Page 84 - 1965-10

v —-

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VAl
ÎNCHEIEREA VIZITEI IN IRAN A
PAGINA 2

s TOVARĂŞULUI ION GHEORGHE MAURER

TEHERAN 25. Trimişii speciali Valenu Socialiste România, si dr. A. Alikhaui. mi­
p Pop si Nicolac Puicea transmit: Acordul de colaborare economică între
nistrul economici al Iranului, au semnat
La încheierea vizitei în Iran a preşedin­
o telui Consiliului de Miniştri a] Republicii Republica Socialistă România si Iran.
Preşedintele Consiliului de Miniştri al
Socialiste România. Ion Gheorahc Maurt’r.
luni dimineaţa a avut loc la Teheran la
Preşedinţia Consiliului de Miniştri o inlil- Republicii Socialiste România si primul mi­
nistru al Iranului au căzut dc acord asu­
R ni.rc a oaspeţilor români cu conducători de zită, care urmează să fie dat publicităţi'.
pra comunicatului comun cu privire la vi­
stat iranieni.
In canrul înlilnirii Ghcorohc Cioară, mi­
nistrul comerţului exterior al Republicii (Continuare in dqq. a IV-a)
T
ANUL XVII. NR. 3366 MARJ1 26 OCTOMBRIE 1965 4 pagini, 25 bani
ÎNAPOIEREA IN CAPITALA
C REŞTEREA IN D IC IL O R

La sosire, pe aeroportul Băneasa, au fo^t
Preşedintele Consiliului dc Miniştri al
Republicii Socialiste România, Ion Glicot- do fală tovarăşii Gheorghe Anostol. Ale­
ahc Mnurcr. s-a înapoiat luni la amiază in xandru Birlăocanu. Emil Bodnaraş. Ghcor-
Capitală, venind din Iran unde a făcut o dho Rădulescu. Lconlin Sălăian. losif Banc,
DE UTILIZARE A FURNALELOR vizită Ia invitaţia primului ministru al a- Petre Blaiovici. Janos Fazckas, Uic Vordcl.
orccum si Constanta Crăciun si llic Muc-
ccstei lari. Amir Abbas Hovcida.
Preşedintele Consiliului
dc Miniştri a
fost insolit du Corneliu Măncscu. uiinis'/u! gulescu. vicepreşedinţi ai Consiliului de
Slat. Ghcorahe Gaston Marin, vicepreşedin­
afacerilor externe. Gheorghe Cioară, mi­
nistrul comerţului exterior. Alexandru te al Consiliului de Miniştri. Grioore Gca-
Boabă, ministrul petrolului. Ştefan Gabor. mânu. secretarul Consiliului de Slat, mem­
Pc marginea schimbului dc expe­ Gheorqhc Roman, şeful secţiei a doua La întrebările: cum apreciaţi vicepreşedinte* al Comitetului dc Slat al bri ai Consiliului de Stat si ai guvernului,
rienţă orqanizal dc ziarul „Drumul furnale şi Pclru Cara, preşedintele schimbul de experienţă orqanizat de Planificării. Ion Avram, adiunct al minis­
socialismului", in leqălurâ cu eres comitetului sindical din aceeaşi sec­ ziar ? ce consideraţi că poate fi ex­ trului industriei construcţiilor de maşini, si conducători de inslilulii centrale si orga­
îerea indicilor de utilizare <i Jurna­ ţiei au participat tovarăşii Ion Bolo- tins ia secţia dumneavoastră ? cu ce Valentin SlcrioDol. adiunct al ministrului nizaţii obşteşti, oameni dc cultură, qcnc-
lelor unul din redactorii noştri * qa, inqmer, adjunctul şefului de contribuiţi la lărqirea sferei sale ? comerţului exterior. rali si ofiţeri superiori.
avui o discuţie cu un qrup dc tova­ secţie, Nicolae Ghcorqluoni, tehnoloq, ci au răspuns pc larq, aducind ele­
răşi de la seclia I furnale din Coni- Petru Puţinclu, maistru. Valentin mente noi în imboqăţirca experien­
binalul sidcrmqic Hunedoara. La Bruncr, secretarul organizaţiei de
discuţie (pe marqinca articolelor pu bază a P.CR, din schimbul dc zi, ţei.
