Page 86 - 1965-10

PAGINA 3
hlii. iI-^JIIIIII HMUJJ
DRUMUL SOCIALISMULUI 3366

ACTIVITATEA

26 OCTOMBRIE 1965

TREBUIE ÎNDRUMATĂ 1NDEÂPR0. 15,00 Melodiile ecranului — muzi­
că uşoară; 15,30 Pagini din opera
„Cei patru bădărani" dc Wolf Fer­
rari; 16,15 Muzică corală de Teo­
dor Teodorcscu; 16.47 Interpreţi
DEVA: Holul dc piersici — cine­ de muzică uşoară: Puica Igiroşanu,
18 octombrie 19G5. Comuniştii sco­ Sit flin darea de scamă sl din dis­ oohi", la înlîmplarc? Din organiza­ să-şi îndrepte atentia noul organ matograful „Palria"; Jocurile olim­ Călin Marian, losef Ziina, Rila
liei I locomotive de la Atelierele cuţiile purtate, clorlurilc, acţiunile ţia ele bază a secţiei I locomotive ales. Dar, degetul pe rană nu s-a pice de la Insbruk — cinemato­ Pavonc; 17,15 Dialog cu ascultă­
R.M.R. Siineria s-nu întrunit în adu­ comuniştilor n-au fost deci zadar» fac parte tovarăşii Busuioc Predoni. prea pus. graful „Aria"; PETROŞANI: Uno­ torii de Toma George Maioroscu;
narea generală pentru dare de sca­ nicc. . şeful serviciului do constatare. No­ ra le place jazztil — cinemnlogra- 17.30 Răspunsuri muzicale la scri­
ma şi alegeri. înainte de a se intr-î vac Oarcea, şeful serviciului recep­ pul „Republica'’; Preludio II — sorile primite din partea ascultă­
în ordinea de 2 i prouriu-zisă, prezi­ ţie, Nicolae Bondoae, şeful serviciu­ cinematograful „7 Noiembrie"; LU- torilor; 18.03 In jurul globului;
diul adunării propune discuîarca co- Nu mai merge lui producţie locomotive, controlorii PENI: Femeia necunoscută — ci­ 18,50 Cercul melomanilor; 19,30
N rorii de primire in partid a monla'lo- fio calitate Nicolae Vinereenu şi nematograful „Cultural”; SIME- Cinlâ Pelula Clark, şi Jean Fer-
•tului Nicolae Stan. Petru Munteanu, maistrul şef loan RIA: Pensiunea Boulanka — cine­ ral; 20,00 Radiogazeta de seară;
Primirea în partid a montalorului „după ochi“ Morarii, care au discutat despre pro­ matograful „Mureşul"; ALBA JU- 20.30 Din lucrările pentru vioara
Nicolae Stan în aceeaşi adunare în blemele amintite cu prilejul adunării LIA: Banda - cinematograful ale lui Priiz. Kreislcr; 20,45 Noap­
cnie camunişlii îac bilanţul activiş­ Este o apreciere făcuta în cuvîn- de aleqcsri. Do cc n-au fost traşi )a I „Victoria”; Djura — cinematogra­ te bună, copii: povestea „Balrîni-
răspundere aceşti tovarăşi fie către
ful „23 Augusl”; SEBEŞ: Cînd Mar­
tii desfăşurate do-a lunqul unui an lul său de comunistul Novac Oarcca Activitatea de promovare a nou­ ca"; 20,55 O melodic pe adresa
de zile. rellectfi preocuparea susţi­ ca si de alţi vorbitori. Practica a de­ organizaţia dc partid, fie ce nu li s-a lui revine în ultimă instanlă cadre­ tin avea 14 ani — cinematograful dumneavoastră; 21,45 Muzică
nută pentru întărirea rindurilor monstrat că o lucrare de calitate nu trasat ca sarcină tocmai rezolvarea lor tehnico-inqinercşti. Inginerii şi „Progresul",* Comisarul Maigrct sc populară interpretată de Benonc
partidului. In secţia I locomotive, la sc poate face „după ochi". deficientelor conslalalc? Se aşteap­ tehnicienii sînt de fapt oamenii care înfurie — cinematograful „Sebe­ Sinulescu; 22,15 Jazz de ieri şi (le
şul'’; ORÂŞTIO: Cum
reu­
se
licoare al doilea salariat, unul este dau tonul în acliuneo de introducere şeşte în dragoste — cine­ azi,- 23,04 Muzică peniru ore Ur­
comunist. a tehnicii noi. în conducerea ştiin­ matograful „Patria"; Nu le zii.
