Page 88 - 1965-10
P. 88
COMUNICAT
PROLETARI DIB TOATE ŢĂRILE. UBIŢl-VÂ l
ADOPTAT LA ÎNCHEIEREA VIZITEI PREŞEDINTELUI
CONSILIULUI DE MINIŞTRI ÎN IRAN
La Invilaţta Excelenţei Sale Dom fructuoase cu primul-ministru al reflectării cu fidelitate a realităţilor
nul Amir Abbas Hoveida, pnm-mi- Iranului. si transformărilor din lumea contem
nlslru al Iranului, Excelenta Sa Înaltul oaspete român a (osf pri porană, respectării depline a <«qali-
Domnul Ion Gheorghe Maurcr, pre mit de Majcstatoa Sa Imperială, Şa- tâlii suverane a statelor, a dreptu
l şedintele Consiliului de Miniştri al lunşahul Arya Mchr, cu cure a avut lui popoarelor de a dispune de pro
ANUL XVII. NR. 3367 MIERCURI 27 OCTOMBRIE 1965 4 pagini, 25 bani Republicii Socialiste România, a fă o Întrevedere. pria lor soartă. Ele considera că
cut între 21 şi 25 octombrie 1965 o Aceste Snt Uniri, caracterizate de coexistenta paşnică trebuie să se
vizită oficiala in Iran. o mare cordialitate, au prilejuit tre dezvolte înlr-o colaborare slrînsă a
tuturor (arilor
ÎN NOUL mDE ÎNVĂŢĂMlMT DE PARTID tri Preşedintele Consiliului de Miniş cerea in revista a unor probleme ac Cei doi premieri apreciază că este
tuale ale situaţiei internaţionale. în-
Gheorglm
Ion
al
României,
Maurer, a fost insolit de Cornelul Ir-un spirit dc sinceritate şi înţele necesar să se acorde prioritate pro
blemelor dezvoltării şi cooperării o-
gere reciprocă.
PAGINA 2 Mănescu, ministrul afacerilor oxler- Preocupate în egală măsură de a- conomice internaţionale, pentru ca
ne, Gheorghe Cioară, ministrul co
schimburile comerciale să contribuie
Studierea merţului exterior, Alexandru Boabă, siqurarea menţinerii păcii, cele două de orînduirca lor socială si politică,
Ia apropierea între state, indiferent
pârli consideră că o condiţie de ba
ministrul petrolului, şi alte perso
In cooperativele agricole de nalităţi oficiale. ză pentru realizarea acestui tel este să devină o pîrghic eficientă în ve
ca relaţiile internaţionale să se ba
Această vizită a marcat o nouă şt
năzuinţelor
de
derea îndeplinirii
zeze pe principiile integrităţii, suve
importanta etapă în dezvoltarea re
bunăstare şi progres ale popoarelor
documentelor Congresului producţie din raionul Orăştie: laţiilor dintre Iran şi România. ranilâtii şi independentei naţionale. din ţările în curs de dezvoltare
Cele doua pârli îşi exprimă con
In timpul şederii sole în Iran. pre
In domeniul relaţiilor economice
vingerea că Organizaţia Naţiunilor
bilaterale, cele două guverne au con
Cum sînt folosite şedintele Consiliului de Miniştri al Unite poale deveni un instrument statat că acordul comercial încheiat
cu persoanele
României, împreună
capabil să realizeze cooperarea in
P. C. R. investi|iile ? care l-au însoţii, a vizitat obiective eficace cauza păcii, aclionînd în di în I%4 a şi dat roade. Cele două
ternaţională şi să slujească în mod
pârli şi-au manifestat dorinţa de a
economice, cartiere dc locuinţe, in
schimburile
dezvolta şi diversifica
stituţii de cultură şi artă şi a avut
mai multe convorbiri prieteneşti şi recţia respectării principiilor Cartei, lor comerciale, şi în acest scop, la
25 octombrie 1965, a fost semnat un
nou acord comercial intre Iran şi
Potrivit holă/îrii Comitetului Exe le şi organizaţiile de partid trebuie
cutiv al C.C. a) P.C.R. anul acesta, să se orienteze nu numai după frec România.