blicatc anterior dc ina. I. Vasiks- l.ăscut Toina, şef dc echipă la intre- Redăm inai jos conţinutul discu­ SOSIREA IN BUCUREŞTI A DELEGAŢIEI
cu, şeful secţiei a lll-a furnale, ţincrc. ţiei :
C.C. AL P.C.R., CARE A VIZITAT ITALIA

ţiei de parlid, pentru a preîntîmpina unele avarii s»
M etode pe care deranjamente, echipele ac la întreţinere fac zilnic re­ Luni scara a sosit în Capitală, delegaţia bru al CC. al P.C.R., Ion Hio.seu si Sion
vizia unor instalaţii, informează despre cele consta­ Comitetului Central al Partidului Comunist Bujor, membri supleanţi ai C.C. al P.CR.
★
însuşim tate şi, sub îndrumarea maistrului, acţionează imediat Român, condusă dc tovarăşul Paul Nicu- La nlecarea din Roma pc aeroportul
lescu-Mizil. membru al Comitetului Execu­
pentru a evita neajunsurile ce s-ar puica ivi. Aceasta,
pc dc o parte, duce hi creşterea răspunderii personale, tiv. secretar al C.C. al P.CR.. care, la in­ Ciampino. au fost orezenli Ale.ssandro Na­
Inq. IOAN BOLOGA: — Schimbul ne experienţă orga­ iar pc dc alta, asigură o funcţionare permanentă a n~ vitaţia Comitetului Central al Partidului ţia, membru al Direcţiunii PC.I. si al se­
nizat de ziarul ,,Drumul socialismului" este foarte ulii drogatelor si o producţie ritmică. Comunist Italian. * făcut o vizită în Italia. cretariatului C.C. al PC I., Arturo Colombi,
furnalişliter. Deşi seclia noastră arc un specific oare­ M-am referii la reparaţii. Aici adaug că piesele de La sosire, pe aeroportul Băneasa. dele­ membru al Direcţiunii PCI.. Giuliano P*-
cum mai aparte in comparaţie cu celelalte două, ar;i- schimb se asigură în şeclic şî pe cit posibil, chiar la gaţia a fost inlîmpinată dc tovarăşii Lcon'.c icltu si senatorul Antonio Roasio, membri
coli-lc ridica multe probleme comune. Am reţinui caile lccurilc .de muncă, înainte de începerea reparaţiilor. Răutu, membru al Comitetului Executiv, s '- ai C.C. al PC.I. Au fost fie asemenea, pre­
subliniate de Iov, inqiner loan Vasilcscu in privinţa Este un procedeu care ne dă posibilitatea să folosim cretar al C.C. al P.C.R., Mifiai Dalea, .secre­ zenţi ambasadorul Republicii Socialiste Ro­
creşterii producţiei, adică a cantităţii dc tontă pe m.c. mai raţional forţa dc muncă şi să organizăm mai bine mânia în Italia. Mihai Marin si alţi mem­
de volum ulii dc furnal şi zi calendaristică. Unele rlin lucrul. Procedinri astfel, opririle lunare planificate au tar al C.C. al P.CR,. Ghizcla Vass. mem­ bri ai Ambasaoci.
ele sini valabile si pentru noi: in- fost reduse anul acesta, fată dc re­
suflarea aerului cald la lemperaluri zultatele din anul trecut, la numai
cit mai ridicate, menţinerea unui ic- iumătate.
aim constant la zuuri, asigurarea li­ Asemenea preocupări şi măsurile înapoierea din R.P. Mongolă a delegaţiei
nei funcţionări a agregatelor fără de­ cu privire la repararea caupcrelor
ranjamente. Acestea Ic urmărim Al­ nr. 7. 9 şi 2. instruirea caupcrişlilor
tele, la noi, ar necesita condiţii spe­ ponfru a asigura un regim constant Marii Adunări Naţionale
ciale. I a furnalele noastre regimul dc temperatură a acrului' insuflat cîl
dc lemDeratură , a acrului insuflat mai mare posibil ţin funcţie de sta­
este mai mic decîi la cejclalle. Dar, rea tehnică a fiecărui cauper), calci-
tendinţa cslc aceeaşi: ridicarea tem­ narca .siderilei cu pierderi sub 2.5 la Delegaţia Marii Adunări Naţionale a Re­ delegaţie, condusă de Kovaes Gyorgy, vi­
peraturii lui. In trimestrul llt la toate sulă, creşterea cu 15 m. c. normali publicii Socialiste România, care, la invi­ cepreşedinte al Marii Adunări Naţionale,
furnalele noastre. în exploalarc media temperaturii aeru­ a cantităţii de gaz metan ne lona (le fontă produsă si taţia Marelui llural Popular al R. P. Mon­ au făcut parlc deputaţii Vasile Matccscu,
lui insuflat a fost mai nucă dccil în semestrul 1, dato­ alte măsuri an condus hi economisirea în cele 9 luni gole. a făcut o vizită în această tară, s-n loan tehim, Tudor loncscu, Constantin Za-
rită lanţului ră unde cauocre sini mai uzate şi urmea­ şi jumălalc a 78 kg. cocs la fiecare tonă du fontă ela­ Din noul peisaj industrial al Călanului. înapoiat luni la amiază in Capitală, Din haria si Ion Ncgoiţă.
