Page 89 - 1965-10

PAGINA 2
D RU M U L SO CIALISM ULUI Nr. 3367

In c o o p e ra tiv e le a g ric o le de p ro d u c ţie

____ din ra io n u l P ra ş tie ___________ 27 OCTOMBRIE 1965 întreprinderea plante medicinale

PRAŞTIE
SiNT FOLOSITE INVESTIŢIILE? r H S i i l i W

Sfr. I.C. Friimi nr. 5 0 -5 2 telefon 252
Preocupîndu-se neîncetat de consolidarea cconoml- bişel, Mărlincşti, Foit, Aurel noi plantaţii de vii şl pomi se DEVA: Holul de piersici — cinematograful „Patria”;
co-organizatorică a cooperativelor agricole de produc­ Vlaicu, Blandiana. Tărlăria poale arăta că această latură Jocurile olimpice de iarnă de la Insbruk — cinemato­ Angajează de urgenţă contabil principal
ţie, partidul vi stalul noslru acordă acestor unităţi un t>\a. nu s-a folosit nici măcar « fost aproape complet neqll- graful „Arta” ,* PETROŞANI : Aport Muhlar — cine
substanţial şl permanent sprijin material, tehnic jumătate din suma creditelor lală. In ceea ce priveşte plan­ matograful „Republica"» Samba — cinematograful „7
‘-tiinţltic. In documentele Congresului at lX-lea al acordate. De aici se poate tra­ taţiile de vită de vie au ră­ Noiembrie"; LUPFNJ : Femeia necunoscută cinema­ C ondiţiile de stadii, stagiu şi salarizarea se vor
l'diUdului Comunist Român se subliniază că lolosirca ge concluzia că stadiul cons­ mas neulîlizati peste 100.000 tograful „Cultural” ? S1MFRIA : Pensiunea Boulanka —
cu chibzuinţă a mijloacelor proprii şi a ajutorului ce trucţiilor planificate esle in- lei din creditele aprobate, iai cinematograful „Mureşul” ; ALBA IUL1A : Banda comunica celor interesaţi, la sediul întreprinderii.
li se acordă constituie calea principală pentru ca lie- tîrziat. La începutul acestei pentru plantaţiile de pomi nu cinematograful „Victoria” ; Diura — cinematograful
care cooperativă agricolă să devină o unitate puter­ tuni, din cele 68 obiective pre­ K-a depus nici o documenta­ „23 August” ; SFREŞ : Cind Martin avea 14 ani — ci­
nică. inlloritoarc. văzute, la 44 lucrările nu erau ţie. Fonduri din credite au nematograful „Progresul"; Comisarul Maigret se inlu-
O pîrqhîe importantă fn vederea realizării obiecti­ /itacale. 4 se aflau la fundaţie. rămas nefolosite si din cele rie — cinematograful „Sebeşul” ; ORAST1E: Cum se
vului amintit o reprezintă utilizarea judicioasă, cu la zidărie şi 6 ia inveliloorc, repartizate pentru procurări d« reuşeşte in dragoste — cinematograful „Patria ; Nu ÎNTREPRINDEREA DE 69SP0DARIE ORĂŞENEASCA
maximum de eficienţă economică, a fondurilor băneşti restul fiind terminate. utilaje şi animale, pentru dez­ te atinge do fericire — cinematograful „Flacăra” ;
destinate investiţiilor. Urmărind modul cum esle re­ In legătură cu fondurile des­ voltarea legumicultorii şl îm­ HAŢEG: Vremea paginilor — cinematograful „Popu­
zolvată această problemă in cadrul cooperativelor □- tinate pentru înfiinţarea de bunătăţiri funciare ctc. lar"; BRAD: Eroi curajoşi ca tigri — cinematograful
qricole de producţie din raionul Orăştie, de la bun „St. roşie” ; LONEA: Cîntăroaţa sclavă — cinemato­
început se poate arăta că se înlilnesc o serie de nea­ graful „Minerul"; ILIA: Soţii in oraş — cinemato­
junsuri care au o influentă negativă asupra activităţii Ce destinaţie primesc fondurile graful „Lumina”. t
economice a unităţilor respective. Să vedem despre
ce esle vorba. Angajează urgent şoferi pentru autobuze
proprii ? *
In planuri şi în realitate... Rău esle că nici în ce pri­ realizării obiectivelor din In­ şi taxim etre, cu vechime şî experienţă de

veşte investiţiile din fonduri vestiţii. mai ales dacă avem PROGRAMUL I: 5.06 Cintece şî marşuri patriotice» 5 ani în meserie.
