Page 74 - 1965-10
P. 74
PAGINA 3
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3363
I
Adunări de dări de seamă şi aîggeri
în organizaţiile de bază ale partidului
INDUSTRIE!, CADRE -
TEMEINIC PREGĂTITE! I
!
Şcoala tehnică de personal tehnic de atitudinile necuviincioase mani- I
Si şcoala dc maiştri din cadrul Gru feslalc de unii lată dc profesori şi j
pului şcolar profesional Hunedoara colcqi, şi nici împotriva altor atilu- ■
au dai anul accslu economici o pro dini dc indisciplină nu s-a creat ol>i- F
molie nouă de cadre: 170 inaişlri nie de masă. t
lurnalişli, oleînri, electromecanici, Cxislenta unor asemenea stări de *
laininatori si pcplrn construcţii civi lapte este urmarea firească a lipsei fi
le si industriale tehnicieni — laho de combaţivilale de care a dai do- U
rănii si nroicclanli. vadă biroul organizaţiei dc bază, i-
Felul in care elevii acestor scoli lustralâ si in darea dc seamă, care ||
au muncii pcnlru aprofundarea cu- s-a mărqinil să trateze şi să enunţe n
noslinlclor. cum ei se pregătesc pen în qencral numai uncie abaleri. tară I»
tru a conduce si inimii it» viilor a suficientă concretizare si Iără o le- Q
qrcualclc moderne, a lo.sl dezbătut mcinică analiză. Biroul orqanizaliei ii
»r adunarea generală a organizaţiei ele bază n-a chemat pc elevii indis- H
dc bază a P.C.R. pcnlru darea de (întinaţi pcnlru a sta dc vorbă cu II
seamă si alcqeri care a avui loc re ci si in qcncral nu s-a ridicat la ni* {]
cent. Darea de seama si îndeosebi voiul cerinţelor.
discuţiile au sublimai condiţiile cre Iată dc ce parte din elevi au re
ate pentru învăţătura oamenilor mun petat deseori abaterile de la disci- I
cii, dc către partidul si stalul nos plina şcolii. Mai trebuie spus că i
tru. Tovarăşii Liviu Chio/cami, Va- munca de educaţie nu a avut un ca
silc Adămcscu, Gheorqhc Serbau şi racter bine orqanizat. Deşi sc pre
alţii, au arătat ip ciivinlul lor că văzuse inilial d se orriouiza un ri
elevii, membrii dc parlid, au muncit cin dc conferinţe in cadrul învăţa- |j
cu mult interes pcnlru insiisirea cu minliilul de partid, aci n-a iost cx- |
noştinţelor tehnico-profesionale, an- i nsă nici una. La qazela de perele,
trenind la învăţătură prin exemplul al cărui responsabil a Iost numit Io- R
l>ersonal si pe ceilalţi coleqi. varăsul Obadă, timp de un an de I
La propunerea comuniştilor au fost zile nu au Iost publicate decit trei fl
organizate. in spriiimil elevilor, con edilii.
sultaţii la obiectele mai circoaie. Noul birou al orqanizaliei de bază
Membrii de parlid nu s-au mulţumii va Irebni să depună o muncă per
numai cu alit. La şcoala do maiştri, severentă. ca prin membrii de parlid
comuniştii au îndrumat pe elevii bi să desfăşoare in rîndul elevilor o
ne prcciâ(i(i ca Dumitru Popa, Con susţinută activitate politică făcind pe
stantin Maladie si pe alţii, sa-şi a fiecare sa înţeleagă că pcnlru a de
iute colcqii care se descurcau mai veni un bun tehnician sau maistru
erreu la unele materii Asliel de mă este necesar sâ lie disciplinat, să
suri s-au dovedii loarle utile, l'levii studieze stăruitor şi temeinic.
din clasele I ale scolii ele maiştri Pcnlru prcqălircd unor cadre de
(electromecanici si inrnalişli) au nădeide se cere să lie creată o opi
promovai iu proporţie de 100 la su nie de masă impolriva actelor dc in
lă. Hău este că asemenea măsuri nu disciplină care înorcunoază procesul
au fosl anlicalc in ţoale clasele. de invălăminl. Noul nrqan ales sâ
Darea dc seamă a relevat că in com urmărească si să anali/e/e cum îşi
pletarea cunoştinţelor teoretice un dure l.i i’vlenlîpirc sarcinile, fiecare
rol important il are practica in pro membru de partid, să lupte pentru
ducţie, In perioada de practică ele creşterea răspunderii personale a
vii isi lixează mai bine o scrie de fiecărui elev. Un rol deosebit in u-
noţiuni si cunoştinţe însuşite teore reaslă privinţă i| au adunările qe-
tic. îndrumaţi dc comunişti, elevii o- nerafe care trebuie preqălilc cu mai
(olari clin anul I do la şcoala de muliă răspundere. De asemenea, este
maiştri an muncit, ne schimburi, o necesar să he orqanizalc a< I iii ni
lună de zile. „Aceasta no-a dat iio- ducalive Şi atractive. care să ducă
sf — snun^a comnnisRii Ten- la folosirea plăcută a timpului li
Iii Maqlas (etcv otelar| — să inţclo- ber. Se simte nevoia, ca in munca
n°m mai bine rolul maistrului in politică să (ie atras un număr cit
prcductie". mai maro de elevi, să i sc den im
Un mare accent s-a pun iu dezba cadru orqanizat. operativ. Ip atenţie
teri pe înlăturarea neajunsurilor ca'" va trebui să sica creşterea spiritului
au existat in activitatea elevilor de combativ, trăsătură specifică comu
la aceste scoli. niştilor, îmbunătăţirea stilului dc
Din discuiţi a reieşit că aci exis muncă al biroului, (alură de activi
tă încă multe maniieslări de indis- tate care iui a iosl analizată in a-
l < inlină. Linii elevi s-au obişnuit să dunarca qenerală.
lipsească de la orc, ahii ca Dumitru Infăturind neajunsurile aminlile,
O h d i n clasă iără a ti învo orqani'atia ele narlid de U şcolile
iţi si nu se mai inlorc. Maulleslări- tehnică de maiştri şi tehnică dc per
le de acest lei. au fosl cunoscute de sonal tehnic. îşi va putea aduce o
biroul orcianizatiei de bază. dar s-au mai mare contribuţie la buna desfă
Ircciil en vederea. Do asemenea nu şurare a procesului de invălăminl.
s-a insistat pentru ca toţi elevii sâ la pregătirea temeinică a cadrelor
studieze lememic obirrlete cuprinse pe care le aşteaptă industria noastră.
In pronraină. nu s-a luai poziţii fa|ă 1 GARAJACU