ză a fi reparate. ‘ Furnalul 4 este de asemenea în re­ borată.
paraţie. Sperăm că la acesla, regimul dc temperatură )n legătură cu rolul maistrului in producţie cu as
a aerului .să ajungă, duoă reintrarea în producţie, la veni cn cil ev* exemple : Lăscut Lucaci s» Ioachim
H00 grade CeLsius. Fslo una din rezervele care ne poaie Tocari muncesc cu multă răspundere. Lingă ei trebuie
aiula să economisim si in viilor cocsul. alăturat şi muncitorul Constantin Marovei. Împreună au TOAMNA PE OCOAEtE
Aş spune si cu că holărîlor pentru creşterea pro­ adus o contribuţie importantă la mai buna funcţionare
ducţiei de fontă este modul în care isi îndeplinesc, ro­ şi cxploa-tarc a furnalelor. Mai înainte, discul dc închi­
lul de organizatori maiştrii, felul în care ei îsi m»n in dere k) „subărului de aer cald se arde* în partea opusă
aplicare capacitatea, iniţiativa in organizarea muncii, intrării apcî'h Din’ această Cauztt se prPdUCeauw drfîci- '
în rezolvarea multor probleme cerute du judicioasa cute. Ei au qîndit cum poate fi îmbunătăţit si au găsii “finind seama de importanta pc ca­ în graficul de mai jos redăm
exploatare a furnalelor. soluţia. Drept urmare 6-a prelungit timpul dc funcţio­ re o prezintă arăturile dc loaumă situaţia executării arăturilor in
Tovarăşul Gheorghe Roman vorbeşte în articolul său. nare al discului i-ir reparaţiile ce sc tăceau din cauza în complexul de măsuri agroteh­ ARATURI PE cooperativele agricole de produc­
printre altele, despre organizarea uncr ..zile modei" arderii lui s-au rărit. nice ce se aplică în vederea creş­
ce lucru, în care s au ohtinut cei mai mari indici de Asemănătoare sînt şi îmbunătăţirile aduse la chesoa- terii producţiei la ha, la coopera­ ţie piuă la dala dc 25 octombrie
tivele agricole din Gîrbova, Apol-
utilizare şi în rare nu a losl declasată nici o lonă de nrle dc la gurile (te vînl si orificiile du evacuare a dul de Sus, Strei, Alba, Pricaz TOATE SUPRAFEŢELE! a. c.
lonlă. HI orală şi cum s-au organizai aceste zile. Con­ zgurii.
sider (ă asemenea iniţiative trebuie» îmbrălişalc de ctc. an de an se execută arături
tonte sediile combinatului, nu numai de furnalişli. din toamnă pe «suprafeţele ce <se
Ele trebuie extinse. Aceasta, cit si metoda graficului O strânsă colaborare insăininţcaza in primăvară, nbţi- bililăţilor. Aslfel, la Căpurl s-au priveşte respectarea vitezei zilni­
nindu-se aslfcl sporuri însemnate RAIONUL REALIZAT %
calităţii arătate de Iov. Pclru Cara, in care se urmă­ de recoltă. Pe baza experienţei a- arat abia 120 ha din cele 337 pre­ ce planificate.
