Page 8 - 1965-10
P. 8
PAGINA
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3346
Economia Italiei — 1966
— CORESPONDENŢĂ —
Planul economic al Italiei pen luate la un loc - pentru emul vii
tru anul 1966 a iost prezentat tor se prevede o creştere de 8 la
spre dezbatere parlamentului sută ceea ce echivalează de fapt
după ce a fost aprobat în Consi cu ritmul anului 1964 care. la
liul de Miniştri. In raportul pre rindul său. era inferior cu 10 la
O. N. U. Demonstraţia oamenilor zentat Consiliului de miniştri, mi sută faţă de 1963.
Modificări substanţiale pri
nistrul bugetului. Ciovanni Pie-
urma înregistrării unui excedent
D e z b a te rile muncii din Pekin Prezente româneşti raccini, a declarat că in primele vesc comerţul exterior unde in
10 luni ale anului 1965 activita
în balanţa de plăţi, s-a stabilit in
tea productivă a cunoscut un ritm
mai lent, dificultăţile economice cadrul planului reducereaa rit
A d u n ă rii PEKIN 1 (Agerpres). — al Adunării reprezentanţilor populari NEW YORK - Trimisul spe gevpres. I. Mărgineanu, trans toarele construcţiilor industriale, mului exporturilor şi sporirea
fiind prezente. în special in sec
importurilor. Se prevede ca ex
Cu prilejul celei de-a 16-a aniver
din întreaqa Chină, Ciu En-lai, pre
sări a proclamării Republicii Popu mierul Consiliului de stat, Den Siao- cial Agerpres. Nicolae Ionescu, mite : textile şi mecanice. Potrivit da portul să sporească numai cu 8
transmite .-
Vineri, cu prilejul sărbătoririi
pin, secretar qeneral al C.C. al P. C.
G e n e ra le lare Chineze, în dimineaţa zilei de Chinez si alţi conducători de stat şi In faţa unei săli arhipline, te a 100 de ani de la naşterea ma telor oficiale, producţia industria la sută in comparaţie cu 1965,
faţă de un spor de 17 la sută în
1 octombrie, în Piaţa Tiananmin din
Pekin a avut loc o marc demonstra- de partid. norul Ion Piso, artist emerit, prim- relui matematician Cuido Casteî- lă va fi la sfirşitul acestui an acest an in comparaţie cu 1964.
mai mare cu 4,5 la sută dar este
solist al Teatrului de Operă şi
NEW YORK J — Trimisul spe tio a oamenilor muncii din capitala In tribună 6e aflau, de asemenea, Balet al Republicii Socialiste Ro nuovo, s-a deschis la Academia in timp ce importurile vor face
cial Agerpres, Nicolac loncscu, Chinei. numeroşi oaspeţi de peste hotare, pre Dei Lincei din Roma simpozio de semnalat că iniţial era prevă un adevărat salt inregistrind un
transmite : In tribuna oficială au luat loc Mao cum $i reprezentanţi ai oamenilor mânia, a debutat joi seara la Me nul internaţional de geometrie zut un spor de 6 la sută. Venitul spor de 28 la sută în 1966. Ana-
In continuarea dezbaterilor din Tze-dun, preşedintele C.C al P. C. muncii din întreaqa tară, ai Armatei tropolitan Opera din New York algebrică. Din Republica Socia naţional va înregistra o creştere lizitid procentul creşterii salarii
Adunarea Generală a O.N.U.. vi Chinez, Liu Sao-li, preşedintele R. P. populare de eliberare, reprezentanţi in Lucia di Lammermoor. El a in listă România participă la simpo de numai 3 la sută. faţă de 5 la lor presa italiană menţionează că
neri dimineaţa au luai cuvintul, în Chineze. Sun Ţin-lin si Dun Bi-uk vi ai diferitelor minorităţi naţionale. zion acad. Octav Onicescu. acad. sută cit era prevăzut. Totodată,
