Page 90 - 1965-10

DRUMUL SO CIALISM ULUI 3367 PAGINA 3

Adunări pentru dare d© seamă Punctul com un

si alegeri în organizaţiile U.T.C. al preocupărilor

(Utmate din paq. I) „Sebeş" din Sebeş, pen­
tru a se asigura de pe
Desfăşurarea in cclo acum realizarea unui
i® W Sint multe alte fapte bune care mai bune condiliuni a ritm de producţie la ni­
Om p ţa vorbesc de la sine despre calităţile procesului dc producţie velul anului viitor îşi
§ 8 1 8 2 8 moral-polilice ale tineretului din co­ este condiţionala in ul­ dovedesc eficienta şi
a*
deschid perspectivă
muna Daia.
timă instanţă de apro­
Adunarea dc dare de seamă şl a- vizionarea ritmică cu < eslui harnic colectiv
Hegorc a noului comitet comunal materii prime şi mate­ rh* a-şi tine promisiunea
U.T.C. care a avut loc Tecent aici a riale. Aceasta, cu nlil făcută. Sînt însă şi li­
subliniat ideea că aportul tineretu­ mai mult acuin, cînd in- nele probleme care oslo
r a lui la îmbunătăţirea activităţii, atît t( rvin şi capriciile a- necesar să fie rezolva­
în cooperativa dc producţie, cît şi nolimpiilui friguros, ca­ te. In primul rînd a-
în celelalte sectoare de muncă din re pot provoca greutăţi reaslă unitate are un
comună putea fi mai mare dacă ela­ volum sporit de lucrări
In comuna Daia Româna trăiesc $1 rul zootehnic s-a simţii lipsa unor oa­ în aprovizionare si în
lucrează aprospe 400 do tineri. Nu meni destoinici, comitetul comunal nul si entuziasmul său ar fi fost sti­ mod implicit în desfăşu- de investiţii care tre­
există brigadă sau echipă in coope­ U.T.C. a ales din rindul utecişlilor 6 mulate mai puternic. Cuvîntul multor larea normală a proce­ buie realizate în acest
rativa agricolă de produclio sau alt lineri care manifestau aptitudini pen­ tineri s-a oprit in adunare asupra a- sului dc produclio IV au. Dar ritmul de exe­
loc de muncă din comună în care să tru creşterea şi îngrijirea animalelor cestui aspect, vizînd mai ales ches­ fapt această problemă cutare a acestora, in
nu găseşti tineri stăpinili de entu­ şi i-a recomandat consiliului de con­ tiunea organizării timpului liber. se leagă strîns si de specia! la noua vopsi-
ziasmul şi dorinţa de afirmare carac­ ducere al cooperativei de producţie Iată ce spunea în adunare utecista pregătirile celelalte ce torie. se desfăşoară a-
teristice tineretului. Si virstnicii rle pentru a fi folosiţi. Dintre aceştia Anglita Dan: sc cer făcute în Intim* nevoîos, cum de allfel
aici au cuvinte de laudă Ia adresa s-au dovedit buni crescători dc ani­ — Muncim în grădina de legume pinarea iernii. anevoios se face şi u-
lor. Acolo unde muncesc ei se vede male Nicolae Moldovan, Nicolac mulll tineri şi obţinem rezultate Ce e drept, conduce­ tilarea fabricii cu unele
sporul, simţul de răspundere, grija Haprian, Visalon Radu. bune. Brigada noastră este printre rea fabricii a luat din maşini, prevăzute a fi
pentru avutul obştesc. Îndrumaţi dc către organizaţia cele bune în cooperativa de produc­ timp măsuri şl în a- introduse în circuitul
La cultura mare, unde cooperativa U.T.C., tinerii din cooperativa agri­ ţie şi asta ne bucură pe toii. Mulţi ceastă direcţie. Tovară­ producţiei încă în acest
de producţie obţine an de an spo­ colă de producţie ca şi cei din cele­ din noi lac parte din formaţiile ar­ şul Constantin Dumi- trimestru. De asemenea,