Adunări pentru dare de seamă şi alegeri ţifică a procesului dc producţie. i atinge dc fericire — cinematogra­ PROGRAMUL II: 7,50 Fantezie
După cum aminteau majoritatea to­ H ful „Flacăra"; HAŢEG: Vremea pentru fanfară de Ghcorghe Sîr-
ghie; 8.02 Melodii
incîntăloare,
0 direcţie principală: în organizaţiile de bază ale partidului varăşilor care au luat cuvintui, la păginilor — cinematograful „Popu­ 8.30 Muzică din opere; 9,05 Solişti
secţia I locomotive prezenta aces­
lar"» BRAD: Eroi curajoşi ca ti­
tor cadre De teren, acolo unde se gri — cinematograful „Steaua ro­ şi orchestre de muzică populară:
ritmicitatea Există în secţie un aparat de mă­ tă probabil ca specialişli dc la alic face încă prea simţită. s;.* şie"; LONEA: Cintăreata sclavă 10,40 Pagini vesele din operrete;
hotărăşte soarta producţiei, nu
13,30
muzicală;
12.30 Excursie
surat repartizarea fio sarcini pc osii. ateliere din tară să vină să pună Comuniştii au arătat deschis că — cinemalograful „Minerul"; I- Nunta în folclorul nostru: 14,00
01 stă insă nelolosit. De aici apar punctul pc „i" cînd în realitate a- rareori dau prin 6ectic inginerii a- LFA: Poveste de pe Don — cine­ Varietăţi muzicale,- 15,30 Solişti, de
In anul care a trecut, colectivul mullc qrcutăti, şi in colo flin urmă, ccslc probleme îşi pot găsi rezolva­ tclicrelor şi însăşi şeful secţiei, ing. matograful „Lumina”. muzică uşoară care nc-au vizitat
secţiei a avut mari greutăţi în înde refuzuri la recepţia lucrărilor exe­ rea în scclie. E. Dragau. Referindu-se Ia greută­ tara» 17,15 Cîntă Emil Gavris* —
plinirea ritmică a planului de pro­ cutate. Datorită muncii slabe desfăşurate melodii populare; 18.00 Recital Ti­
ducţie. Devenise parcă o obişnuinţă Dar in munca lucrătorilor fie la fie organizaţia de partid în această ţile înlîmpinate în îndeplinirea sar­ no Rossi» 18,15 De la frescele Vo*
ca în primele nouă decade ale lunii secţia 1 locomotive s-au făcut sim­ direclic. Iermcnelc fie predare a lo­ cinilor dc plan, un tovarăş spunea:
„Conducerea secţiei nu aplică in-
să se lucreze la întimplare. fură un ţite si alic neajunsuri. Anul acesta comotivelor se prelungesc de la 2 neaiuns principiul muncii colective, La întrecerea artiştilor amatori ionelului la „Coloana InfinUă";
tel precis, fără perspectivă. Se aiun- la locomotiva 324.407 s-au qâsi-t ci- zile, cit este planificat după efectu­ nu sc consultă cu maiştrii, cu şefii din unităţile cooperaţiei meşteşu­ PROGRAMUL I: 5.06 Muzică in­ 21,15 Doine* şi jocuri populare;
qea în acest fel ca la slirşîlul deca­ linciri şparti după reparaţie. Ia lo­ area probei dc parcurs, la 5-G zile, dc partide, iar cînd fixează anumite găreşti, reprezentanţii oraşului Pe­ terpretată dc fanfară; 5,40 Cînlă 21.30 Verdi şl interpreţii săi» 22,15
dei a doua. din cauza slabei organi­ comotiva 324.985 cilindri mişcaţi unii şefi dc grupă nu urmăresc ca termem: o face flin birou. Rău este troşani au cucerit locuri fruntaşe. orchestra de muzică populară din Din creaţia vocală a lui Ion Vi-
zări a muncii, planul lunar să fie pe frem. la locomotivele 324.4G0 remedierile să se facă în minimum că sarcinile profesionale Irasatc nu In foto : Fecior Petru, solist în for­
