul cooperativei a în­ Noi nc-am convins că traducerea spre ridicarea conştiinţei lor. in care care. de muncitori. Cursanţilor ii din echipele conduse de Petru Lipsa. Alexandru Ola-
ceput să fie respectat cu strictei''. in viată a obiectivelor stabilite în scop vom organiza mai multe acţi­ s-o schimburile conduse de se predau lecbii de tehno­ ru. schimburile maiştrilor Stolnn Cazan. Milmi Mili-
la-ru, se străduiau mai mult să oepăşească planul şi
Din partea consiliului de conduce­ planurile e.e măsuri depinde in bună uni educative. In primul rind ne Ioan Rotundul, Aurel C- Bi.is pregătiţi logia preparării cărbunelui,
re a fost numit să răspundă de sec­ măsură de repartizarea unor sarcini propunem să sporim elieionta inva- nea. Jos;f lanc, LmWslnu desen lehnic. chimie. me­ mai puţin poifiru calitatea tontei, acum ci sînt prin­
tre cei dinlii care lupta ca fonta elaborată să f:e nu­
torul zootehnic vicepreşedintele co­ precise fiecărui membru al colorii- tăminijlui do partid si agrozooteh­ Lupa. Iacob -Rusan. Vasilo pentru iarnă canica si JV.tr.S. Cu lectori
au fost
selecţionaţi
iov.
operativei. vului chemat să conducă treburile nic. apoi mai muliu acţiuni Cu car­ Suciu. Paul Vasilc, precum Ionn Crăicscu si Ioan 1 lar­ mai de calitate bună.
Uneori s-a manifestat şi tendinţa dc nefolosirc de­
Preocuparea aceasta permanentă in cooperativa agricolă. tea. cu filmul, sori de întrebări si ga. care au condus cu mult
fată de soarta animalelor proprieta­ In anii trecuţi se obişnuia ca dc răspunsuri, concursuri „cine ştie. rîş- şi brigăzile de întreţinere preocupare imnorian- succes si celelalte cursiiii plină a timpului de luciu. Apaductierul The Tudosc. U
i>qă', programe artistice, schimburi
macaragiul Mdiai Prt'oleasa şi alţii începuseră su
te obştească s-a reflectai iu obli- realizarea planului do producţie să de experienţă pe diferite teme. cit conduse du Lalkulik Prun­ tă a col ec-hv ului dc d»T calificai c încheiate nu lipsească iiemotivat. să inlîrzie dc la lucru. ’Lăcă- j
nrroa unor rezultate superioare fa­ răspundă numai preşedintele şi se­ cise, Gonc/i Siqismund, la oreearnlio cărbunelui o dc mult.
lă dc anul trecut. Astfel, planul fia cretarul de partid. Formal se pr> mai mutic inlîlniri eu activişti de Pieli Ioan, Galinsehi Un­ constituie si efectuarea din tiiMil Ioan Avram s-a prezentat la lucru în stare dc j
ebrietate. Asemenea atitudini umbreau activitatea co­
timp a pregătirilor
uenli'u
pârtie, dc stat şi cu intcleclualii sa­
lanlc contractat cu stalul a fost în­ vede^ şi antrenarea unui număr mai lului. do)!, Dumilrescn Dumitru, iarnă. Pi na acum s-a ■exe­ CONST. :B,VDUŢA lectivului. Ta indicaţia comitetului de secţie maiştrii
deplinit pe înlrenul an 1963, încă mare de oameni. Daniel Ad a liberi. Bokoi E- cutai curăţarea canalului muncitor au organizai discuţii cu ei şi s-au interesat dc ce au
Comitelui do parlid a analizat la IOAN STÎNEA
din 20 septembrie a.c. Important rsm inerir. S/.akacs lo»;n, Miu do fum du la topitoria noua GH. ECOBESCU asemenea comportare. S-a ajuns la concluzia că este
începutul anului I9G5 această siaro secrelarul comitetului dc parlid
faptul câ Dioouclia medie de lapte de lucruri. S-a ajuns la conrLuzia câ de la cooperativa agricolă dc Constantin, care s-au situat şi veche, r»'nu,rărea liniei Ichnician vorba dc superficialitate în îndeplinirea sarcinilor.