Potrivit prevederilor planii* tivă a activităţii pe care o proprii lucrurile nu stau mai în vedere faptul că o parte 5,40 Mici piese de estradă; 6,10 Două capricii pentru
iilor stabilite, in acest an co­ desfăşoară consiliile de con­ bine. lată cîleva exemple. La din cooperativele agricole a- vioară de Vaslle Filip; 6,22 Moment muzical de Niro-
operativele agricole de pro­ ducere ale cooperativelor a- cooperativa agricolă din Geo- minţile se situează in nudul lae Kirculescu ; 6,45 Salul voios de pionier; 7,18 Me­
ducţie din raionul Orăştie tre­ grîcole. Aceasta cu atîl m;.i aqiu, din cei 572 000 lei pre­ unităţilor slab dezvoltate. A- lodii de Gherasc Dendrino, Vădim Liudvikovski şi
buie să tacă investiţii în va­ mult, cu cit adunările gene­ văzuţi în planul anual de pro­ mînarea de la un an la altul Malgoni; 7,30 Cintece ciobăneşti şi jocuri populare;
loare de peste 8 milioane Ici rale anuale ale ţăranilor co­ ducţie s-au folosit mat puţin a acţiunilor ce trebuie între­ 8.30 La microfon, melodia preferată; 9,30 Sfatul me­ TRUSTUL MINIER
;n scopul dezvoltării produc­ operatori au stabilit cu ocazia do 10.000 lei, iar la Cugir din prinse in vederea creşterii vo­ dicului : Profilaxia reumatismului infantil ; 10,05 Ti
ţiei, ridicării de construcţii discutării şi aprobării pionu­ 883 000 lei s-au utilizat mai lumului mijloacelor de pro­ nori solişti dc muzică populară » 10,30 Emisiune muzi­
zootehnice si gospodăreşti, lui anual de produc(ie, modul puţin de 20.000 lei. Situaţii dc ducţie ale unităţilor agricole cală pentru şcolari; 11,00 Cinlă orchestra simfonică EXPLOATAREA MINIERĂ
procurării de utilaje şi anima­ cum se vor obţine şi sc vor felul celor amintite se găsesc tace ca rezervele existente in din Botoşani; 11,30 Selecliuni din opereta „Frumoasa
le, extinderii legumlcullurll, utiliza resursele băneşti. o- si la cooperativele agricole liecare cooperativă agricolă Elena" de Offcnbach ,- 12,13 Solişti şî orchestre de D E V A
pomicullurii. viticulturii ctc. bieciivcle ce trebuie realiza­ din Orăştie, Săliştea. Şibot, pentru sporirea producţiei a- muzică de estradă,- 12.50 Pagini orchestrale din opere;
Cea mai mare parte din suma te în vederea dezvoltării con­ Vinerea, Orăştioara de Sus, uricolo să nu fie valorificate 13.30 Prelucrări de folclor ale compozitorilor noştri;
amintită destinată pentru in­ tinue a producţiei agricole. Ocoliş, Dineul Mic si altoie. la nivelul posibilităţilor şi al 14,20 Balade şi jocuri populare; 15,00 Cintă Mara — angajează im ediat ajutori mineri şi
vestiţii. respectiv peste 6,8 Normalizarea sau înfăptuirea Pare de neînţeles tărăgănarea cerinţelor actuale. lanoli şi Barbu Constanlinescu : 15,15 Piese simfonice
milioane lei, se prevede să fie parţială a prevederilor planu­ do Georqe Eneseu ; 15,42 Jocuri populare; 16,15 Mu­ m uncitori necalificaţi.