realizat abia în proporţie de 50 la Si 324.986 cilindri ncotanşi. Cu do timp şi trimit aici meseriaşi slab maţia artistică n Cooperativei Giurgiu ; G.22 Jocuri populare in­ du; 22,30 Moment poetic: Poezii
sulă. De aici reclamaţii de la bene­ nrilciul dezbaterilor, comuniştii pregătiţi. La Atelierele R.M.R. Si- sint urmările îndeaproape. In onul meşteşugăreşti ..Jiul" inlcrprclihd terpretate ia ocarină; G,45 Salut de Vasile Alecsa-ndri,- -22,35 O pa-
ficiari. insistente, mobilizări fie forte ou descoperit $i cauzele acestor lu­ meria există un vast cîmp fie cer­ acesta, nu l-am văzul niciodată pe un cîplcc popular. voios de pionier,* 7.18 Acordeonul g.nă de amintiri muzicalo/ 23,50
vesel; 7.45 Dansuri din operele,
pentru a se scoate olanul. crări de slabă calitate : fixarea nc- cetare nentru promovarea noului în iov. ing. Drăqan controlînd o loco­ 8,00 Sumarul presei; 8.08 Melodii Cîiitecul primei iubiri. i - »
motivă. intercsîndu-sc ne teren do
Biroul orqanizatiei do bază — a- corcspunzăloare a cilindrilor pe producţie, pentru găsirea unor so­ greutăţile do care ne lovim, dind un populare interpretate do Şlcfania
minîeau comuniştii înscrişi la cuvint frem. nedoDislarca fisurilor si înce­ luţii care să uşureze efortul fizic, să sfat la locul do muncă". Stere, George Sîrbu şi Radu Si-
— a intervenit. S-au form.it colec­ puturilor fie crăpături. nccuiătarea conducă la îmbunătăţirea calităţii re­ Ce bine aii face. tovarăşe inginer, mion; 8,30 La microlon, melodia
tive care au studiul cauzele ce de­ fie murdărie si rugină a cilindrilor paraţiilor, Dur, se oare că inginerii, Drăqan dacă ati „cobori" mai dos preferată; 9.30 Sfatul medicului :
terminau munco in salturi. In adu­ de aburi, abateri tolerate de serviciul tehnicienii şi maiştrii sc mulţumesc in mijlocul oamenilor, dacă le-ati ceaiul calmant gastric: 9,35 Selcc-
nările qenerale alo orqanizatiei de fie constatare, maistrul de resort şi numai să constate apariţia unor grc- asculta părerile, dară v-ali interesa tiuni din operete,- 10,30 „Minunile PENTRU 24 ORE •
partid problema rîl mici lăţii a fost organele C.T.C. ulăli. în loc să întreprindă studii a- mai îndeaproape fie mersul orooac- lumii au fost numai 7?"» 11,00 Cu Vremea se menţine frumoasă,
dezbătută cu mult simt fie răspundere. profundale pentru a găsi cele mn: tiei. Cu siguranţă că proredinil asl- microfonul prin sălile do concert cu cerul mai mult senin. Vînlul
Cîleva cifre cuprinse în darea fio seamă Acesle grc-ulăli conduc la desco­ eficiente metode ce îmbunătăţire a f<‘l aii găsi cheia mullor „enigme" In cadrul turneului întreprins ale Capitalei? 11,45 Do-Re-Mi pen­ va sulla potrivit din 6ectorul nord
sini semnificative. Dară anul trocul perirea defectelor nu pe faze de lu­ muncii. si aii putea acţiona în cunoştinţă dc în regiunea noastră. Ansamblul tru copii; 12,13 Muzică uşoară dc şi nord-esl. Temperatura aerului
în prima decadă a lunii sc realiza 23 cru, ci abia cînd locomotivele tre­ cauză. Calitatea pe care o aveţi, de de cîutccc şi dansuri al Sfatului Emânuol lonescu; 12,30 Folclor va fi cuprinsă ziua între 12 şi 16