şedinţă plenară, reprezentanţii cepreşedinţi ai R. P. Chineze, Ciu De, Pin Cijen, membru al Biroului Po terpretat rolul lui Edgardo ală Chcorghe Vrinceanu şi prol. faţă de ritmul preconizat în do el reprezintă un procent de creş
Ceylonului, Filipinelor, Danemar Preşedintele Comitetului Permanent litic al C. C. al P. C. Chinez, pre turi de celebrii interpreţi de o- univ. Ch. Calboră. tere inferior faţă de ultimii doi
cei şi Cambodgiei. Conducătorul şedintele Comitetului Popular al ora pevă - soprana Anna Mollo şi meniul creşterii producţiei agri ani. Această curbă dovedeşte că
delegaţiei Ceyloncze. G. G. Po- şului Pekin, a rostit o euvînlare în BRUXELLES 1 (Agerpres). - cole - 3 la sută, datorită furtunii masa salariaţilor resimte efecte
nnambaian, şi-a consacrat cuvîn- Evenimentele care a trecut în revistă realizările baritonul Mario Sercni. Spectaco La 30 septembrie 1965, C. Po- cave a bîntuit în Italia la sfirşi le încetinirii ritmului dezvoltării
larea aproape în exclusivitate, obţinute de poporul chinez, sub con lul s-a bucurat de succes. Inter pescu. însărcinat cu alaceri ad, tul lui august, cind au iost dis economice ţinînd seama de mă
problemelor organizării şi func ducerea partidului, in construirea pretarea lui Piso a iost viu a- interim al Republicii Socialiste truse culturile pe zeci dc mii de rirea preţurilor la unele mărfuri,
ţionării O.N.U. El s-a pronunţai din indonezia socialismului. România la Bruxelles, a semnat, hectare această cifră va ii, de
peniru ocuparea de către R. P. plaudată de public. asemenea, in scădere la sfirşitul a chiriilor şi impozitelor. Cifrele
Chineză a Jocului său legitim la După aceea, prin fata tribunei ofi Artistul român urmează se a- sub rezerva ratificării, din în prevăzute in domeniul industrial
O.N.U. DJAKARTA 1 (Agerpres). — ciale, pavoazată sărbătoreşte, au tre sărcinarea guvernului român. anului. - explicate dc cercurile oficiale
In cuvînlarea sa. reprezenlanlul Postul de radio Djakarta a anunţat cut peste 500.000 de oameni ai mun pară din nou pe scena lui Metro Convenţia vamală relativă la ma Pentru 1966 cifrele cuprinse min starea conjuncturală a eco
că la 30 septembrie, forte armate din
Filipinelor, Salvador Lopez. a în capitala tării, conduse de locotenent- cii. Participanţii la demonstraţie pur politan Opera in opera Faust de in planul economic oglindesc di nomiei - oglindesc faptul că in
cercat să justifice agresiunea în tau pancarde si grafice oqlindind rea Gounod. terialul pentru uzul personal al ficultăţile existente in diferite dustria italiană foloseşte doar
treprinsă împotriva poporului viet colonelul Unlunq, susţinute si de alte lizările obţinute in cei 16 ani de e- navigatorilor pe mare. elaborată sectoare. In privinţa investiţiilor 70-80 la sută din capacitatea sa.
namez şi a altor popoare din Asia unităli ale forţelor armate inoonezie- xistenlă a R. P. Chineze.__ ROMA - corespondentul A- la Bruxelles la 1 decembrie 1064. productive - publice şi private ION MARGINEANU
de sud-est, pledînd, totodată, pen nc, „au lansai o operaţiune" pentru Mitinquri şi demonstraţii asemănă
tru menţinerea si întărirea bloru- a nreîntîmpina „acţiunea unor qen> toare au avut Ioc în întreaqa tară.