ruri însemnate do producţie, o con­ lalte sectoare de activitate ale co­ tistice ale căminului cultural. Pe mine Irescu. şeful serviciului sc impun unele măsuri
tribuţie însemnată o aduc tinerii, munei au participat la un mare nu­ mă nemulţumeşte că duminicile după- producţie, ne relata eâ pentru îmbunătăţirea
printre care se numără continuu uto­ măr de acţiuni dc muncă patriotică. amiaza iu i ne putem distra bine, plă­ graficul măsurilor leh- calităţii în serlia de
cişi i i Asinefln Salade, Parasrhiva Cu asifel dc prilejuri ei au strîns în­ cui, pentru ca a doua zi să începem nico-organizatorice pri« vopsilorie. Dinlr-o slabă
Măiqineanu, Florin Clbu, Iosif Eum- semnate cantităţi dc fier vechi, au o săptămînă şi nuii rodnică. Am vind pregătirile pentru organizare a muncii, ca
bu, Isidor Grozo, Raveca Schiau. CL'râlat o suprafaţă de 200 ha. pă­ vrea să jucăm mai mult, să ne pe­ iarnă se respeclâ în­ ş: din insuficientul con­
trol ce se execută
de
Grădina de legume, care s-a dove­ şune şi finele, au transportat 133 lone trecem cele cîteva ore ale după-amie* tocmai. Au fost revizu­ către maiştri în schim­
dit o bună sursă dc venituri băneşti, de îngrăşăminte naturale. zii de duminica mai frumos. De ce ite şi reparate instalaţi­ burile II şi I1F nu se e-
este lucrată în întregime de o bri­ Ţinind seama de meritele pe care nu se face ceva? ile interioare şi exteri­
gadă dc tineret, care îşi face pc de­ le are în mobilizarea tineretului la Acestei întrebări i s-au găsit chiar oare, s-au luat măsuri xecută vopsitul în ra­
plin datoria. Si aici, utecişli ca Sa- acţiunile de muncă palrioticâ. C.C. în adunare suficiente răspunsuri: ba pentru îmbunătăţirea port cu cerinţele de
a! U.T.C. a decernai organizaţiei de că pentru horă trebuie plătit, ba că flux ale producţiei, ere*
lomia Duşe, Florea Cibu, Raveca Bar- unii lineri trec mal înlîi pe la bufet proiecţiei muncii etc. înd greutăţi în realiza­
bază U.T.C. clin cooperativa dc pro­
bu, Măria şi Nita Cibu sînt în frun­ ducţie de la Daia „Diploma de onoa­ că... Si asifel jocurile nu se pol or­ UNDE IŞi FACE LOC NEPĂSAREA Cit despre crearea sto­ rea unor sortimente.
si apoi vin la joc „încurajaţi", ba
tea celor mai harnici şi pricepuţi. re", semn al preţuirii activităţii pe cului tampon de male- Lichidarea acestor de­
i îi prime şi materiale,
Cind, la un moment dat, in secto­ care o desfăşoară. ganiza. Dar dacă sc vor da la nc- aşa după cum ne spu­ fecţiuni, care sc mai
sfîrşit astfel de „explicaţii", cînd se Cîlă bucurie şi satisfacţie il în­ lucru, adică scc|iei stafii şl reţele fac simţite, va da colec­
vor organiza la Daia horo ? Pot n- cearcă pe om atunci cind, adrcsîn- din Alba lulia. A achitai taxele cu­ nea şi iov. Dorin Lăda- tivului întreaga posibi­
ceste „explicaţii" să-i mulţumească du-sc unei inslitulii sau întreprin­ venite şi aştepta ca tovarăşii de ld Aspect dc la ru, al îl pentru trimes­ li 1 a I e să păşească pe
cuploarele de pră-
p? tineri? Evident că nu. deri, găseşte înleleqerc, alenlie şi secţia sus-amiutită să vină să IdCă jirc ale Uzinei dc trul IV, cit şi pentru verticala anului viitor
trimestrul I, el este deja
Atenţie mai mare organizarea timpului liber, nu au a- (irijă tovărăşească în rezolvarea o- leaăturn la reţea. preparare a mine­ realizat. pînă cu o puternică bază ca­
Dar tinerii care au vorbit despre
peralivă a cerer.i lui! Acei lucrători
re să-i asigure din pri­
Cu cită bucurie şl emolie aşlepta
reului din Teliuc.