alocată din fondurile proprii rilor cu privire la folosirea in­ zică din operele lui Meverbeer; 16,45 Pagini alese din
ale cooperativelor nqrirolo, iar vestiţiilor dovedeşte o slabă Cînd lipseşte controlul muzica de estradă; 17,35 Noi înregistrări realizate în Salarizarea se face în conform itate cu M.C.M.
restul din creditele neordale preocupare din partea consi­ studiourile noastre; 17,50 Formalii artistice de ama­
de stal. Făeind o analiză asu­ liilor de conducere ale coope­ tori ; 18,03 In jurul globului; 18.30 Muzică populară nr. 1068|1962 asigurîndu-se cazarea în dorm îfoare
pra modulul cum s-au preocu­ rativelor pentru îndeplinirea preventiv interpretată de llie Bulgarii şi Victoria Darvai ; 19,20
pat conducerile cooperativelor holărîrilor adunărilor genera­ Sport. Cele 4 milioane» 10,30 Varietăţi muzicalo ; 20,00 comune.
agricole de folosirea investi­ le. singurul organ în măsură Pe lingă faptul că există o rea de cheltuieli neeconomi- Radioqnzeln de seară» 20,30 Recital Nico Pidenco»
ţiilor în cele aproape tt) luni să hotărască direclia de de/.- slabă preocupare pentru nit coase, care grevează asupra 20,55 Melodii populare interpretate de Cristlna Spcri-
care au trecut de la începu­ vollare a liecărei unităţi, lizaroa investiţiilor, se inlî!- activităţii economice a unită­ osu şi Constantin Mirea » 21,15 Lume ce gîndea in î
tul anului, se poale constata Esle cunoscut faptul că prin nrsc şî cazuri cînd unei* ţilor respective. basme» 21,45 Cintă formaţia Paul Ghcnţpr ; 22,15 Mu­ ÎNTREPRINDEREA de CONSTRUCŢII ş
ră această latură importantă realizarea la timp din inves­ cheltuieli din credite sau fon­ Cunoscînd faptul că deşi ne zică uşoară interpretată de Dalida; 22,55 Interpreţi, I
n activităţii economice a fost tiţii a obiectivelor stabilite se duri proprii se fac neccono- aflăm aproape la finele anu­ orchestre, ritmuri »
neglijată. Afirmaţia rosDortivă creează condiţii din ce în cu micos, ne urmărindu-se reali­ lui şi că pînă acum coopera­ PROGRAMUL II : 7,45 Recomandări din program ,*
esle pe deplin justificată dacă mai bune pentru desfăşurarea zarea unei oticienţe economi­ tivele agricole de producţii: 7,50 „Marş sărbătoresc” » 8,00 Pe aripile valsului» 9,05 MONTAX ENERGETICE Hr.Ş SIBIU
avem în vedere faptul că pînă procesului de producţie şi se co cit mai ridicate. De pildă, din raionul Orăştie au utili­ Preludiu pentru orchestră; 9,32 Cintece de dor şi io-
ecum s-au făcut investiţii ca­ esigură recuperarea în ter­ la cooperativele agricole din zat mai puţin de 15 1 a sulă mri populare; 10,00 Melodii pentru cei mici; 10,10 S tr. L e c to r Nr. 12
re însumează mai puţin de 1 menul prevăzut a cheltuieli­ Ocoliş, Bobîlna, Căstău. •lin fondurile prevăzute pen­ Oaspeţi ai sălilor noastre dc concert — tenorul Anton