rilor militare regionale. El s-a re rali care olanuiau o demonstraţie de
ferit si la problemele economice forţă la 5 octombrie. Comunicaţiile si
care stau în fala ţărilor în curs instituţiile vitale au fost puse sub
control". Unlunq a anunţat că „pre
de dezvoltare. şedintele Sukarno este 6ănălos şi se R.D. Germană: Campania electorală ROMA
Per Hackcrup, ministrul de ex Ministrul apărării al Italiei, Giu-
terne al Danemarcei, a abordat a- află sub proiecţie si că a fost creat lio Andreotti, a declarat că joi a
Ulterior, postul de radio Djakarta pentru alegerea organelor locale
proape toate problemele princi un consiliu revoluţionar”. fost lansată — de pc poligonul
pale ale situaţiei internaţionale. experimental din Sardinia — o ia-
„Carenţa fundamentală a Organi a relatai că, „vineri după-amiază, şe chelă-sondă italiană de tipul
zaţiei Naţiunilor Unite constă in ful forlolor armate indoneziene, gene ale puterii de stat P E K I N rian a declarat joi la Damasc că: „Skylark", cu ajutorul căreia se
aceea ca ea nu a îndeplinit prin ralul Nasution a zdrobit lovitura di Cu prilejul vizitei în R. P. Chi „Republica Arabă Siria condamnă vor face diferite experienţe ştiin
cipiul universalităţii", a declarat, stat condusă de locotencnl-colonelul BERLIN — Corespondentul Aqer daţii se prezintă pe lista comună a I neză a dcleqaţiei economice indo- cu hotărire persecuţiile la care ţifice in atmosferă. Lansarea a fost
el, adăugind că „China poale li Uniunn". prin unilăti ale armatei con Frontului National. In cadrul întilni- este supus poporul din Adcn", a- efectuată in cadrul unui program
reprezentată in O.N.U. numai de duse de qcneialul Suharlo. Postul de pres, St. Deiu, transmite: dezbătute probleme politice si eco i nezienc condusă dc Surjadi, mi ştiinţific stabilit in comun dc Mi
guvernul care îşi exercită in pre radio a menţionat că „preşedintei*' Campania electorală pentru alege iilor condidatilor cu alegătorii sint nistrul bugetului de stat al Repu dăugind că „Marea Britanic ar nisterul Apărării al Italiei şi Cen
blicii Indonezia, la 30 septembrie
rea orqonelor locale ale puterii dc
zent autoritatea asupra teritoriu- Sukarno este vsânătos si în afară de stat este în plină deslâşurarc în intre guvernele celor două ţări au trebui să înţeleagă că a trecut trul european dc cercetări spa
timpul diplomaţiei lunurilor. O a-
lui chinez". Referindu-se la pro orice risc, că cei răspunzători de lo nomice. Alcqălorii fac propuneri pen fost semnale un acord de colabo semenea politică o va duce la in- ţiale.
cesul decolonizării, ministrul da vitura c,e stat au fost arestaţi, iar în R. D. Germană. La 10 octombrie vor tru rezolvarea unor probleme de in rare economică şi tehnică, un a- fringere şi , va provoca ura po
nez a subliniat că „Naţiunile U- capitala Indoneziei a fost restabilita fi aleşi în intreaqa tară ileputati pen teres central si local. NEW YORK
poarelor libere din lumea întrea
nile nu trebuie să permită ca în ordinea". Generalul Suharlo, care a tru consiliile raionale, orăşeneşti, cir Numeroase colective oin întreprin cord comercial si un acord dc ga . La sediul Organizaţiei Naţiunilor
plăţi.