în întreg sistemul în vălămintului de venta realizată in cercuri şi cursuri, Fabrica „Sebeş" din căm aclivilalea econo rra aproape la nivelul realizează aceste bunuri Ca o expresie a dorinţei color
partid şi al U T.C. vnr li studiate do după numărul de lecţii şi senrinarii Sebeş şi-a cişligat un mică şi financiară la primului trimestru al fi trebuie să considere două pârli de a lărgi colaborarea
cumentele Congresului al IX-lca al limite, ci îndeosebi după efortul de binemeritat prestigiu nivelul producţiei anu nului 1966, „marca fabricii" o min- multilaterală româno-iraniană pe ba
Partidului Comunist Român, pus de fiecare în parlc pentru ca în LA N IVELUL în fala oamenilor mun lui viilor. Adică, o dală Dc altfel, rezultatele drio. Aşa se explică de za egalităţii şi avantajului reciproc,
Pentru cunoaşterea profundă dc că cercul pe cnre-l conduce studiul să cii, Am vizitat recent a- cu păşirea pragului no din prima decadă a lu ce la controlul tehnic guvernul Republicii Socialiste Româ
tre toii membrii partidului, de că se facă Ia un nivel cit mai ridicat, ceastă unitate şi am ră ului an să nu mai avem nii octombrie vin să al calităţii — un ade nia si guvernul Iranului au liotărit
tre utecişli şi ceilalţi oameni ai mun-’ iar discuţiile să ' lie instructive, e- mas impresionat de ac do „urcai” nici- o pan confirme acest lucru In vărat laborator, am puica să ridice nivelul reprezentării lor
cii a conţinutului acestor documen ficace, in slrinsă legătură cu preo ANULUI 1966 tivitatea febrilă ce se tă, ci să mergem, pc această perioadă s-an suune — exigenta este diplomatico la rang de ambasadă.
te istorice, în regiunea noastră au cupările cotidiene ale cursanţilor. desfăşoară aici. Preocu drumul producţiei cu produs peste plan 4.509 0 lege. Un produs, ori- In cursul şederii sale în Iran, pre
fost luate măsuri organizatorice co Departe dc a fi o examinare şcolă pări multiple, dar care rente. cu o ritmieitale perechi ciorapi din cit de mic i-ar fi cusu şedintele Consiliului dc Miniştri al
respunzătoare. Cu propagandiştii şi rească. dezbaterile in învălămînlul do se intilnesc cu o preci perfectă, rcalîzind zi de bumbac şi 600 bucăt! rul, este judecat ca a- României a putut să constate şi să-şi
lectorii sau organizat cursuri de parlid trebuie să aibe ca .scop între zie matematică în ace 71 indicatorii dc plan tricotaje. Ritmul actual tare, iar coi vinovaţi exprim'' admiraţia fală de importan
pregătire şi seminarizare a do girea şi aprofundarea cunoştinţelor laşi punct comun: rea slahihli in planul de corespunde producţiei de superficialitate sînt tele reforme structurale economice
cumentelor Congresului. Recent, dobîndile prin studiul individual, sti lizarea planului Ia toii produc|ie. Aşa după primului trimestru din chemaţi să-şi Iacă da şi sociale realizate în Iran la iniţia
Ia nivelul regiunii a avut loc mularea unui larg schimb de păreri indicatorii. Cifrele sini cum reiese şi din re anul viilor. El trebuie toria. tiva Majcstăliî Sale Imperiale, Şahin-
instruirea lucrătorilor cabinetelor, în cadrul cărora fiecare participant în măsură să confirme zultatele de pînă a- insă menţinui şi depă- Faptele dc zi cu zi şaliul Arya Mchr. menite să asigure
a secretarilor şi instructorilor să-şi aducă o reală contribuţie la lă cu toată puterea acest confirmă că exigenta poporului iranian un viilor de feri
care muncesc pe lărimul propa murirea sub toate aspectele a pro lucru. In primele 9 luni sporită înlătură neajun cire şi prosperitate crescindă.