milion lei. Nefolosirpa la timp lor. ceea ce In final se reflec­ Romoşel, Geoagin, Şibot tru invcstilii esle necesar ca Dermota i 11,10 Muzică uşoară interpretată de Aida
si in întregime a fondurilor tă în îmbunătăţirea continuă ele., s-au procurat un:*- de rezolvarea acestei proble­ Moqa, Paul Anka, Sylvie Variau,* 12,30 Călătorie mu
destinate investiţiilor trebuie a activi lăţii economiro-orqani- le utilaje care nu le sînt me să se preocupe cu toată zicală prin regiunile patriei; 13,0B Melodii vechi în
considerată ca o latură nega­ zaloricc a fiecărei unităţi. necesare din care cauză stau răspunderea conducerile u- ritmuri noi; 13,30 Concert de prînz; 15,13 Muzică u-
nefolosile De asemenea, se nităţitor agricole, consiliul a- şeară de Mişu Iancu ; 15.30 Ansambluri artistice şco­
Credite neutilizate bemnalează o serie de defici­ (fricol raional si organele ban­ l a r e 15,44 Piese interpretate de fanfară; 16,00 „Nu­
ente în ce priveşte păstrarea
care. Nu trebuie uitat că esle
avuţiei obşteşti, pentru creş­ în interesul fiecărei unităţi şl mai badea mi-i drag mie" — melodii populare; 16,30
Roza vînlurilor,* 17,15 Piese instrumentale ,* J7.30 Mu­
In ce măsură s-au preocu­ ele să rămină neutilizatc. In terea eî fiind folosite impor­ al ţăranilor cooperatori să u- zică uşoară interpretaiă la chitară; 17,45 Muzică dc
pat conducerile cooperative­ această situalie so află coope- tante fonduri băneşti. Astfel, lilizezL* în mod chibzuit fie­ estradă» 18,10 Scriitori ai secolului XX — Berlold
lor agricole din raionul O- ratîva agricolă din Romoşel, la cooperativele agricole din care leu destinat investiţiilor, Brechf ; 19,05 Am îndrăgit o melodip — muzică uşoară
rnştie de rezolvarea acestei eăreia deşi i s-au repartizat Orăştioara dc Jos si Romose! acţiunile Întreprinse în aceas­ 19,50,Valsul „Bomboane vieneze" de Johann Strauss,
probleme esle uşor de apre­ •rodite pentru construcţia u- 5-au înstrăinat o parte din tă direcţie influenlînd direct 20.30 Gaudeainus (Emisiune pentru studenţi)» 20,50
ciat dacă analizăm situaţia u- r.ul qr;i|d, pe baza rlocumen materialele procurate pentru asupra creşterii producţiei a- Muzică distractivă» 21,15 Cintă Dumitru Făreas şi O-
tillzării creditelor acordate de laţioi depuse de unitatea res­ construcţii, iar )a Căstău o gricole şi a puterii economice prea Drăgoi muzică populară (noi înregistrări); 22.30
dat şi a fondurilor proprii re­ pectivă, fără a se face o ana­ onrte dur fondurile destinate •i cooperativelor agricole Iată Moment poetic : „La lună” — versuri » 22,25 Cinlă Do­
partizate pentru investiţii. Iată liză temeinică asupra necesi­ investiţiilor s-au folosit pen­ de ce considerăm că este de rina Drăqhici şi Neil Sedaka ; 23,10 Din tezaurul muzi­
cîleva aspecte. Din creditele tăţii ridicării adăposturilor tru producţie. Aceste lipsuri datoria organizaţilor de partid cii preclasice; 23,50 Album de melodii.