partea de sud a Afncii evenimen urelual conducerea armatei, a decla cumscripţii orăşeneşti si deputaţi co deri si unităli agricole şi-au luat an- Unile s-a anunţat că ministrul a-
tele să evolueze în continuare în- rat că „sprijină ne deplin pe pre munali. Peste 300.000 deputaţi fac qaiamente ca în cinstea aleqerilor BUDAPESTA BUDAPESTA facerilor externe al Uruguayului,
tr-un mod care contravine tuturor şedintele Sukarno". S-a anunlat tot parte din orqanele locale, un depu Jozcsf Biro, ministrul comerţu La 30 septembrie a sosit la Bu Luis Vidai Zaglio. a preluat de la
idealurilor fundamentale ale or odată că militarii de sub conducerea tat revenind la 85 cetăţeni. pă-si îndeplinească si sa depăşească lui exterior al R. P. Ungare, a avut dapesta delegaţia guvernamentală 1 octombrie funcţia de preşedinte
convorbiri la Roma, cu privire la
ganizaţiei". lui Unlunq „nr li capturat mai mulţi Cu prilejul acestor alegeri candi planul de producţie. dezvoltarea relaţiilor economice a Cambodgiei, condusă de Son ale Consiliului de Securitate în lo
In baza dreptului la replică, a generali", că qencralul Yani, minis V dintre Ungaria şi Italia. Potrivit Sann, al doilea vicepreşedinte al cul reprezentantului S.U.A., Artur
Consiliului de Miniştri, ministru
luat cuvintul reprezentantul Tai- trul forţelor terestre, a (ost ucis, iar presei ungare, in comunicatul des coordonator al problemelor econo Goldberg. care a deţinut acest
landei. Upadit Pachariyangkun, generalul Nasution rănit. Un fe n o m e n n e lin iş tito r pre tratative se subliniază că păr mice. financiare si de planificare, post în luna septembrie.
care a adus acuzaţii Cambodgiei, Radio Djakarta, anunţînd că co I ţile au examinat posibilităţile co consilier permanent al prinţului LONDRA
referitoare la politica acestei lări mandantul militar din Java Centrală, în cel m a i în a lt g ra d laborării economice dintre cele Norodom Sianuk. Greva celor 1.500 de docheri ca-
fală de Tailanda. colonelul Suhirman s-a declarat de Te deservesc portul Bristol a In
Pentru şedinţa de după-amiază trat in a 3-a zi. Datorită refuzu
a adunării Generale s-au înscris partea lui Unlunq. I WASHINGTON I (Agerpres).— ter militar finanţată de Deparlamen- lui autorităţilor portuare de a mă
la cuvînt reprezentanţii Ghanci, Revista „The Nalion" îsi consacră tul Apărării şi de Agenţia centrală ri salariul acestor categorii dc
Mexicului si Uaili. editorialul unui fenomen pe care ÎI de investigaţii care concepuse fai muncitori, 27 de vase se ailâ imo
Lupte intense consideră neliniştitor în cel mai înalt mosul „plan Camelot" dc amestec bilizate în port.
grad: felul în care Departamentul direct în afacerile interne ale ţări
în delta de Stat este ignorat s-au de-a drep lor din America Latină. Militarii care WASHINGTON
Camera Reprezentanţilor a a- (
îl întocmiseră au fost repartizaţi pen
tul înlăturat in elaborarea
politicii
Dineu oferit de externe americane de călre Depar tru planuri similare, însă cu alte de probat joi proiectul de lege pri- .
fluviului Mekong tamentul Apărării şi diferite organis numiri. A luat naştere astfel o a$a- vind imigrarea in S.U.A. Potrivii
proiectului de lege, în fiecare an
me militare. "Este vorba de un de
numită „misiune Simpatico" urmă
Oorneliu Mănescu SA1GON 1 (Aqerpres). — do înlocuirea sa treptată dc către rind „studii" asemănătoare cu cele n- vor putea imigra in Slatelc Unite
clin ieal ol Departamentului de Stat,
170.000 de cetăţeni din afara con
le planului Camelot în Columbia,
In cursul zilei de joi si în noaptea Departamentul Apărării, scrie revis Peru ele. GUATEMALA — tinentului american. Pentru prima
NEW YORK 1 — Trimisul spe spre vineri s-au desfăşurat lupte in ta. S-ar spune că Departamentul de „Situaţii de acest fel, ' 6crie „The Expresia feţei ma dată, imigrarea cetăţenilor conti
cial al Agerpres, Nicolae Ionescu, tense între forţele patriotice si tru Stat şi diplomaţii civili cedează mi Nalion", s-au semnalat in ultima vre mei şi a copilului nentului american este limitată Ia
transmite : pele guvernamentale, în delta fluviu litarilor locul şi răspunderile care dc me si în alte regiuni ale lumii. Ţări exprimă situaţia un plafon fix de 120.000 latino-
La 30 septembrie, Corneliu Mă- lui Mekong. la aproximativ 80 km revin. Situaţiile critice din întrea ca Birmania, Indonezia, Cambodgia tragică a populaţiei americani.