ale acestui an colectivul
gandei de la comitetele raionale şi blemelor. de muncă dc la Fabrica m Ce arată cifrele surile pc care. o dală cu Vizita in Iran a preşedintelui Con
orăşeneşti de partid. Cu acest pri Hotărilor pentru propaganda de ieşirea produsului pe siliului de Miniştri al Republicii So
lej s-au purtat discuţii pe marginea P'rtirl este conţinutul ci dc idei. A- de ciorapi şi tricotaje poarta fabricii Io va su cialiste România a oferii quvermUii
92 000 ■ Laboratorul calităţii
recomandărilor de tematici, precum profundaroa problemelor de bază ale „Sebeş" din Sebeş a porta cumpărătorul. Si Iranului prilejul de a exprima înal
si asupra felului cum va fi organi politicii partîdulbi. în lumina docu PUNCTUL dat peste plan măsurile luate de con tului oaspete stima şi simpatia cea
zată acţiunea de studiere a Rapor- mentelor elaborate de cc) de-al IX- perechi ciorapi din ducerea fabricii, cu spri- mai sinceră a guvernului şi poporu
liilui C.C al P.C.R., a Rezoluţiei, Sta lea Congres al P.C.R., legarea lor bumbac, 30 000 perechi 1 i nu I comitetului de lui iranian fotă de România, caro a
tutului şi celorlalte documente do slrinsă de sarcinile economice actua ciorapi din fibre sinte b Perspective şi cîteva partid, îşi dovedesc din obţinui realizări substanţiale pc titan
borâte de Congres, a Constituţiei Ro le şi ale viitorului plan cincinal, în tice şi 26.000 buc. tri plin eficienta. Numărul economic şi social-cult ural şi rar,*
mâniei socialiste şi a Raportului la aşa fel încil învătămîntul să con cotaje de bumbac. In o- minusuri produselor rcbulale sca are un rol dc seamă în dezvoltarea
proiectul de Constituţie expus in fala tribuie la îndeplinirea exemplara a COMUN ceastă perioadă s-a ob de de la o zi la alta, relaţiilor internaţionale.
deputaţilor Marii Adunări Naliona’e. acestor sarcini, la cultivarea spiritu ţinut o economie la în timp ce indicrlc de Preşedintele Consiliului de Miniş
Deschiderea şi desfăşurarea în bu lui partinic, a disciplinei de partid, preţul dc cost dc 213.000 calitate este in continuă tri al României şi-a exprimat salis-
ne coiuliliuni a învălăminlului de ridicarea nivelului de conştiinţă al Joi. cum, condiţii în această Şit. creştere. La ciorapii din f oct ia şi viile sale mulţumiri, in nu
partid a preocupat în mare măsură oamenilor muncii, educarea lor în Ce arată de fapt ci direcţie avem create Am puica spune că bumbac el a crescut cu mele său personal şi al persoanelor
organele şi organizaţiile (le bază de spiritul moralei socialisto, al patrio frele amintite si care Hotărîrca colectivului pentru colectivul fabri 1 la sută, iar la ciora rare I au insolit, pentru primirea ce
pe cuprinsul regiunii noastre. Ele au este semnificaţia lor ? de muncă de aici arc o cii „Sebeş" indicatorul pii din rclon cu 3,5 la le-a fost rezervată dc către Majcs-
recrutat propagandişti din mulul tismului socialist şi al internaţiona La această întrebare bază solidă. 'După un „calitate" reprezintă sură. Rezultatul este latea Sa Imperială Sahinşahul Arya
comuniştilor cu multă experienţă în lismului proletar, cunoaşterea temei răspunsul l-am primit calcul făcut la produc pruna notă pe care o de fapt şi rodul efectu Mchr. precum şi de guvernul şi po
munca de propagandă, cu o bună nică a aprecierilor partidului nostru de la Iov. Simion Gro- ţia medic ce so reali dă produselor sale cum ării controlului reciproc porul iranian.