C.F.I.. curălien c^na-lui'.' i
de la fiecare vacă furajată este, în in stilul de muncă al consiliului rle. produclie Vinlul dc Jos permanent in fruntea în­ du .scurgere din fala sedi­ EMILI AN DOBOŞ Puşi în discuţia grupelor sindicala ei şi-au dai sea­
muncilor
Acum
ma de greşelile săvirşile şi s-au îndreptat.
am 3 rxsiD m n cr: muncesc cu multă tragere de inimă.
BBBS fc*» 03 nrtui — 1 1 ri — ■ ■
A existat apoi o perioadă cînd uncie echipe nu co­
IN IN TR E P R INDERILE DE G O S P O D Ă R IE O R Ă Ş E N E A S C A aspeclul calitativ al lucrărilor exe­ laborau cu cele din schimbul următor. Asta (rea gre­
utăţi. Neluarea măsurilor ar fi însemnat sporuri mici |
cutate Ia Şcoala generală de 8 ani
din Sâsciori, ra'onul Sebeş, la cea de producţie, ncritmicit/itc si poate chiar nercaliza-
din Vata, raionul Brad, la Liceul din rea sarcinilor de plan. $i aici organizaţia de s-indica*. ,
SECTOARE SI CĂROR ACTIVITATE TREBUIE ÎMBUNĂTĂŢITĂ 21alno ele. Pentru remedierea lor Ea a dat sarcini unor cadre lehnico-mginereşti să su
îndrumată de organizaţiile de parlid a -intervenit lu timp. i
s-au făcut chclluîioli suplimenta­
— — M— » r - - - Tn_ ■- ■ m ___ __ _____ __ re care au încărcat preţul dc cost. ocupe mai îndeaproape asemenea probleme. La
L'n volum important dc lucrări propunerea organizaţiei sindicale iov. inginer PoU u
revine acestui sector si la întreţi­ Opr-is, adjunctul şefului dc soclio, urmăreşte cu r»'-
Din multiplele sarcini ce revin în atribulia întreprin­ aciivitatea nu se desfăşoară pe ba­ inare noiie construcţii nu se contractate la timp, nu se pnt nerea fondului dc locuinţe, pro­ gi'laritate cum >c f.ice încărcarea furnalelor Şi cum
derilor dc gospodărie orăşenească, sectorul de construc­ za unui pion judicios întocmii. încadrează in întregime în schite­ deschide finanţările, ier în exe­ prietate da stal. E drc.pt că în ge­ sînt predate schimburile. Rezultatele sint ev-kknvt,
ţii—montaj şi scrvîci»il de pioieclarc au o deosebită îm- Deşi în obligaţia întreprinderilor le de sistematizare. La Hunedoara, cuţie sc înregistrează multe între­ neral aceste lucrări s-nu executat mai bune.
I portanţâ. Lor Ic revine atribuţia de a elabora documen­ intra suportarea cheltuielilor dc de exemplu, au fost inlocmite ruperi din lipsă do materialo. corespunzător. Unele din ele care Asemenea mijloace şi metode dc muncă ale orga­
taţiile tehnice pentru o serie de lucrări din sectorul so- deplasare a proiectanţilor la mă­ proiecte pentru lerenuri care nu Dar acestea nu justifică intru- necesitau specializare, cum sînt nizaţiei de sindicat au constituit pentru furnaLşti un
\ cialist şi particular, executarea de lucrări de investiţii surători şi ridicări topografice, n- sini in perimetrul conslruibil a! totul slaba activitate din seciorul izolaţiile hidrofuge la blocuri, preţios ajutor. Şi in ele sc găseslo o explicaţie a fap­
oraşului.
cest lucru este trecut în sarcina
.şi reparaţii capitale, reparaţii curcnlc, întreţineri clă­ beneficiarului. Asemenea abateri Mare parte din nceslc deficien­ dc construcţli-montaj. au fost date spre execuţie unităţi­ tului că amil acesta nu am avui nici o echipă, în
I ii cadrul şedinţei Comitetului
lor profilate in această direcţie.
diri. instalaţii Interioare şi lucrări edilitare clc. au fost semnalate mai des la Deva. te sini şi urmarea slabului con­ executiv al Sfatului popular re­ Totuşi oLe nu se încadrează in nici o lună, care să nu-şi fi realizai planul, iar numă­
Activitatea sectoarelor care se ocupă dc aceste pro- Orăşlic şi Haţeg. Ţct aici s-au trol si a lipsei de îndrumare atil gional. au fost evidenţiate o serie termenele stabilite. Cu toate că rul evidenţiaţilor în întrecere a crescut.