Măsurile luate
caro dau dovadă de înaltă conştiin­
vui in vedere numai jocul de du­
ma zi rezultate din cc
casa ei becurile electrice. Se şi pre­
minica după-amiază. Aici, cu un nu­ ţă în îndeplinirea îndatoririlor ce le întreaga familie să sc aprindă şi în în prezent la fabrica în cc mai bune.
măr atîl de mare de tineri pol fi or­ revin, meri-lă toată stima şi consi­ gătise omul să sărbătorească eve­
educării tinerilor ganizate multe acţiuni specifice lor. derata. situaţii, nimentul.
Există condiţii cit se poate de priel­
Dar bucuria i-a fost umbrită dc a-
Mai 6înt însă asemenea
nice. Utecislii au ales în fruntea or­
titudinea respingătoare, neomeneas­
ganizaţiei comunale un comitet for­ cînd, în loc de solicitudine, dc aten­ că a celor dc la secţia statii şi re­ ELVIRA ALMAŞAN
ţie. cetăţeanul găseşte oameni ne­
Din lucrările adunării generale Pe marginea dării de seamă au luat mat din tineri cu experienţă, cu in- păsători. Atunci solicitantul, care n-a ţele. Si cind le gituleşti că legarea
pentru dare de seamă şi alegeri în cuvlnlul numeroşi utecişli, printre fluenlă şi pricepere, oameni care găsit înţelegerea cuvenită, pleacă ne- la reţea, branşamenlul, nu durează
organizaţia (Ic bază U.T.C. de la coo­ care loan Vlaiconi. Dumitru Balin- ştiu foarte bine ce trebuie făcut. Tre­ mulţumii, plin de amărăciune, cu o mai mult de o jumătate de oră. nu
perativa meşteşugărească „Retezatul" torti, Florica Filip, Elena Stoica. Va- buie numai ca acest comitet să qin- părere oeloc favorabilă înircprindorii mai ştii cum 6ă-i mai califici pe a-
din llaleg a reieşit că mulţi lineri sile Stefoni, Margareta Munteanu, dească mal mult, să-şi manifeste din undo a rial dosIc astfel de salariat’. ccsti lucrători. La 2*1 octombrie ac. a încetat din uncie funcţii de răspundere in or­
printre care Eugen Nciconi, Aurica loan Prodan, Aurel Seroni, care au a- plin iniţiativa. Dacă va organiza ac­ Oameni neatent fată de semenii Familia lui Gheorghe Frătilă ii lot viată, după o lungă şi grea suferin­
Mihăiescu, Anita Mocioaca, Puiu $te- rătat că in viitor va trebui depusă ţiuni interesante, acestea se vor bu­ lor se mai găsesc, ce-i drept putini, aşteaptă din luna iulie, doar. doar ganizaţiile partidului sau organizaţi­
foni, Trandafir Oprîşoni, Dorel Rată, o muncă polltico-educativă mai sus­ cura de sprijinul tuturor tinerilor. dar totuşi se mai găsesc. Si $liti s-or îndura să facă lucrarea pentru ţă, tovarăşa Alntăşan Elvlra. vechi ile de masă conduse dc partid.