între schimburi văzute, la Benic 38 din 200, iar la Nici specialiştii de Ia consiliile
reşte şi se popularizează rezultatele privind calitai'm r.umulale, ţăranii cooperalori din
foniei ne propunem să le îmbrăţişăm şi noi. Ne sint Sebeş, avind sprijinul mecanizato­ Cricău mai trebuie efectuate ară­ agricole şi din unităţile de pro­ Albă 65,5
turi pc mai mult rlc 200 ha. Re­
ducţie ini se preocupă cu sufici­
ulile cu atît mai mult. ru cil in diferite perioade, uu Despre aceasta, si despre alte aspecte ale muncii rilor dc la S.M.T. Miercurea, au e- zultate nexalislăcăloarc in această entă răspundere dc impulsionarea
lectual arături pe mai mult de 300
posibilităţi asemănătoare, rezultatele pe echipe si ou maistrului nc-u împărtăşit din experienţa sa, tovarăşul ha. Rezullato bune în această di­ direcţie sc constată şi la coope­ ritmului de efectuare a ogoarelor, Sebeş 61,1
schimburi sint rlifetite. alit la cantitatea de fontă dată Petru Pulinulu. recţie au ohtinut şi ţăranii coope­ rativele agricole rlin Unirea, Riul lăsind lotul pe seama mecanizato­ Brad 49,2
peste plan cit şi la calitatea ci. — Lucrez la seclia I furnale r.m anul 1954. Din ratori din Riu de .Mori, raionul Alb, Sebeşel. Si bol, Gcoagiu, Ilă- rilor.
1958 sint maistru. Experienţa a dovedit că una (lin Haţeg. Cu cele 5 trarloarc aflate rău, Bampotoc ele. Anahzînd si­ In loial, pe regiune, in aceaslă Orâşlie 48,1
cerinţele care se impun la noi, la furnale, nentru va la aceaslă undate s-au arat învii tuaţia arăturilor pentru însămin- toamnă mai trebuie arate peste
Folosind rezervele, fiecare schimb să obţină o producţie ritmică dc fontă, mult de IOU lua din cele 200 pla­ lările de primăvară se constată că 17.000 ha. Există mijlooce şi forţe llia 47,8
este colaborarea între sNii de brigăzi, maiştri şi şefii
in raioanele Brad, llia, Haţeg şi
suficiente pcnlru realizarea in în­
(ic echipe. Asupra acestei probleme am să insist. E- nificate. Si la cooperativele agri­ oraşele regionale Deva si Hune­ tregime a sarcinii dc plan amin- Deva
indicii cresc xistau perioade cu multe deficiente. Am urmărit cau­ cole din Vinţ, Oarda si Alba s-a doara pînă la dala dc 25 octom­ Iile. In acest scop este necesar 43,5
zele care Ic produceau si am aiuns la concluzia că de acordat o atenţie deosebită elibe­ brie a.c., aceaslă lucrare nu s-a ca în cel mai scurt timp să lie Hafeg 40,4
cele mai multe ori ele erau rezultatul lipsei de colabo­ rării terenului de culluri tîrzii şi executat nici pe jumătate din su­ eliberat terenul de coceni si să
Ing. NICOLAE GHEORGHIONI: — Cu voi relata mai pe rare intre schimburi. Ineori nu ştiam în ce direcţie să executării arăturilor. In aceste u- se organizeze lucrul pe schimburi
larq, in argumentarea cilrc lor, cîteva rezultate din acti­ acţionez mai înlii. cind su iveau ,,surprize". Asia pen­ nităţi lucrarea respectivă mai prafeţele planificate. Căror cauze prelungite. Hunedoara 37,8
sc datoreşle existenta unei aseme­
vitatea noastră. Pe primele 9 luni şi jumălalc din arest tru că cei care ieşeau din lucru nu informau pc larq trebuie efectuată pe cîte 30-50 Im. nea slări dc lucruri? In primul rind
an planul producţiei du lonlă a fosl depăşit cu 14,037 şi exact pe cei din 6chimbul următor despre starea a- Ca exemple pozi-live în ceea ce trebuie arătat că există încă în­
lone. Acest spor a fost obtmut pe seama creşterii in­ greqatelor. priveşte preocuparea pentru cxc- semnate suprafeţe ocupate cu cul­
dicilor de utilizare a turnatelor. Spc-rul dc producţie pe Problema colaborării strînse între schimburi am ri­ cularea ogoarelor dc toamnă pe turi tîrzii. Pe de altă parte, in Au terminat recoltatul porumbului