alocate pentru construcţii, în prevăzute s-a renunţat la cre­ se dalorosc lăutului că în nu­ din fiecare unitate agricolă să
sumă do peste 000,000 lei. dite. Acelaşi lucru se înlilneş- meroase unităţi nu se exerci­ analizeze modul cum s-au în­
pînă la începutul lunii octom­ le si la cooperativa anricol.S tă, dc către contabilii $e(i, făptuit prevederile planurilor
brie s-au folosit mai puţin de din Jeledinli. Nu poale fi con­ controlul preventiv in ceea ce cu privire la invcsfilii si să
150000 lei. Cu toate că va­ siderată ca satisfăcătoare nici priveşte activitatea linanciar- mobilizeze toate forţele la
loarea documentaţiei existen­ situaţia existentă in privinţa geslionară a unităţilor, cheltu­ realizarea lor integrală. Sc va
te la filiala din Orâşlie a Nău­ lolosirii Investiţiilor d»n cre­ irea fondurilor băneşti fiind asigura astfel posibilitatea va­ 19,00 Jurnalul televiziunii; 19,20 Eimsiunc pentru
cii N a ţio n a le a Republicii So- dite chiar şi în unităţile în lăsată la latitudinea, de cele lorificării mai depline a rezer­ tineretul şcolar,- 20,00 Secvenţe; 20,55 Istoria teatru­
<alisle România se ridică la care s-a început realizarea o- mai multe ori, a preşedinţilor velor existente pentru spori­ lui; 22,35 Jurnalul televiziunii şi buletinul meteoro­
suma de aproape 600000 Ici, biectivelor planifirale. Astfel. cooperativelor agricole. In rea producţiei agricole, pentru logic. — V/(» f o '/y aj^a^a
unele unilăli au renunţat în In cele zece. luni core au tre- astfel fie razuri, neresperlareu ca fiecare cooperativă agrico­ muncitori CâHficsţi - £ l £C TOteteHt S r>J77/ - si orgeni-
mod nejuslificat la credite rut de la începutul anului I.» piincipiiilui conducerii colec­ lă să se ridice Ja niveln) roln,- cursori dc calific&rcs c u ş i fâră scos te ne
ceea ce va face ca o parte din cooperativele agricole din Si- tive so soldează cu înregistra­ fruntaşe. N. TÎRCOB
din producţie, penfrea imeaer/Hc d c e le ctricie n i
monitori de Unit ai staţii. Jnform a ţii suplimentare
PENTRU 24 ORE la telefon Nr. 6b OD ai to57%
POŞTA REDACŢIEI Vremea se menţine frumoasă şi uscată, cu cerul mai
mult senin. Vinlul va sufla potrivit din sud-est. Tem­
peratura acrului în uşoară creştere; ziua va fi cuprinsă
Nicu Sbuchea — II-.»- cu puţin înainte si tov. intre 14 şi 18 grade, iar noaptea intre —2 şi -f-4 grade.
teg. Ştirea dumnea­ Gh. Haiduc, profesor la Dimineaţa ceaţă şi brumă. C O M m m R CHIMIC
voastră care o precedai liceul din localitate. PENTRU URMĂTOARELE 3 ZILE
prezentarea spectacolu­ Sunzuiană Ion —
lui „Maramureş, mlndră Tăuli — Alba. Refcrilor Vreme frumoasă, cu temperatura staţionară.
floarp" nu a putut fi Ia întrebarea dumnea­ 7 Î R N A V E N î REG.MURES AUTONOMA MAGHIARĂ
publicată. Am dori ca voastră! dacă se poale
in locul acestor ştiri la­ face transferul de la A apărut nr. 9 /1965 aS revistei
pidare să primim apre­ cursul fără frecventă Iu
cieri (chiar şi scurte) cursul seral, după un
asupra diferitelor spec­ an promovat la cursul „Probleme Economice'*
tacole care au loc in fără frecventă, seclia de Kroduce şi livreoiâ pe boia de comenzi ferme }i
oraş, părerile oamenilor în vâţâm in l a Sfatului Numărul pe luna septembrie 1965 al revistei „Pro­ repartiţii:
despre calitatea şl con­ popular regional ne-a bleme Economice” cuprinde următoarele articole: 1
ţinutul acestora. Aş­ comunicai : so poale „Continuarea neabătută a industrializării socialiste a ❖ Hîrlie fotografică ARFO-BROM în sortimente
teptăm noi scrisori de liico acest transfer la lăni” de C. Jlutira » „Avinlul industriei chimice în anii variate;
la dumneavoastră. liecare început do an cincinalului” do Mihail Florcscu; „Aspecte ale pro­ ❖ Hirtie fotografică ARFO-TYP.