Nicolae Munteanu, Gheorghe Andruş ţinută în vederea Temedierii defici­ In adunare s-n făcut remarca asu­ unde? La secţia stalii şi relele a care au Încasat banii. Dar degeaba. membru al Partidului Comunist Ro­ Prin întreaga sa activitate tova­
si alţii îşi aduc o contribuţie substan­ entelor semnalate şi a întăririi disci­ pra numărului mare de fete care e- I.R E.H. din Alba lulia. Dar să vă Lucrătorii secţiei respective din Al­ mân. răşa Almăşan Elvira a fost alături
ţială ia realizarea sarcinilor de plan plinei in mucă. xistă in comună: circa !>0 la sulă din Dovestcsc despre ce este vorba. Ce­ ba Juii.i nu oau nici un semn de Tovarăşa Almăşan Elvlra s-a năs­ de partid pină în ultimele clipe ale
prcocupindu-.se de ridicarea nivelului Adunarea generală a adoptat o numărul lincri-lor. De ce nu se gin- tăţeanul Gheorghe Frătilă din comu­ vială. Trec zilele, trec lunile, şi ni­ cut ta II august 1895 in oraşul Si­ vieţii sale. Penlru meritele în ac­
profesional şi silindu-se ca să deser­ hotărire care prevede printre altele deşte comitetul comunal U.T.C. să na Mihalţ, raionul Alba. s-a qîndit mic. biu, Din 1009 şi pînă in 1921, cu o tivitatea desfăşurată a fost distinsă
vească clientela în cele mai bune următoarele măsuri: desfăşurarea în organizeze şi unele acţiuni atractive, să-şi introducă $i el lumina electri­ Asemenea oameni care neglijează, scurtă întrerupere, a trăit in Valea cu ordine şi medalii.
condiliuni. Dc allfel, cooperativa a cc’e mai bune condiliuni a învălâ- interesante, specilice fetelor? Pot fi că in casă. pur şi simplu, cerinţele altora, ii Jiului unde a cunoscut viaţa grea Prin ineetarea din viată a tova­
reuşit să-şi depăşească planul la minlului politic U.T.C, tinerea unor organizate dc asemenea acţiuni cu Si. pentru a-şi vedea dorinţa îm­ a muncitorilor mineri. In 1917 a in­ răşei Almăşan Elvira am pierdut un
principalii indicatori între 7,50 şi conleriule cu caracter educativ, in­ caracter dc întrecere între organiza­ plinită, s-a adresai cooperativei meş­ poartă ne drumuri, )c amârâşU- via- trat în organizaţia liberă a femei­ fiu credincios şi devotat cauzei
10,2 la sulă, la aceste realizări arlu- tensificarea activităţii sportive, şi ţii de bază sau intre tinerii din dife­ teşugăreşti „Meşteşugarul" din Tciuş ta. trebuie sancţionaţi cu toată se­ lor muncitoare, iar in anii următori noastre. Amintirea sa va rămînc vtc
cindu-şi partea de contribuţie şi ti­ culturalo, repartizarea de sarcini con­ rite brigăzi. Acestea ar stimula ini­ să-i execute instalaţia electrică in­ veritatea Ei fac de rîs întreprinde­ a participat la diferite acţiuni mun­ in inima tuturor celor care au cu­
rea a cărei firmă o reprezintă.
nerii utecişli. ţiativa ulcciştilor, le-ar rla. pulinja terioară în casă. A achitat costul de­ citoreşti din acea vreme. noscut-o.
Negativ este însă faptul că printre crete fiecărui ulecist şi urmărirea de afirmare a calilălii lor. vizului si electricieni autorizaţi ai Sintem spre slîrşitul lunii octom­ In perioada de dinainte de 23 Au­ UN GRUP DE TOVARĂŞI
membrii organizaţiei de bază mal îndeaproape a felului cum sînt tra­ Tinerii din Daia vor pe bună drep­ cooperativei i-au executat la timp şi brie. Au trecut aproane patru luni. gust 1944. prin activitatea sa, a fost ★
există lineri ca Ionel Sirăitnr. Otilia duse in viată. tate să-şi înfrumuseţeze viata şi o in bune condiliuni lucrarea soliciln- Gheorghe Frătilă aşteaptă. Da. aş­ alături de partid şi de organizaţiile înhumarea a avut loc ieri în ci­
‘Cosma, Victor Bănăţean. Aurel Tlinn pot face tlar trebuie ajulali, îndru­ tă. Pînă aici loate bune. Mai rămă­ teaptă să ia măsuri conducerea dc masă în acţiunile întreprinse, mi- mitirul oraşului Deva. Pe ultimul
şi alţii, care dau dovadă dc indisci­ NICU SBUCHEA maţi. Iată o perspectivă a activităţii I.R Eli. Deva împotriva lucrătorilor lilind pentru triumful ideilor clasei său drum tovarăşa Almăşan Elvira a
plină la- locul de muncă, inlîrzic do din colectivul stibrcdacliol noului comitet U.T.C. sese de lăcut lucrul cel mai 6implu de la secţia slatii si reţele din Alba muncitoare. fost condusă de membrii familiei, dc
St mai uşor: branşamenlul la rclea-
la serviciu si nu se străduiesc să-şi noastre voluntare diu^ oraşul ua electrică. S-a aoresat celor în lulia care in Ioc să-şt facă datoria, In anul 1045 s-a înscris in Partidul numeroşi locuitori ai oraşului şi to­
ridice nivelul profesional. llaleg C. ARMEANU poartă oamenii pc drumuri. Comunist Român, îndeplinind apoi varăşi de muncă.