suprafeţele prevăzute se pot da
fiecare m.c. volum util şi zi calendaristică este în medie dicat o mai înlîi în fata orqanizaliei de partid, apoi, a şi cooperativele agricole din Bo- unele unităţi tractoarele se folo­
dc 57 kg. fontă. conducerii secţiei. Propunerea a fost apreciată si ca sesc la lucrări care moi pol li a-
lată ciliva din factorii de bază care nc-au asigurat atare s-a trecut la acţiune. In ce mă priveşte, eu vin sorocl, Ghirbom, Doslat, Aurel mînale, scmnalîndu-sc totodată Timpul bun dc lucru din acea­ în majoritatea unităţilor din raion
Vlaicu s.a. Pînă acum, rezultatele
succesele. In primul rind la noi. în comparaţie cu alte mai devreme la serviciu. Am timp astfel să mă inte­ cele inai bune le-au înregistrat co­ cazuri de nculilizare a unor trac­ stă toamnă a permis ţăranilor co­ siriusul recoltei se află intr-un
operatori dm raionul Haţeg să
perioade, a fost o mai bună aprovizionare cu minereu. resez dc la schimbul anterior cum au funcţionat fur­ operativele agricole clin raionul stadiu avansat. Piuă 1* 25 oc!oni-
Timpul de staţionare a furnalelor a scăzut lată de nalele, ce deficiente s au ivit $i cum au (ost rezolvate. toare din cauza defecţiunilor. Fap­ muncească din plin la recoltatul br.e a.c., din cele 3.388 de hectare
porumbului. Mobilizind toate for­
tul că din partea conducerilor sta­
anul trecui la opririle accidentale cu 43 la sută. adică Mă interesez şi de cantitatea dc fontă realizată, dc ca­ Alba unde s-au arat peste 4.700 ţiunilor de maşini si tractoare nu ţele existente şi organizîml bine ocupate cu cultura amintită, mai
ha din cele 7.295 planificate. Tre­
la numai 15 ore şi 10 minitlc. Aceasta e o altă calc dc litatea acesteia. In felul acosta ştiu ce măsuri urmează buie arătat insă că şi in acest au fost luate măsuri corespunză­ munca, o scrie dc unităţi au reu­ bine de 294U au fost recoltate.
sporire a producţiei. Rezullalul se dat oroşte nu numai să aplic cu si cum trebuie să acţionez. toare pentru a sc asigura folosi­ Trebuie subliniat însă faptul ci*
raion există unele unităli ca, de
exploatării corerte a aarcqatelor dar $i calităţii moi exemplu, cooperativele agricole rea la întreaga capacitate a trac­ şit să siringă recolta de pe întrea­ în majoritatea cooperativelor a-
ga suprafaţă cultivată cu porumb.
bune a reparaţiilor efectuate. La propunerea organiza­ (Continuare in pag. a 3-a) toarelor determină înregistrarea u- gr ic o Ic nu se acordă a tenii a cuve­
rlin Căpud, Benic şi Cricău, unde Cele mai bune rezultate în acea­ nită tăiatului cocenilor şi eliberă­
realizările nu sînt la nivelul posi- nor variaţii însemnate iu ceea ce
stă privinţă au fost obţinute în rii terenurilor in vederea exccu
tării arăturilor de toamnă. Numai
cooperativele agricole din Simpe-
aşa so explică de ce exist.»
tru, Bărăşti, liaţeq. Riu de Mori.
itdunarea festivă Sălaşul Superior si allelc. Dc (apt, un marc decalaj între recoltatul
porumbului si arături.
ŞTIRI ■ IN FO R M A ŢII ■ ŞTIRI ■ IN F O R M A ŢII
din Capitală cu prilejul
aniversării Zilei C O N SFĂ TU IR E Congresului al IX-Iea al P.CR. şî primului cauper, au fost verificate Deschiderea cursurilor U niversităţii serale
activitatea comisiei de răspîndi-
sudurile cu raze gama. aspectul
re a cunoştinţelor cu 1 lu r n I -ştiin­ lor exterior si s-au făcut toate
Forţelor Armate Duminică în sala clubului „Si- ţifice. A fost adoptat planul de probele de presiune, cauperul a de marxism-leninîsm de pe lingă C om itelui
fost luat în primire de zidarii din
măsuri privind activitatea cultu­
derurgislul" din Hunedoara, a a- rală in perioada de iarnă. ţPE-
vut Joc o consfătuire dc largă TUU TOMA — corespondent). brigada lui loan Covaci.