Organizaţia de partid fie la secţia
la sulă din DÎan, iar în decada a buie să plece în probă sau chiar în I locomotive a dovedii in ncnumă- membru al partidului, vă obligă să popular al regiunii Maramureş muzical; 12,45 Caleidoscop muzi­ grade iar noaptea între minus 5
treia <18.4 la sulă, in acest an s-a faza finală de predare cu ocazia re­ vă schimbaţi neiolîrziat slilel de a fost şi oaspetele oraşului no­ cal; 14,08 Din muzica popoarelor; şi plus 1 grad. ,
cepţiei definitive. lale siiuatii că este in stare să mo­
aiuns Ia urmăloarelc cifre medii: muncă. Iar organizaţia de pnrt5'l are stru. Iubitorii muzicii, dansului
In această situaţie sc* pune între­ bilizeze lortclc existente soro rezol­
decada I 32.4 la sulă. decada a Il-a barea: ce au făcut comuniştii flin varea greutăţilor înlîmpinate. Este daloria să vă aiulc mâi mult. Va şi portului popular românesc au
33.6 la sulă, iar în decada a III-a secţie, biroul organizaţiei fie baza necesar ca si în activitatea do pro­ li spre binele secţiei pc care o con­ avut prilejul să asiste la un spec­
36.8 la sută. Aşa după cum a rele- ncnlru a se renunţa la „lucrul cupă movare a noului comuniştii să-si spu­ duceţi. tacol bun, antrenant, in care bo­
nă mai răspicat cuvînlul. Adunarea generală peniru dare fio găţia folclorului nostru a fost va­ ÎNTREPRINDEREA PLANTE MEDICINALE
Firesc era ca asemenea probleme seamă şi alcqeri de la secţia I loco­ lorificată cu succes.
Artiştii maramureşeni au reu­
Însilozarea cocenilor- să li stat în centrul dezbaterilor a- motive a Atelierelor R.M.R. Simoria şit să transmită publicului, prin PRAŞTIE
nunării generale pentru dare fie sea­
a adoptat un cuprinzător plan fie
mă şi alegeri, prilej minunat fie des­
coperire a cauzelor care îngreunează măsuri care. tradus in viată, va con­ intermediul artei, in primul tind
frumuseţea Ţării Maramureşului
duce la îmbunătăţirea muncii orga­
o acţiune importantă bunul mers al producţiei, de găsire nizaţiei dc narlifl. la înlăturarea de­ şi optimismul locuitorilor ci. N-a £■>. I.C . Frimu nr. 5Q-52 telefon 252
a celor mai eficiente măsuri nentru
ficientelor semnalate,
la creşterea
îmbunătăţirea calităţii reparaţiilor. prestigiului tuturor comuniştilor în lipsit însă. mai ales din cîntccc
Este adevărat că discuţiile au fost fala celorlalţi lucrători ni ateliere­ şi port. nici reprezentarea altor
Cooperativele agricole fie produc­ greşită practica ţăranilor cooperatori combative, scotîndu-sc în evidentă lor. regiuni ale (ării. Angajează cTe urgenţă contabil principal
ţie din raionul Sebeş dispun fie a- flin Cunta care pentru a echilibra mulle neajunsuri spre care va trebui A. DAVID Ceea ce a plăcut in mod deo­
proape 15.000 capete bovine, din balanţa furajeră necesară animalelor sebit publicului a fost partea co­ C ondiţiile de studio, stagiu şi salarizarea se vor
care 4478 vaci cu lapte şi fie peste au întocmit raţii mai mici conside- regrafică. Realizată cu o marc
31.000 ovine. In această perioadă, ciiul rinrl că in acest fol se va ieşi flin măiestrie ca a stirnit pe merit comunica celor interesaţi, la sediul întreprinderii.