sarcina cărora cădea să facă acest N. BARBU
s-au format coleclive dc alternativ pe la toate ge­
nurile de lucrări pentru r»
I u n u maiştri, ajulali de cîtu se putea familiariza cu ele
un delegat din partea ex­
ploatării, care au verificat şi a da randamentul dorit.
stocurile de materiale do In ceea ce priveşte ale­
la punctele tampon la ni­ gerea problemelor care
au
urmează a se analiza
velul orizonturilor şi
in
r a s p u n » dispus dotarea lor cu stric­ adunările generale, sau in
tul necesar penlru cel pu­
şedinţele de birou, comi­
ţin 24 ore. S-a luat măsura tetul dc partid a luai m:i-
ca la aceste puncte să e- sura ea arest ea să (ie sta­
xlslc piese de schimb pen­ bilite întotdeauna de către
depistarea lipsurilor exis- te frumoase şi la această tru repararea perforatoare­ birourile organizaţiei de
bază numai in
prezenta
tente, anqajîndu-se totoda­ unitate minieră". lor, perforatoare de rezer­ urnii membru al comitetu­
vă, lemn pentru armarea
r u i tă să le elimine cît mii in numele conducerii locurilor care necesită n- lui de partid. Areasla. pen­
Trustului semnează
grabnic în vederea obţine­
tru ea in discuţia adunări­
cost lucru. Drept urmare,
inginerul sef.
rii oe viitor a unor rezult> RÂUL COSTEA in prezent, echipele nu mai lor generale să fie puse în­
■ « î s sînt nevoile să părăsească totdeauna cele mai impor­
locurile rle muncă pentru
tante probleme ale proce­
a so aproviziona de la su­ sului dc producţie si ale
Apreciem răspunderea cu un sprijin substanţial Ex­ prafaţă.
K î C S | if 'A care priveşte conducerea ploatării miniere Zlntno in In ceea ce priveşte întă­ vieţii de partid» şi
Comitetul dc partid
T. M. Deva lipsurile sem­
îmbunătăţirea întregii acli-
K c . IE nalate in coloanele ziarului viiăli. rirea disciplinei în muncă conducerea exploatării vor
şi avem convingerea că lălăi în continuare râs- s-a luat măsura ea. tot a avea şi pe viitor în centrul
luptînd pentru eliminarea |>unsul comitetului de doua zi, coi care au absen­ atenţiei lor. problema îm­
3 Cartea (te vtâtâ lor. prin aplicarea măsurilor partid si conducerii C.M. tat nemoi ivat, să fie che­ bunătăţirii continue a re­
« Itafe seriei liftei ce le-a preconizat, va da Zlâliiâ : maţi, dacă este cazul in partizării raţionale a forţei
fala biroului organizaţiei de muncii, aşa îneît să se
a Bă ocE&â h mină de bază a P.CR. conduce­ acopere cu efectiv în pri­
\m H fc® Stih rii secţiei, birourilor U.T.C., mul rînd acele locuri de
Discupa cu factorii iar col care persistă să fie alit realizarea sarcinilor do
muncă de care
depinde,
puşi în discuţia colectivu­
lui sau a consiliului de moment, cil şi a celor dc
judecată tovărăşească. l)o viitor.