nescu, ministrul alacerilor exter sud oe Saiqon. Întăriri ale trupelor qa lume ajung astfel să fie definite s-au plins, pe hună dreptate, dc o- guatemaleze. După votul din Camera Repre
ne, conducătorul delegaliei Re- guvernamentale care încercau să se din punctul de vedere al Statelor Unite pcraliile ostile desfăşurate de Agen zentanţilor proiectul de lege a fost
publicii Socialiste România la cea apropie de locul luptelor au căzut în termeni militari, iar diplomaţia ţia centrală dc investigaţii împotri Înaintat Senatului. După ce va fi
de-a XX-a sesiune a Adunării intr-o ambuscadă a unităţilor patrio proprîu-zisă a ajuns să capele un rol va guvernelor lor. Acţiunile acestei aprobat şi de Senat, el va fi supus
Generale a O.N.U,, a oferit un di tice, dc-a lungul fluviului. secundar — în ipoteza că mai păs organizaţii au provocat în întreaga spre aprobare preşedintelui S.U.A,,
neu la sediul misiunii permanen- trează vreunul". regiune sentimente antiamerîcanc pe Johnson.
le a tării noastre pe lingă O.N.U., Revista aminteşte în acest sens
CARACAS
în cinstea unor delegaţii prezente Sesiunea Sovietului acţiunile aşa-numilului „Oficiu pen care diplomaţia Statelor Unite Je va Noi acţiuni ale unităţilor forţe
la sesiune. tru cercetări în domeniul operaţiu avea de înfruntat multă vreme de a-
Au participat Andrei Gromiko, nilor speciale”, organizaţie cu carac cum înainte". lor armate de eliberare naţională
ministrul afacerilor externe al Suprem al U.R.S.S. din Venezuela împotriva trupelor
U R.S S„ Alex Quaison Sackey, guvernamentale s-au semnalat joi
ministrul afacerilor externe al Gha- O serioasă încercare de forte in mai multe localităţi din statul
Porluguesa. Potrivit unui purtă
nei, Janos Peter, ministrul aface tor de cuvînt al armatelor guver
rilor exlerne al R. P. Ungare, Ha- MOSCOVA 1 (Aqerpres). — namentale, au fost omoriţi doi sol
san Esat Isik ministrul afacerilor La I octombrie s-a deschis la Krem LONDRA 1 (Aqerpres). — menţin pe vechile lor Dozilii. In cer două ţări Ş> 5i-au exprimat satis La aeroport, delegaţia a fost în-
externe ai Turciei, Luis Vidai lin cea de a 6-a sesiune a Sovietului Majoritatea observatorilor sint de curile oficiale britanice se relevă că facţia în legătură cu evoluţia fîmpinată de Lajos Feher, vicepre daţi, iar mai mulţi alţii au fost ră
Zalgio, ministrul afacerilor exter Suprem consacrată examinării proble părere că evenimentele se îndreaptă quvernul Wilson este hotărît să nu schimbului de mărfuri italo-ungar, şedinte al guvernului revoluţio niţi. Principalele lupte s-au dat în
ne al Uruguayului, senatorul Gia- mei îmbunătăţirii conducerii indus spre ceea ce agenţia Reuter denu cedeze asupra principiului definit al cărui volum s-a dublat in ulti nar munciloresc-ţărănesc Ungar, şi apropierea localităţii Biscuy. Sint
cinto Bosco, şeful delegaliei ita triei si aprobării decretelor Prezidiu meşte „o serioasă încercare de forte" de ultima conferinţă a primilor mi mii 5 ani. de alte persoane oficiale. aceleaşi unităţi de partizani care
liene, Akira Malsui, şeful delega lui Sovietului Suprem. La sesiune intre Anglia si Rhodesia. Atit hi niştri ai Commonweallhului referitor WASHINGTON în urmă cu citeva săptămîni au
ţiei Japoniei, preşedintele Consi participa circa 1.500 deputaţi ai So Londra, cit si la Salisburv se fac pre- la transferul treptat al puterii repre SOFIA Ministrul Comerţului al S.U.A, ocupai localitatea Conception.