animalele trebuie să intre în slalnila- impas A rezolva in acest mod pro­
tre, principala preocupare o consilii­ blema fief ici t ului de furaje înseamnă cascade de aplauze. Precizie, ele­
lor fie conducere ale cooperativelor a ne (ura singuri căciula. i gantă, o marc mobilitate - ace­
agricole este îndreplală spre valori­ In perioada actuală, în întregul ra­ stea sînt, pe scurt, atributele dan­
ficare* tuturor rezervelor fie furaje. ion se recoltează din plin porum­ satorilor maramureşeni. I
Analizind balanţa furajeră, pe raion bul. Fiecare unitate poate şi trebuie Sc cuvine subliniată apoi con­ fl IMTREPGraOEÎÎE/1 E IE GOSPODĂRIE G RAŞEKEASCja
se constată că la unele sortimente să-şi completeze balanţa furajeră tribuţia deosebită a orchestrei,
fie nutreţuri avem deficit. O primă prin însilozarea unei canlilăli cît mai
măsură pe care am luat-o a fost verifi­ mari de coceni in amestec cu me­ dirijată dc Dragoş Lucan, cate
carea stocurilor fie turaje în liecnre co­ lasă, lăitei, sfeclă fie nutrel şi res­ a susţinut fidel, cu nuanţări din­
operativă. Specialiştii flin unităli şi flin turi de la grădina dc legume. tre cele mai sensibile. întregul
cadrul consiliului agricol raional au Cooperativele au fost îndruma­ spectacol. îmbinarea ingenioasă a
identificai apoi posibilităţile pentru te să formeze echipe fie ţărani co­ părţii orchestrale cu grupul vo­
echilibrarea balanţei furajere. In a- operatori care, paralel cu recoltatul, cal şi formafia coregrafică a fă­ Angajează urgenf şofer? penfru autobuze
coastă direcţie s-a dat indicaţia să să însiiozeze cocenii imediat pentru cut să crească calitatea tuturor
fie insilozate toate resursele de nu­ a împiedica uscarea acestora. De­ şi taxim etre, cu vechime şi experienţă de
treţuri. Putem fia ca exemple pozi­ sigur că nu va putea li insilozală compartimentelor.
tive cooperativele agricole fie pro­ întreaga cantitate fie coceni de care Cu căldură a fost primit la 5 ani în meserie.
ducţie din Cilnic, Daia, Miercurea dispun cooperativele. Dar, pentru rampă cunoscutul cîntăret de mu­
şi altele, care au însilozat cîle 500- ca ci să poală fi folosi li cu maximum zică populară Alexandru Grozu-
600 tone porumb de pe tarlalele pe de eficienţă, au fost luate de pe a- (ă. Participarea Altistului Emerit
care acesta nu ajungea la maturitate. cum măsuri pentru folosirea coceni­ alături de soliştii maramureşeni,
De asemenea, în unităţile amintite lor numai sub formă preparată. dintre care s-au remarcat in mod
au fost luate măsuri pentru insilo- Măsurile luate piuă în prezent au
2area colelelor de sfecla, a vrejilor accelerat ritmul însilozării cocenilor, deosebit Nicolcta Vasilovici Şi
şi rogozurilor in amestec cu melasă. dar el este încă nesatisfăcălor. Din Nicu Moldovan, a dat spectacolu­
Există însă şi consilii de conducere 14.000 tone prevăzute a fi însiloznto lui o tioiă bună in plus.
ale cooperativelor agricole fie pro- nu s-a însilozat nici măcar jumătate. Pentru reuşita spectacolului, o
duclie care nu Irag învăţămintele ne­ Analizind posibilităţile exislenle, se menţiune se cuvine lui Nichy
cesare din anii trcculi şj neglijează poale spune că avem create condiţii Popescu, realizatorul momentelor
în mod nepermis asigurarea furaje­ corespunzătoare pentru ca în raionul vesele. Spontan si. in marea ma­
lor pentru animale. La cooperativele Sebeş balanţa furajeră să fie echili­ — REVIZORI CONTABILI — CONFORM H. C. M. NR.
agricole din Răhău, Cunla, Gusu şi brată. joritate a cazurilor, bine inspirat, 952 1955
allele nu sini asigurate in întregime înfăptuirea acestui obiectiv depin­ el a reuşit să ofere publicului iu­ i — 50 STRUNGARI
cantităţile necesare fie linuri şi con­ de fie felul în care consiliile dc con­ ti adevăr... momente vesele. — 10 SUDORI
centrate. In acesle unităli se tără­ ducere, cadrele fie specialişti flin co­ In viitor, Ansamblul dc cintccc — 50 PAZNICI
operative înţeleg să urgenteze ac­ i şi dansuri ol regiunii Maramureş
gănează si acţiunea de insilozare a
ţiunea fie insilozare a cocenilor. va fi primit cu interes crescînd CEI INTERESAT! SE VOR ADRESA LA SERVICIUL PERSO­
resurselor de nutreţuri exislenlc.