J bleinc a constituit obiectul analizei în recenta şedinţă d semnalat şi unele abateri de la din partea secţiunii dc gospodărie de deficiente interne ale întreprin­ pentru execuţia lor s a întocmit
Comitetului executiv al Sfatului popular regional. disciplina financiară. Fie că au comunală cil mai ales din partea derilor de gospodărie orăşenească, un grafic, acesta nu este urmărit
fost aplicate tarife necorcspunză- comitetelor executive olc sfaturilor respectiv ale sectorului de cons- cum se îndeplineşte nici de în­
toarc, sau câ s-au încasat sume populare raionale si orăşeneşti. tructi-i-moivtnj. treprinderi şi idei de comitetele
Este loc pentru fără a se executa proiectele soli­ zultă că in cadru! aciivitătii de re temeinică faplot că multe lu­ executive alo sfaturilor populare
Din concluziile desprinse, re­
Nu are dc pildă nici o justifica­
citate.
ra oiwile şi orăşeneşti,
Avind în vedere că in satele re­ proiectare, întreprinderile de gos­ crări au o durată de execuţie ma­ Multe din stările de lucruri ară-
giunii Hunedoara se executa anual podărie orăşenească pol desfăşu­ rc, la ele înregislrindu-sc multe lalc, sint cunosaite de secţiunea
In perioada care a trecut de )a depăşit cu mult nivelul planificat. un marc volum de construcţii, se ra u muncă inai hună, la un ni­ zile dc întreruperi. Ceea ce este de gospodărie a Sfatului popular
organizarea activităţii de proiecta­ Desigur că la baza acestor re­ impune o slrînsâ colaborare între vel mai calitativ. Trebuie doar o destul rle rău, o că astfel de în­ regional. Dar lipsa unui control
re în cadrul întreprinderilor de zultate sta buna organizare a mun­ proiectanţi şi serviciile do siste­ mai bună organizare şt planifica­ treruperi sc intimplă mai ales la permanent şi calificat, a unei prcc-
gospodărie orăşenească, acestea cii in majoritatea serviciilor de matizare. Or, acest lucru nu se re a muncii, o preocupare perma­ lucrările pentru populaţie. Conclu­ rupârl mai suslinule pentru buna
SÎ-au dovedit ulildalea. Prin ser­ proiectare, interesul manifestat dc nentă pentru ridicarea calificării dent este cazul lucrărilor din aprovizionare şi organizare d
viciile respective au fost cxeculale conducerile întreprinderilor de realizează peste lot şi, ca ur- lucrătorilor din acesl scclor. strada Ion Creangă din oraşul muncii s-au făcut simţite.
o scrie de proiecte dc execuţie la gospodărie orăşenească respective. Deva, care s-au întrerupt din luna
cererea celălunilor şi a unor uni­ Comparind numărul cererilor aprilie si nu au fosl terminate ★
înregistrate — 3.523 — cu al ce­
tăţi socialiste. In rele 9 luni chit lor rezolvate — 2.640 — rezultă o Ss imaun măsuri eficiente nici acum. Asemenea exemple o* Analiza acestor sectoare rle ac­
acest an, din numărul total de ce­ feră şi I.G.O. Hunedoara şi alte tivitate din cadrul gospodăriei co­
reri de întocmire de proiecte s-au diferenţă destul de mare. Aceasta întreprinderi din regiune. munale şi-a dovedit necesitatea.