Această brigadă, care a execu­
In Capitală a avut loc Juni dupâ- participare între reprezentanţii A- tat zidăria cuptoarelor Martin de regional Hunedoara al P. C. R.
amiază o adunare festivă cu prile­ cademiei Republicii Socialiste Ro­ la O.S.M. nr. 2, a furnalului nr. 7
jui celei de-a 21-a aniversări a Zilei mânia, cadrele inginereşti si spe­ Activităţi culturale de la C.S. Hunedoara $i a furna­
Forţelor Armate ale Republicii So­ cialiştii din marile unităţi indus­ lului de la Uzina „Victoria" Că- AZI DUPA-AMIAZA LA ORELE 16 în sala festivă a Sfatului
cialiste România. triale ale regiunh. S au dezbătut la sate lan. a început acum executarea popular regional va avea loc deschiderea cursurilor universităţii
Au luat parte Emil Bodnaraş, ge­ probleme legale de documentaţia zidăriei refractare la primul cau­ serale rlc marxisni-lcninism cu secţiile ECONOMIE, FILOZOFIE Şl
neral de armată Lqontin Sălăjan. Flo- ştiinţifică şi folosirea publicaţii­ per al furnalului nr. 8. CONSTRUCŢIE DE PARTID pentru toţi anii.
nan Dănâlache, Vasile Palilineţ, lor dc specialitate. Duminică, în şalele raionului
membri ai C. C al P. C. R., ai Con­ Alba s-a desfăşurat o bogată ac­
siliului dc Slat.şi ai guvernului, con­ EX CU R SII tivitate cultural-şliinlifică. Aslfel,
ducători ai unor instituţii centrale şi la un număr de 28 cămine cultu­
organizaţii obşteşti, generali si ofi­ rale, conferenţiari de la centrul de
ţeri activi si în rezervă, veterani din Conducerea Scolii qenerale din raion au susţinut conferinţele:
jăzboiuţ antifascist, oameni de ştîin- Iserom, oraşul regional Petroşani, .Originea şi evoluţia omului” şi
ţă şi cultură, reprezentanţi ai colec­ a organizat o excursie cu elevii „Pămintul si locul lui in univers".
tivelor înlreprinderilor şi instituţiilor la Haţeg. Aici s-a vizitat cetatea La căminul cultural din Toloi,
bucureştenc. Au participat, de asc- Sarmisegetuza si rezervaţia natu­ un grup de jurişti au susţinut în
rVienea, ataşaţii militari ai misiunilor rală din parcul Retezai. A avut faţa ţăranilor cooperatori simpo­
diplomatice. , loc apoi o întîlnirc sportivă cu zionul întitulai: „Constituţia — le­ In asemenea
Adunarea a fost deschisă rlc Traian elevii claselor V-X de la Liceul gea lundamentală a Republicii So­ şcoli învaţă astăzi
Durlaş, secretar al Comitetului oră­ din Haţeg la handbal si s-a vizio­ cialiste România”. copiii oamenilor
şenesc Bucureşti al P.CR. nat împreună o emisiune dc tea­ muncii dm regiu
Despre însemnătatea Zilei Forţelor tru pentru copii la televizor. nea noastră.
Armate ale Republicii Socialiste Ro­ La furnalul nr. 8
mânia a vorbit general colonel Ion Foto: I. TEREK
jonită, adjunct al ministrului terţelor PLENARĂ a început zidirea primului
armate.
Au luat cuvinlul apoi. adresind un cauper
cald salul cu prilejul acestei sărbă­ La Alba Tulia s-au desfăşurat
tori. Mircea Angelescu. secretar al Pentru strunqarul Moritz loan, ca lucrările plenarei Comitetului ra­
C. C. al U.T.C. şi Marin lonescu. mun­ de alffel pentru întrcqul colectiv de ional pentru cultură si artă. In Lucrările de construcţie a furna­
muncă de la R.M.R. Simeria, calita­ cadrul plenarei au fost dezbătute
citor fruntaş la Uzinele „23 August*. lului nr. 8 de 1000 m.c., de la C.S.
tea lucrărilor constituie o preocupa­ sarcinile care revin unităţilor cul­ Hunedoara continuă cu succes.
(Agerpres) re de căpetenie. turale în lumina documentelor După ce a fost montată cupola