Pelru Georgescu — şcolar, cu condiţia pro­ porţiei dintre fondul de acumulare şi fondul de con­
Ghelar. Informaţia dum­ movării in vară a tutu­ sum" de Gît. Barbu » „Corelaţia dintre înzestrarea cu O Hirtia ARFO-TYP este un nou produs al Com­
neavoastră privind sea­ ror examenelor şi cu a- fonduri fixe si elcctioenergetică a muncii” dc D. Puq binatului chimic din Tirnâveni care se pune Ia dis­
ra culturală prezentată probarea secţiei de în- na» „Eficienţa economică a creşterii animalelor in poziţia consumatorilor în trimestrul IV 1965.
de sectorul III a ajutat invăţămint a Stalului fermele dc tip industrial" de N. David si O. Popcscu ,
popular raional sau o- „Problema industrializării în literatura economică din
la documentarea redac­ Se poate folosi pentru copieri directe sau măriri.
răşenesc po ra/.a căreia România (Sec. XIX)0 de 1. Vcverca ,* „Tendinţa in di­
ţiei. Despre aceeaşi sea­ se qăsesle şcoala unde viziunea internaţională capitalistă a muncii” dc S ^H irtia ARFO-TYP se pretează foarte bine la vi­
ră culturală ne-a scris se cerc transferul. Sava. rări monocronice (sepia, maro, albastra şi roşcat).
❖ Pentru developarea hirtiei ARFO-TYP se pot
folosi revelatorii obişnuiţi cu methol-hidrochinon.
.UNDE-ŢI ESTE RESPECTUL semenea stare de nelinişte incit
Subliniem: ne a adus într-o a-
am fost nevoiţi să nc adresăm
dumneavoastră, cu rugămintea
dc a-i aduce Ta cunoştinţă prin
FATA” de vecini? ziar. Poate că aşa va înţelege:
poate că aşa sc va îndrepta. S-o
simţi rău ştiind că o să mai afle
şi alţii dc ceea ce lace. Nc gin-
dim tot noi: poale chiar asta o
Cu această întrebate se adre­ parte cu comportarea. îneît a tea. Ziua avem şi noi serviciu, trebuie să fie mai mare in acest sâ-1 facă să reflecteze mai mult
sează mai mulţi cetâţeir de pe „uitat” că mai are vecini, pe caic noaptea vrem să ne odihnim. Tov. caz. El ar trebui să aibă o com­ la obligat iile ce le are. Dorim să
strada A, Vlaicu. toic'.v^c,. loan trebuie să-i respecte, aşa cum Roşea insă nu nc dă această po­ portare demnă în societate, să o- nu ne ia in nume de rău cere­
Roşea, contabil la O.C.L. Alimen­ el însuşi pretinde să fie respec­ sibilitate. fere exemple pozitive pe care sd rea ce v-am adresat-o. Am lăcu-
tara-Deva. tat. In locuinţa cu numărul amin­ Mai în glumă, mai în serios le urmăm şi noi. După felul cum t-o din dorinţa de a-1 face să-şi ITRUSTULfONFICATE
lată ce relatează ei. intre al­ tit, stă singur. Şi cum vă spu­ i-am dat să înţeleagă că sîntem se comportă nu dă dovadă dc ca­ privească altfel rolul în societate
tele, in scrisoarea trimisă zia­ neam, de la orele 22 in sus. îşi deranjaţi de el. Categoric, ne-a lităţi specifice unui intelectual, şi in relaţiile cu noi. vecinii lui, R A
rului: dimpotrivă, e mult sub acest ni­ Altfel sîntem convinşi că e W U N E D O A
vel. In loc ca noi să învăţăm de un om ce sc poate îndrepta. Are
„Sintem un grup de locatari de
pe strada A. Vlaicu şi vă ru­ Omul în p r o d u e f i e , societate la el lucruri bune, iată-ne in si­ multe posibilităţi. Nu zicem să
găm sd nc daţi un slat, mai bine tuaţie de a-i da sfaturi despre le folosească pe toate ci, măcar
zis să ne spuneţi ce putem face buna cuviinţă. Faptul că i dăm pe una.
pentru a ne asigura liniştea de si familie sfaturi nu constituie pentru noi Ne exprimăm convingerea că
noapte. Mai iutii să vedeţi des­ o greutate. După puterile noas­ sc reţine dm tot ce am scris do­
pre ce este vorba. tre i-am dat şi-i mai dăm. Eî rinţa noastră dc a ajuta un om.