pregătire polilico-ideologică. Totoda asupra problemelor mişcării comu za, directorul fabricii zează în prezent şi la părătorul. Ori de cile dc faze de operaţii, pe Preşedintele Consiliului de Miniş
tă s-n desfăşurat o muncă sustmulă — Pînă la sfirşitut a- cea care va trebui să ori cineva cumpără un care muncitorii îl exe tri al Republicii Socialisto România
în vederea încadrării in cercuri şi niste şi muncitoreşti internaţionale, PREOCUPĂRILOR intlui a mai rămas pu fie realizată în primul produs lucrat cu gust cută cu maximum dv' a invitat pe primul-ministru al Ira
cursuri a comuniştilor, a tovarăşilor ale dezvoltării mondiale contempora fni timp. Nc străduim trimestru al anului vi şi de calitate îşi întă nului să facă în viilorul apropiat o
din activul fără de pariul, în funcţie ne. ale Juplci pentru pace — iată un insă. ca în perioada pre ilor, rezultă că încă la reşte încrederea în exigentă. vizită oficială în România. Invitaţia
de nivelul de pregătire al acestora, vast cîmp de preocupări care va asi mergătoare sfirşitnlui finele celor 9 luni pro „marca fabricii". Cu a- N GIURGIU a fost acceptată cu plăcere de Exce
de preferinţele ier. ducţia ce s-a realizat lU mat mult cei te (Continuare in pag 3-a)
gura un bogat conţinut de idei In- de trimestru, să ridi lenta Sa Domnul Hovenla. Dala vi
Semnificativ este faptul că in noul vătămîntuluL de partid. zitei urmează să fie stabilită ulterior.
an dc învâtâmînt multor comunişti
li s-n creat posibilitatea frecventării
unor forme superioare ale invătă-
mîntului de partid. In cadrul univer
sităţilor serale de marxism-lemnism TOAMNA PE OGOARE
din Deva, Hunedoara şi Petroşani Plecarea
s-au înfiinţai secţii noi de filozofie
şi de studiere a problemelor construc
ţiei dc partid. Numărul studenţilor în R.P.D, Coreeană
cuprinşi în universităţi a crescut de La toate acestea, ce au de spus to
la 409 cili au fost în anul trecut, Urmările lipsei de varăşii din conducerea SMT Oră-
Ia aproape 950 in acest an şlie? Dar despre faptul că la brigada a tovarăşului
O silualie similară există şi la din Băcia unele tractoare stau nefo -
şcolile economice serale unde numă si îndrumare losite din cauza lipsei de fiare pen
rul cursanţilor s-a mărit cu circa tru plug? Gheorghe Apostol
250 tovarăşi alit prin înfiinţarea a Pînă acum. în cooperativele agri Ţăranii cooperatori aşteaptă un a-
două şcoli noi ia Orăştie şi Pelrila cole de producţie dc pe raza oraşu julor mai substanţial dm partea me
cît şi prin trecerea unor cursanţi de lui regional Deva s-au efectuat a- canizatorilor in vederea pregătirii u-
Ia forme inferioare la forme supe răluri de toamnă pe mai puţin dc nei baze trainice producţiei agricole La invitaţia guvernului Republicii
rioare alo învălăminlului de partid. jumătate din suprafaţa planificată. din anul viilor. Stă în pulinta condu Populare Democrate Coreene, tova
Zilele acestea s a preconizat să se Deşi există suficiente mijloace, oces- cerii S.M Ţ. Orăştie ca prinlr-un spri răşul Gheorghe Apostol, prim-vice-
deschidă în oraşele Alba si Haţeg tea nu sînt folosite la întreaga tur jin şi control mai eficient asupra ac prcşedir.te al Consiliului de Miniş
alte două şcoli economice serale cu capacitate. Tractoarele repartizate de tivităţii mecanizatorilor să conlribu- | tri al Republicii Socialiste Românul,
caracter agrar. la S M.Ţ. Orăştie pentru a deserivi ie în mai marc măsură la consolida a plecat marţi dimineaţa intr-o vizi
Măsurile organizatorice întreprin cooperativele agricole de pc raza o- rea economicO'Organr/ulorică * coo tă in R.P.D. Coreeană, Prim-viccpre-
se, grija deosebită cu care a fast taşului regional Deva se deplasează perativelor agricole pe care Ic de şedinlelo Consiliului de Miniştri este
insolit de Eduard Mezincescu, ad
pregătită deschiderea noului an în Obţinerea unor in continuu de la o unitate Ja alta, fiind serveşte această unitate. junct al ministrului afacerilor ex
ir.vătâmînlul do partid dau cerlilu- dici fnalti de utilizare rativ şi conştiincios zile in care unele tractoare nu trag terne.