Ing. ION NI STOR dc publicul hunedorcan. NAL AL C.S.H. INFORMAŢII SUPLIMENTARE SE POT PRIMI LA
Considerăm că este cît se poate de Consiliul agricol raional Sebeş Din frumuseţile regiunii: Vedere de la Cimpul lui Neaq. s I. C. TELEFON 2531, 2532 — INTERIOR 42.

(Urmare din pag. I) furnalişlilor, la orele dc dirigenlie din cadrul şcolii se execută reparaţiile, preocuparea nentru reducerea
profesionale, unde am tăcui unele propuneri. Aici. i.i piei (terilor de aer şi gaze, micşorarea timpului afectat
Dar. colaborarea intre maiştri şi şefii de schimb nu secţie, i-am atras la activi!ă:ile productive, alături fie
este sulicientă. Dc acera, am luat măsura ca la fiecare ceiialli muncitori, inlrcqindu-şi astfel cunoştinţele pro­ rcparuliilor. De fiecare (udă cînd se analiz.au asemene i !
probleme şi în şcdinMe de birou s-au stabil’l măsuri,
început şi şlirsil fie schimb să procedeze asemănător fesionale. De ucenici s-au mai ocupat $i prim-lopitorii care puse in aplicare au dus la succese.
şi şefii fie echipe. Peniru citeva minute cei care ios cărora le-au fost repartizai spre a-i îndruma. Ca să putem reduce l»mpu| alertat reparaţiilor şi
din lucru. împreună cu maistrul, şeful dc schimb, se pentru a asigura o bună funcţionare a agregatelor, (ăia
sirjnq la cabina furnalului nr. 4, cu coi cure preiau (leranjamenic. organizaţia de pariul a indicat ea in
lucrul. La predarea schimbului mai pailicipă şi caupo- Fiecare propunere
lişlii. Primii informează ne cei din urmă despre felul secţie să se organizeze cursuri dc reîmprospătare a cu­
în care au muncit ei, (are a fost regimul do tempo; n- noştinţelor profesionale, pe meserii. Ele au cuprins pa
toii muncitorii de la întreţinere : 47 lăcătuşi şi 22 elec­
lură a aerului insultat, ce reparaţii s-au făcut la rine. privită cu răspundere tricieni. Lectori au fost maiştrii Ioachim Tocaci, losil l e-
starea şticurilor pentru zgură şi tontă, calitatea fontei, hor, Angliei Horia şi alli; care cunoşleau cel mai bine
aspectul znurii ele. Aslfo'. alil maistrul, cît şi şelul de Parlicip totdeauna la adunările grupei sindicale şi la direcţia in care este nevoie să se i -iste, do ce ajutor
echipă care urmează au posibilitatea să treacă imediat alte şedinţe în caro se analizează probleme de produc­ are nevoie fiecare.
la rezolvarea diferitelor probleme. Rezultatul este că ţie. Cu aceste prile juri muncitorii fac multe propuneri Majorilalea lcc (iilor au avui teme inspirate din mun­
deficientele şi „surprizele" au (ost înlăturate in bună valoroase, care ne ajută să ne imbunătălim activitate-,. ca practică : pregătirea sau efectuarea unor reparaţii,
parte, iar producţia de fontă s-a realizat ri»mic. Schim­ In carnciul in care lin evidenta producţiei, anumi.e uoriiirca unor inslalatii etc. In felul acesla cunoştinţele
bul nostru a inocpliuit in fiecare lună planul şi l-a sarcini si indicaţii date de organizaţia de partid, nou*z teoretice s-au îmbinat mai bine cu experienţa practi­
depăşit. şi propunerile făcute dc muncitori. Cele care sc* referă că. Unii muncitori $i-au ridicai mult nivelul profes o-
la schimbul in care lucrez, la activitatea mea. le dia­ naî si s-a pulul Irecc asllol la specializarea unor echi­
cul cu şefii oe echipe si numai după aceea trec la re­ pe pe anumite grupe de lucrări. Eehinn condusă <:»*
Munca cu oamenii zolvarea lor. Propunerile care mă depăşesc le aduc la iov. Lăscut Toma f.-a specializat în lucrările de repa­
cunoştinţa conducerii secţiei, căreia ii cer ajutorul. Lu raţii la întreţinerea cuu perelor $» la schimbarea şnbe-
O altă preocupare a mea a fost îndreptată în direcţi i exemplu : şeful do echipa. Iov. Vasilc Burciu, a propus relor. Ca urmare, ea a reuşit să reducă simţitor timpul
formării si permanentizării cadrelor de Inrnalişli — icpararea jgheabului uzat, de la gilul furnalului nr. 2. afectat schimbării unui snbăr.