însă le refuză sistematic. Ba nc ca apoi el să ne ajute pe noi.
Despre tov. loan Roşea, contabil mai pune şi întrebări dc felul ce­ OFERĂ CONSUMATORILOR DIN
şcl la OCL Alimentara. Sub aspec­ face „program”. pînă noaptea replicat: sînteţi cumva responsa­ lei de mai sus. Cu slimă,
tul pregătirii lui profesionale şi tîrziu. Uneori, pînă dimineaţa este bili cu liniştea publică? Să vă UN GRUP DE LOCATARI” HUNEDOARA, CÂLAN, HAŢEG ŞI
a modului cum îşi lace datoria o gălăgie insuportabilă. Se aud vedeţi dc treburi! Am încercat sâ-i spunem că e GHELAR PRODUSE DE CEA MAI
la serviciu nu putem spune ni­ mai multe voci. dintre care nu o datorie elementară, firească şi NOTA REDACŢIEI.
După părerea noastră aceasta
mic că nici nu ştim prea mult. am putut identifica nici una. în a- nu e o atitudine demnă dc un în acelaşi timp necesară să-fi res­ BL'NA CALITATE, ÎN SORTIMENTE
Dealtfel nici nu ne priveşte a- fată de a lui. om al zilelor noastre. Deseori nu pecţi vecinii, să nu le tulburi li­ Am ţinut seamă dc considerentele VARIATE CA: PlINEA „SPICUL” DE
niştea. să trăieşti in armonie cu
I tit de mult această chestiune. Ne şi risete stridente, lntv-una dm uită să facă uz de cunoştinţele ei. De tov. Roşea insă nu s a şi intenţiile bune ale semnatarilor 500 GR, FRANZELA „DÎMBOVIŢA”,
Se aud pahare ciocnind, discuţii
şi de aceea am dat curs acestei
interesează îndeosebi şi ne de­
lui. de faptul că e un intelectual,
prins nimic din tot ce i am spus.
scrisori. Adăugăm la cele rela­
ranjează chiar. comportarea lui
după orele de serviciu. In mai seri. de la „veselie” s a ajuns la că are o muncă frumoasă şi dc Dacă se întîmpîă să-i spunem tate dc cetăţeni recomandarea ca CORNURI CU MAC. CROCHETE CU
marc răspundere. Nu avem nimic
i toate serile îşi face ,,program” a- scandal, un scandal determinat să-i reproşăm din acest punct dc ceva cînd c sub influenţa bău­ tovarăşii dc muncă, prietenii şi I CAŞCAVAL, CRUTOANE SPECIALE
! casă. după orele 22, la locuinţa de cauze pe care le cunoaştem, vedere. Am spune in completa­ turii - şi sub asemenea influen­ cunoscuţii tovarăşului Roşea, or­
din slr. A. Vlaicu nr. 32. ganizaţia din care face parte să-i CU LAPTE — BOGATE ÎN VITAMI­
I Sfidird fără mei o jenă înda­ dar pe care nu considerăm opor­ re”: dacă e intelectual şi om cu ţă este cam des - nici nu ne as­ dea tot sprijinul pentru a-1 tace NE, PROTEINE ŞI ZAHAR — ETC.
toririle lui dc locatar şi de om tun să le spunem public. muncă dc răspundere, cu atît mai cultă, ne tratează ca pe o canti­ sd înţeleagă just conţinutul scri­
între oameni, a mers atît de de­ Toate acestea ne tulbură liniş- mult. Nivelul lui dc înţelegere tate neglijabilă. sorii ce i se adresează.
I