In nr. 3340 din 6 octombrie al ziarului nostru, mare la muncitori din cau­
de
asemonea, comitetul
a apărut materialul intitulat „Oamenii pc care za unei greşite aplicări a competenţi partid $i-a propus ca cel Considerăm problemele
il căutaţi" in care, po cele 7 coloane ale unei pa- normativelor dc salarizare putui o dală pe lună să ridicai o în articol do un
real folos penlru îmbună­
qini este înserată preocuparea colectivului E- M. în ultima perioadă şi a li­ organizeze expuneri în tăţirea Întregii noastre ac­
Zlalna. a conducerii exploatării îndeosebi, pen­ nei slabe preocupări pri­ Comitetul de partid şi fala muncitorilor, confe­
tru asigurarea condiţiilor necesare realizării rit vind crearea dc condiţii op­ citorii să părăsească locu­ tivităţi. Comitetul de partid
şi conducerea
exploatării
mice a planului Re anul 1066 şl in noul cincina!. time de trai si de folosire a conducerea Exploatării mi­ rile do muncă. rinţe legate de întărirea
In legătură cu lipsurile şl aspectele negative timpului liber. niere Zlatna au analizat S-a indicai apoi conduce­ disciplinei tehnologico şi a asigură că sc vor strădui
ridicate in pagina respectivă, cu măsurile cc De existenta acestor defi­ deficienţele arătate in ar­ rilor secţiilor ca. acolo un­ muncii. ca măsurile ce au fost sta­
trebuie aplicate penlru înlăturarea lor. conduce­ ciente, precum şi a altora, ticolul: „Oamenii pe caic de există posibilitatea, pre­ Pentru ca noii angaja'i. bilite să dură la lichidarea
activitatea
îi căulati" Intr-o discuţie
din
lipsurilor
rea Trustului minier Deva, iorul tutelar al ex­ care mai persistă, conduce­ organizată cu toii factorii luarea lucrului să sc facă sau absolvenţii şcolilor noastră, astfel ca pe viilor
ploatării, ne răspunde: rea Trustului minier Deva competenţi: şefi de servi­ Ia locul dc muncă, astfel să se obţină rezullale şi
este. în mare parte si ea cii. şefi de mină, sofi de încîl maistrul şi şeful de profesionale să-si poată mai hune în îndeplinirea
responsabila şi îşi propu­ secţii, membrii birourilor echipă de pe schimbul ur­ însuşi in termenul cel mai sarcinilor de plan.
<3 ne luarea dc măsuri supli­ organizaţiilor de bază, pre­ mător, să cunoască proble­ scurt noţiunile practice de
HMc@rsa fată de feMaflD mentare penlru remedierea mele ce se ridică şi să bază, specific sectoarelor Semnează :
4 V ■ şedinţii comitetelor de sec­ poală intra în ritmul nor­
lor în termenul cel mai ţii sindicale şi secretarii or­ mal de lucru încă de ia din exploatarea noastră, s-i Comilelul de partid şi
proprii-garanţia viitoarelor scurt. ganizaţiilor de bază U.T.C., începerea schimbului. luat măsura ca aceştia să Conducerea exploatării.
&
In afara aplicării măsuri­
stabilind măsuri corespun­
lor stabilite cu ocazia ana­ zătoare. Astfel, pentru fo­ In vederea îmbunătăţirii fie repartizau numai pe Aşteptăm si răspunsul Co­
succese lizelor efectuate de colecti­ losirea mai judicioasa lucru aprovizionării locurilor dc lingă cei mai buni şefi de mitetului raional Alba al lor. Foto: L. DEMETtR
a
Peisaj dc toamnă în împrejurimile Paroşeni-
P.C.R.