continuă Iov. Putinelu. In lierare an secţiei noastre îi Aceasla mă interesa deopotrivă şi ne mine deoarece Am relevat cileva măsuri care ne-cu ajutat să re­
erau repartizau absolvenţi ai scolii profesionale. Mulli cădeau pc alături multe materialo. Propunerea iui am ducem eu 50 la su'ă timpul planificat pentru repara', i
dintre ei invă. duDă o (.numită perioadă plecau să urmării-o. Ea a fost pusă in aplicare şi astfel neajun­ la furnale. Faplul că majorilalea muncitorilor de la in-
lucreze în alic sectoare. Am analizat cu ciliva cauzele. sul a fos! înlăturai. Acum. la gilul furnalului nu se mai trelinere sînt membri de partid sau utecişii a ridicat i
Una. care depindea de noi. era aceea că nn toii slă- pierd materiale. Alte propuneri s-au lăcu! pentru efec­ spiritul de răspundere în echipe. Tovarăşii Pavol lacob,
pîneau destul do temeinic meseria de turnalisl. din tuarea unor reparaţii la separatoarele peniru zgura, Sever Hulpe. I.ăsrnl Toma. Ghecrghe Miinleanu. Ion
caro cauză nu puteau fi avansaţi în cadrul echipelor. peniru unele lucrări de înlretinerc la caupere etc. Ie I-lorescu şi alţii sînt exemple de urmat pentru tova­
Starea de fapte era ro/n’taliil. în bună parte, al perioa­ prezent nu am in sarcina mea nici o propunere nore- răşii lor de muncă.
dei de practică rine. nu toii ucenicii erau îmbrăţişaţi zolvată. Au fost şi la nai cazuri dc indisciplină. Dar. biroul i!
cu destulă căldură de căirc coi cu care urma să lu­ organizaţiei dc bază, membrii fie partid au discutai (u II
creze. lierare (Lnlro cei caic obişnuiau să lipsească fie Li
Practica ucenicilor se oare că ar fi o Droblemă ..mă­ Lucrăm cu echipe lucru, ori să înîîrz.ie. Cei care au dai dovadă oc încă-
runtă". care are prea putină conliqcnlă cu creşterea pălinarc s-au izbit fie oninih colcclivă. Acum nu mar
prodiioliei de f >nlă. Dar ca constituie o problemă de avem „ct rLi'i cu disciplina". Doar Romuhis Moiso si
mare actualitate. Cum cm procedai eu? Am slat de speciaiizaîe Com'unl'n Cf>.n»ş!i. sub pretextul onlrennmenlolor
vorbă cu fto'vre iieeme în parte >1 nwnn interesai de sportive, mai pleacă din secţie fără să se învoiasră fin
nivelul cu ik şlinleler leorelieo însuşite in şcoală, de Tov. VALENTIN nn.MINER: Organ* zallo d,* p-rlUI re la mnislru si de l.i şeful de echipă. Sperăm că aiulin-
aptitudinea lui. Apoi. am cântat să mă apropii de ei, la schimbul permanent do 2i a analizat periodic modul du-i mii mult ci se vor încadra in regulile comune de i
să le ciştiq încrederea. Ba am participat chiar, la clasa cum sînt întreţinute agregatele, cum se pregătesc ş! disciplină