rezolvat 2.640. Ca un fapt este urmarea faptului că nu peste Din constatările pe teren a reie­ S-a apreciat şi demonstrat că ele
pozitiv amintim ealilotca pro­ tot a fost încadrat personal califi­ Alit prin valoarea lucrărilor cit cludent în acest sens exemplul şit că întreruperile şi ritmul ncco- pot obţine rezultate si mai bune
iectelor. Din consfătuirile sec­ cai, iar dotarea cu materialo si a- Si prin volumul lor, sectorul de LL.L. Petroşani unde in decursul respunzător de lucru sînt deter­ în viitor. Dar pentru lichidarea
ţiunii de gospodărie comu­ paralnră nu osie cea mai cores­ conslructii-monlaj din cadrul în­ celor 9 Juni s-au făcut 12 modifi­ minate de lipsa unui calcul real deficienţelor semnalate trebuie să
nală a Sfătuim popular re­ punzătoare. treprinderilor rle gospodărie co­ cări de plan. li>i asemenea exem­ al capacilătilor dc producţie. Sint existe mai mulle preocupări. Este
gional, cit şi din controalele Di­ In discuţiile purlale au fost scoa­ munală prezintă o importantă deo­ ilie oferă şi I.G.O. Orăştie, Deva, dese cazurile cind aceleaşi echipe necesar să sc dea mai mullă a-
recţiei de. disciplină si control in se în evidentă şi alte deficiente sebită. Pentru anul 1965 volumul Alba si Brad. au lucrat la mai multe puncte in lenlie planificării activităţii, bu­
consliuclu din cadrul D.S.A.P.C, din cadrul serviciilor de proiec­ lucrărilor se ridică la suma rle 62 Desigur, nu lrebuie scăpat dm acelaşi timp, făriiniţînd astfel for­ nei organizări a muncii şi aprovi­
6-a constatai că in cea mai marc tare. încă nu peste lot sc acordă milioane lei. Analizînd insă rea­ vedere nici faptul câ nerealizarea ţele si înregislrind timpi morţi cu zionării lehnico-maleriale. Comite­
parte proiectele au fost de calita­ suficientă atentie calităţi» proiec­ lizările obţinute după 9 luni de planului în acest scclor a fost in- mutarea dintr un loc in altul. tele executive ale sfaturilor popu­
te. rlesi în multe cazuri calificarea telor. La Hunedoara. Deva. Cugir, activitate se desprind o serie de fluenţală dc lipsa de preocupare a Nici despre calitate nu se pot lare. care au in subordine astfel
proicclanliior este la un nivel Calai» s-au constatat proiecte cu deficiente. In primul fînd procen­ comitetelor executive ale sfaturi­ spune multe lucruri bune. Dacă de de activităţi, vor trebui să do­
mediu. unele piese lipsă sau lucrate ne­ tul de realizare a planului esle lor populare, care nu nominalizca- pildă merită a fi evidenţiate lucrări­ vedească mai multă preocupare,
Bune rezultate s-au obţinut în îngrijit. Uneori durata de execuţie doar de 50,9 Ja sulă. 'ză lucrările din cursul anului. De le făcute de I.G.O. Orăşlic la staţiu­ să !e controleze şi îndrume siste­
acest sector de activitate si sub a acestora este mult prea mare, La aceasta, c drept, au conlri- aici derivă o serie întreagă de nea Geoagiu Băi, sau Ja căminul matic. Trebuie pornit de la faplul
aspect economic-fmanciar. Ţoale deoarece nu se lucrează pe baza buit şi unele cauze obiective. De­ greutăţi: necunoaşterea structurii cultural din aceeaşi localitale, nu că acestea sini sarcini pe deplin
serviciile de proiectare au înche­ unor norme de timp. Dc altfel s-a seori. si cu destulă uşurinţă, sec­ lucrărilor si deci lipsa unei posi- pot fi trecute cu vederea altele
iat bilanţul pe 9 luni cu econo­ constatat cu ocazia controalelor ţiunile de planificare modifică in­ biliiăti de întocmire pe baze reale executate de unele întreprinderi realizabile.
mii şi beneficii. De asemenea şi efectuate că nu peste tot se tine dicatorii de plan fie prin reduce­ a [danului de aprovizionare. Din din regiune, care sini sub orice
Elena Rcgrut dc la Fabrica dc birlic Pelrcsti,
productivitatea muncii realizată a o evidenţă clară a cererilor, iar re fie prin suplimentare. Esle con- aceaslă cauza lucrările nu pot fi critică. Aşa de pilda nemullumeşte V. FURIR confecţionează numai plicuri de bună calitate.