liului Economic si Social al vietului Uniunii şi Sovietului Naţio qâliri intense în vederea convorbiri zentanţilor ale$i ai majorităţii popu La 30 septembrie la Sofia a a anunţat joi că în luna august im
O.N.U., etc. nalităţilor. lor de importantă capitală care vor laţiei dîn Rhodesia. La rîndul său. qu fost semnat protocolul cu privire porturile nord-amcricane au de DAR ES SALAAM
la schimburile dc mărfuri dintre
Au fost prezenli. de asemenea, Kiril Mazurov, prim-vicepresedinte fi anqajate săDtămîna viitorue cu vernul rhodesian continuă să se pro Bulgaria şi Finlanda pe anul 1066, păşit cu 11 la sută exporturile. Tn capitala Republicii Unite Tan
Mircea Malita, adjunct al minis al Consiliului ne Miniştri al U.R.S.S., prilejul sosirii în Anqlia a primului BRASILIA zania urmează să se deschidă la
trului afacerilor externe, Mihail a prezentat un raport cu privire la ministru sud->rhodesian, Ian Smilh. nunţe pentru independentă necondi informează agenţia BTA. Preşedintele Braziliei, Humbcr^ 3 octombrie cea dc-a doua con
Haseganu, reprezentantul perma propunerile de îmbunătăţire a con Un comunicat publicat de quvernul ţionată. cu alto cuvinte o independen Potrivit protocolului, volumul lo Castello Branco, a semnat con ferinţă a organizaţiilor de elibera
nent al României la O.N.U., 6i ducerii economice, aprobate de recen sud-rhodesian califică acesle convor ţă în condiţiile menţinerii dominaţiei schimburilor de mărfuri dintre ce venţia O.I.M. (Organizaţia Inter
altl membri ai delegaţiei Republi ta Plenară a Comitetului Central al biri droDt „finale si conclusive", a- rasiştilor albi şi a excluderii imensei le două lări va spori în anul vii naţională a Muncii), care interzice re naţională din coloniile portu
ci Socialiste România. P.C.U.S. Au început apoi dezbaterile preciere interpretată la Londra ca un majorităţi a populaţiei africane de In tor cu 9.000.000 dolari. discriminarea Ia angajări pe mo gheze. In acest scop, la Dar es Sa-
Dineul s-a desfăşurat într-o at pe marginea raportului. Lucrările se veritabil ultimatum. viaţa politică si de la conducerea DAMASC tive de rasă, sex, opinie şi origi laam au sosit delegaţi ai popoare
mosferă cordială. siunii continuă. In mod oficial cele două părţi se tării. Un purtător de cuvînt oficial si- ne socială. lor din Angola şi Mozambic.
I
CRONICA EVENIMENTELOR INTERNATIONALE DE PRETUTINDENI
B Sackpool «1965 de o treime din întregul efectiv al partidului. mişcarea laburistă. Conferinţa a olerit Parti conomică a ţării nu este de loc strălucită, scrie *
de exemplu. „Le Monde Diolomatigue". Creş
Această presiune ar putea lua si o înfăţişare
dului laburist un orilei aşteptat de a se mani
parlamentară extrem de jenantă pentru guvern festa. duoă o întrerupere de mulli ani, ca terea ameninţătoare a numărului şomerilor, fa
Nimic neaşteptat la Blaekoool. Conferinţa dacă ameninţarea cîtorva deputat! laburişti do partid de auvernămînt. Importanta conferinţei limentele ce se succed înlr-un ritm accelerat, ♦ VULCANUL TAAL CON teaptă ca o localitate întreagă.