( 'nea că această importantă latură Corne) Rora. maistru nici măcar o brazdă.
a propagandei de partid va duce )a a furnalelor este posi lurnalist, cunoaşte im Inginerul Maxim Poienaru de la i repede Cu acelaşi avion au plecat amba
lărgirea orizontului ideologic a! bilă numai pe baza u- portanta acestui lapt, şi cooperativa agricolă din Crislur nc-a sadorul Republicii Socialiste Româ
cursanţilor, la creşterea maturităţii nui înalt grad de orga procedează întocmai informat că în ziua de 25 octombrie nia Ia Phenian, Manole Bodnaraş. şi
lor politice, le va stimula gîndirea nizare a muncii furna- (foto nr. 2|. a.c. la această unitate au sosit 6 cu culesul strugurilor ambasadorul Republicii Populara
creatoare, setea continuă de cuno lişlitor. Aşa se explică, Nici un sirop de fon tractoare de la brigada care deser Democrate Coreene la Bucureşti,
ştinţe, va contribui -la dezvoltarea în bună parte, de ce tă nu trebuie să sc veşte cooperativa agricolă din Deva. Giăn Du lloan.
iniţiativei şi capacităţii lor în apli furnaiişlii de la Uzina piardă 1 Este lozinca pe Motivind că terenul este tare, trac La plecare, pe aeroportul Bănoa
carea politicii partidului. „Victoria” Călan reali care furnaiişlii echipei toriştii au plecat la Deva. pentru ra In raionul Sebeş, una din preocu sa, erau prezenţi tovarăşii Alexan
Organele şi organizaţiile de parlid zează acum indici de conduse de loan Blaj, in ziua următoare să se deplaseze pările actuale ale cooperatorilor este dru Bîrlădeanu, prim-viceprcşedinle
culesul şi vmificarea strugurilor Do
sînt chemate să-şi concentreze efor utilizare a furnalelor cu do la furnalul nr I, se ehn nou cn tractoarele la Crislur. Aşa vedind preocupare pentru executarea al Consiliului de Miniştri, Gheorglie
turile spre rid earea continuă şi sub 70 la sulă mai înalţi do străduiesc să o traducă se lacc ca timp de 4 z,ile la Crislur h timp a acestei lucrări consiliile de Rădulescu, Petre Blajovici şi Gheor-
stanţială a muncii de propagandă, cil în anul 1959. în (apt la fiecare des mi s-a tras nici o brazdă, cu toate conducere ale cooperativelor agri ghe Gaslon Marin, vicepreşedinţi al
spre creşterea eficacităţii ei. Aceasta Dozarea încărcăturii, cărcare (loto nr. 3). că la această unitate mai sini de arat cole din Draşov. Luncrâm. Miercurea, Consiliului dc Miniştri, Ceorqe Ma-
presupune perfecţionarea continuă a este punctul dc început Maşina de turnat fon pcsie 70 hectare. Dobîrca. Roşia dc Sccaş şi altele au covescu, adjunct al ministrului afa
metodelor de muncă. Buna desfăşu al fluxului tehnologic tă pe bandă este punc Vina pentru această stare dc lu organizat bine munca, fapt ce a dus cerilor externe, miniştri, conducă
rare a învătămintului de parlid de Numai pnnlr-o dozare tul terminus al produc cruri o poartă in primul rinei şeful la terminarea recoltării strugurilor. tori ai unor instituţii centrale
pinde in mare măsură de pregătirea corectă se poale reali ţiei. Muncitorii de la biiqăzii de tractoare, care nu orga Cu toate acestea, în raionul Sebeş De asemenea, au fost de fată I A.
propagandistului, dc strădaniile lui za o funcţionare cons banda dc turnare înche nizează în mod judicios munca me au mai rămas dc cules struguri de pe Iliuliin, însărcinatul cu afaceri ad-
de a se tace înţeles de cursanţi, de ie nu numai fluxul canizatorilor. In acelaşi timp trebuie aproape 40 la sută din suprafeţele o- interim al Uniunii Sovietice la Bu
i,iodul cum reuşeşte să conducă dez tantă a furnalului — arătat că nici din partea conducerii cupale cu vilă de vio. Mai înlîrzialc cureşti, şi membrii Ambasadei
baterile. să elucideze problemele puse condiţie de bază a creş luptei pentru india SM.T. Orăştie nu există suficientă cu această lucrate sini cooperativele R.P.D. Coreene la Bucureşti.
în discuţie. In aprecierea rezultate terii productivităţii lui. înalţi dc utilizare, dar preocupare pentru a asigura folo agricole din Apoldul de Jos. Dea! şi
lor muncii propogandişlilor, organe- latâ-l pe dozatorul şi pe cel al îmbunătă sirea la întreaga capacitate a tractoa Sebeş unde mai trebuie recoltaţi stru (Agcrpres)
Cheorghe Oaulă, la va ţirii ralitătii fonici, relor şi realizarea sarcinilor contrac gurii de pe cile 31-53 hectare.
tuale. Numai aşa se explică dc ce
gonul cinlar, aşleptind (lofo m. 4). tovarăşii din conducerea staţiunii se Situaţia recoltării porumbului în cooperativele agricole de
Pentru îmbunătăţirea semnalul de încărcare a Text: NICOLAE PILLIY deplasează rar la brigăzile de trac producţie la data de 26 octombrie a. c.
toare pentru a le acorda sprijinul şi
şef adjuncl, secţia
cocsului (foto nr. 1).
îndrumările necesare.
de
Controlul gurilor
procesului de învăţămint vini trebuie făcut ope furnale a U. V. Călan
Foto : I. TEREK
In ultimele z.ile ritmul de lucru
Printre măsurile ce au lost luate la .recoltatul porumbului a sporit
in ultimul timp In vederea bunei simţitor. Drept rezultat, in raioa
desfăşurări a procesului instructiv nele Haţeg şi Brad precum şi in
educativ şi, in acelaşi i:mp. pentru unităţile agricole situate pe ra/.o
dezvoltarea armonioasă a personali oraşelor regionale Deva şi Hu
tăţii copilului, a lost si aceea a în nedoara, slrinsu) recoltei de po
fiinţării centrelor logopedice inter rumb s-a făcut de pe 90 93 la sută
stelare. din suprafeţele ocupate cu accaslă
Scopul organizării centrelor logope cultură. In ultima perioadă de timp
dice inlerşcolare este de a înlătură in cooperativele agricole din ra
tulburările de vorbire la copii, greu ioanele şi dc pc raza oraşelor a-
tăţile pe care le inlimpină in însu minlite a crescut şi viteza zilnică
şirea cunoştinţelor. de «lucru. Se cere însă mai multă
Un astfel de gentru logopedic va preocupare pentru tăiatul cocenilor
funcţiona şi in oraşul Hunedoara, în şi eliberarea terenurilor.
localul Srolii generale nr. 6 înccpînd In ritm ncsalisîâcător sc desfă
cu anul şcolar 1965 1966. şoară recoltatul porumbului In
Pentru buna desfăşurare a activi raionul Orăştie. Aici, de exemplu,
tăţii în cadrul centrului logopedic in urmă cu două zile s-a sirius
s-nu luni toate măsurile necesare de recolta de porumb dc pe abia 95
dotare cu instrumentarul şi npnrn- de hectare. Spre deosebire, in ra
tajul spccilic activităţii logopedice. ionul Sebeş se constată o învio
Acum a început depistarea elevnor rare a lucrărilor de recoltai. In
cu tulburări de vorbire de la şco acelaşi interval de timp cooperato
Iile de pe raza oraşului Hunedoara rii din acest raion au cules po
Urmează să se tacă trierea şi gru rumbul de pe 705 hectare. LSCfNOA.
parea lor în colective de muncă pe Ţinind seama însă de faptul că .... i '.Li. ; :i
baza defecţiunilor constatate cu oca în raioanele Orăştie şi Sebeş re
zia depistării. coltatul porumbului s->a făcut in
Această nouă formă de muncă cu proporţie de 65 pînă la 74 la sulă 9 0 - 9 3 % 8 1-66% 6 5 - 7 4 %
devii va ajuta la ridicarea proce- este necesară grăbirea acestei im
eulul inslruetlv-eduenliv. portante lucrări.