laburistă a parcurs i l i nerar iul. stabilit dinainte, a nu vota în favoarea unor legislaţii guver nu depăşeşte cu mult aceste limite. reluarea sporirii vertiginoase a preturilor pen TINUA SA AMENINŢE Lemery. să se scufunde. ,,Dacă
ca o exactitate britanică a orarului. Acestea namentale va fi nusă în practică. Orice defec N. RATE$ tru un moment încetinite si mizeria, indică fon Se pare că pină acum vulcanul
sint in orice caz aparentele. Amploarea efortu ţiune. de acest nen poate antrena. în actualul tul că nici una din marile probleme de struc aceste fenomene vor continua, a
rilor si manevrelor dc: care o asemenea perfor raport de forte parlamentar, o Infrîntiere a au- tură n-au fost rezolvate". Taal nu şi-a irosit încă rezervele anunţat postul de radio Manilla,
mantă lc-a necesitat nu sint cunoscute pe de vcrnului. Teşi eSecforal Deoarece riscurile testului n-au putut fi evi de lavă şi noroi, un nou crater insulă va ii ruptă in două.
plin; existenta lor este însă certă si acesta De altfel, chiar si fără acesle griji, preocu tate prin amtnarea sau anularea lui, s-a recurs deschizindu-se pe versantul de ❖ DAUNELE PROVOCATE
este un fapt demn de relinut. Siluatla precară parea pentru viitorul guvernării laburiste a Duminică, aoroaoe zece milioane oe alegă Ia alte metode. „Episodul Lott" este elocvent est, azvirîind, la intervale de a- DE URAGANUL HAZEL
pe care o arc guvernul laburist în Parlament răzbit ne nrimul plan a! anendei. Premierul tori brazilieni urmează să se prezinte în faţa în acest sens. Candidat al opoziţiei în statul proximativ 30 de secunde, jeturi Ultimele cifre oficiale arată că va
si confiauralia actuală a eşichierului oolitîo Wilson a stîrnit aclamaţii cînd a respins de la urnelor pentru a aleoe quvernatorii a 11 din Guanabara. mareşalului Lot* i s-a refuzat de de vapori şi noroi încins la peste loarea totală a daunelor provocate
britanic au oferit premierului Wilson — oare tribuna conferinţei eventualitatea unui pact cu cele 22 de state ale Braziliei (Brazilia este un către Tribunalul electoral suprem posibilitatea 300 metri înălţime. Această acti de uraganul Hazeî. caxe s-a abătut
cum paradoxal — principalul aroument pen liberalii. Dar. este oare dorini? reală a lideru stat federal comous din 22 de state, patru teri de a participa la aleaeri. Pretextul îurioic fo vitate neîntreruptă - a declarat la sfirşitul săptăminii trecute
tru a convinoc majoritatea delegaţiilor la con lui laburist de a refuza o „alianţă lib-lab" — torii federale si districtul federal al capitalei; losit împotriva Iui — faptul că are domiciliul Aîcaraz. directorul comisiei vuî-
ferinţă să soriiinc politica quvernamontală in expresia este mult anreală de presa engleză — statele posedă constituţii proprii, organe ad în stalul vecin — este relativ încosistent. dar canologice venite la faţa locului, asupra oraşului Mazatlan. situat
toate ipostazele ei. Totuşi, nu aprobarea — si a miza la nevoie ne noi aleaeri ? Chiar în suficient pentru a înlătura o candidatură con pe coasta Pacificului, in Mexic se
previzibilă desigur — a politicii guvernamen cuvînlarea sa se găsasc destule Indicii că po ministrative si leqislalîve propriii. Observa siderată ca o provocare la adresa cercurilor dovedeşte că o nouă erupţie se ridică la suma de 8 milioane do
tale este lucrul cel mai somnilicativ. ci numă ziţia liderilor laburişti nu este chiar atît de torii politici slut unanimi în a aprecia consul militare care l-au înlăturat pe preşedintele poate produce in orice moment. lari. Peste 5.000 persoane au ră
rul marc dc voturi uo care unele proiecte de categorică. In timp ce ironia si aaresivilatea tarea electorală de duminică ca un test al Goulart. (Mareşalul Lott. face parte dîn parti Iar un geolog american este de mas fără adăpost. 21 de vase pes
rezoluţii, contrare orientării oficiale, l-au în retorică a primului ministru s-au abătut lo popularităţii guvernului brazilian, instalat dupl dul social-demoerat, partid care în ultima vre părere că lacul însuşi se poate căreşti au fost scufundate, iar
trunit. Dc amintit în primul rind proiectul de r^ntial asuora conservatorilor, fată de liberali evenimentele din aprilie 1964, evenimente care me s-a apropiat, din cauza măsurilor între transforma in crater vulcanic. numeroase altele au fost azviv-
rezoluţie cu privire la Vietnam care cerea di el a manifeslat o studiată reţinere („uilînd” au însemnat sfirsilul preşedinţiei lui Joao Gou* prinse împotriva liderului său. fostul preşedinte Situaţia locuitorilor s-a agra îite pe ţărm. Uraganul a distrus
socierea Marii Britanii de politica americană in de exemplu s3 pronunţe cuvintul naţionalizare, lari. vat şi mai mult în urma apariţiei in întregime 50.000 acri cultivaţi
Asia de sud-osl. apoi cel privitor la polili"u agent aleroic oentru liberalii. Wilson sncră Chemarea în fata urnelor a celor 10 milioa Kubîtschek. de partidul muncii a lui GoulertV unor noi fenomene. Pămintul în cu porumb, bumbac etc. In pre
economică care condamnă în fond toate măsu fără îndoială să obţină cele zece voluri libe ne de alegători nu s-a produs fără ezitări, toc Scoaterea din cursa electorală de duminică cepe să fie brăzdat de fisuri ce
rile adoolalc de nuvern în ultimele luni prin rale în Camera Comunelor. Alegerile consti mai din cauza c<1 alegerile doi depăşi cadrul a unor personalităţi de frunte ale opoziţiei face zent continuă să fie inutilizabile
încălcarea promisiunilor electorale. tuie în prezent sau în viitorul anropiai o aven lor obişnuit — desemnarea guvernatorilor — ca testul să nu reflecte cu fidelitate forţa parti se adinccsc cu repeziciune. Dc la căile ferate. în timp ce şoselele
Sub acest unohi de vedere, situaţia din Parti tură puţin atrăgătoare pentru liderii laburişti, constituind, într-o anumită măsură, o încer delor participante. Alegerile de guvernatori noul crater pină la riul Calaca din regiune au fost redeschise,
dul laburist Tâniine creocuoanlă în cel m-ii dar încă si mai puţin otrăaătoare pentru con care dc forţe, ce ar putea implica riscuri. Re nu-şi pierd lotuşi semnificaţia, în special dacă s-a căscat o uriaşă crăpătură, a iar uzinele electrice şi reţelele
înalt arad pentru liderii săi. Presiunea arioil servatori si liberali Iultimele sondaie ale opi nunţarea la consultarea electorală n-a fost ţinem seama, că ele constituie un preludiu la cărei adincime atinge 12 km. A- de înaltă tensiune au iost repuse
de slinna continuă să se resimtă cu nulere st niei publice arată o sporire substanţială a alegerile prezidenţiale de anul viilor. peîe viului s-au revărsat. Se aş- în funcţiune.
ea a căpătat la Blaekoool o expresie numeri popularităţii laburstilort. Insă posibilă deşi actualul moment nu apare
că : pesl€ 2.200.000 de voluri. adică mai mult Blaekoool — 1965 nu aduce o cotitură în prea favorabil guvernului Branco. „Situaţia e- TOTH ADALBERT , „ 1
Redaoţla şl administrai!* ziarului str. Dr. PeLru Grosa or. (25, telefon 15 80, 12 75, 1585, 12 11 Taxa piămă In oumeiar conlorm aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R. — nr. 263.328 dto 0 noiembrie 1949. — Tipar ul t întreprinderea poligrafica Hunedoara-Deva. 40.065