echipă $1 să treacă în mod
necesare
muncă cu cele
timpului efectiv de
vele amintite se va acorda
un spriiin efieace Exploată­ s-a stabilit ca maiştrii să
„Aspectele critice tratate zelor efectuate au fost rii miniere Zlatna penlru a- inirc în schimbul icspechv
în articolul „Oamenii pe scoase la iveela mulle de­ sigurarea couniliilor optime deodată cu muncitorii. A- velor interne. Folosirea ju­ păşirea lunA de lună a sa
ci;re ii căulati", apărut in ficiente, care, in majorita­ de realizare a producţiei ceasta, penlru a avea po­ .GOSPODINA4* CU MULTE CĂMĂRI dicioasă a spaţiului de pro­ cinilor dc producţie. C
ziarul „Drumul socialismu­ te, sînt arătate şi în arti­ prevăzute în planul de per­ sibilitatea să cunoască în ducţie a stal de asemenea în despre calitate. vorbeşt
lui" nr. 3310 din C> octom­ colul amintii. Astlel, la ex­ spectivă (1066-1070). Aceas­ mod direct problemele care centrul atenţiei conducerii însăşi faptul că in Pcrio<
brie 1965, ţn legălurâ cu ploatarea respectivă, nu c- ta, prin intensificarea lu­ se ridică la fiecare loc de fabricii. Urmărind organi­ da acestui an nu s-a p*
activitatea generală a .Ex­ xislă preocupare suficientă crărilor de deschidere a re­ muncă şi să ia operativ Unul după altul, cami­ continuare, a fost urmărită nile planilicate. Annlizind zarea procesului oc pro­ mit nici o reclamalie di
ploatării miniere Zlatna pentru mecanizarea unor o- zervelor dc minereu în n- măsurile care se impun De oanele încărcate cu legu­ livrarea proouselor conform căile care au conous la ob­ ducţie în llux s-a trecui la partea beneficiarilor. Fai:
sint reale şi constituie pen­ oeraliunt ca:, transportul pe dînrime şi a lucrărilor de asemenea, s-a luat măsura me si frucle erau golite si graficelor. insist indu-sv ţinerea acestor rezultate, o reaşezare a ulilaiclor. tul că produsele cu marc
tru noi probleme imuorlnn- galerii şi in abataje, încăr­ pregătire, în vederea obţi­ ca la ieşirea clin schimb fie­ apoi porneau în viteză spre mult asupra rcspeclării lor ies în evidentă o scrie do Conslruirea unui percula- Fabricii do conserve di
te oe care le vom rezolva carea la lucrările dc des­ nerii unuî coelicient dc care maistru să raporlez.e alli furnizori. Ritmicitatea A$h a fost Dosibil ca Fabri­ preocupări pozitive. In a* lor Iinstalaţie pentru prepa­ llaleg sint lot mai mult st
în ret mai scurt timp Cau­ chidere ele., lucruri cc con­ normalitate optim al rezer­ înlr-un registru, înfiinţai sosirii materiei prime. ‘ in ca de conserve din 1 laicei fara aprovizionării ritmice rarea continuă a saramu­ licitate oc către consum*
zele care au determinat a- duc la o productivitate velor deschise, pregătite şi special în acest scop, pro­ cantilăli îndestulătoare, do­ gospodina" cu mulle că­ cu materie primă, organi­ rii), a avut ca efect exclu­ lori. consliluic o garanţi
ceastă stare de lucruri sini scăzuta, nccositînd perso­ gata pentru exploatare. Se blemele deosebile care se vedeşte că cei care poartă mări. să-şi realizeze lună zaţia de partid a îndrumat derea muncii manuale şi sigură că strădania lucre
in cea mai mare parte do nal suplimentar. Lucrările vor lua măsuri de îmbună­ ridică la nivelul frontului răspunderea aprovizionării de lună sarcinile de plan, conducerea lohnico-âdmi- mărirea productivităţii mun­ lorilor do aici se ridică 1'
natură subiectivă si pot fi do aerai a locurilor dc tăţire a organizării secţiilor de lucru (le care răspunde, şi-au făcut datoria. înche­ Plinind la dispoziţia con­ nistralivă să sc preocup'’ cii. Tot din rezerve inter­ moi mult )a nivelul exi
eliminate prinlr-o muncă muncă sînt muit ramase in si sectoarelor, pentru o di­ inclusiv necesarul de ma- ind din timp contrarie cu sumatorilor. prin interme cit mai mult de descoperi­ ne. in cadrul atelierului nouţelor.
susţinută a colectivului ex­ urmă, iar cele care există rijare mal competenlă a lu­ icriale. iar maiştrii care in­ gospodăriile agricole de diul unităţilor comerciale rea si folosirea tuturor re­ mecanic, a fost confecţio­ Prin munca coleclivulu
ploatării si a conducerii nu sînt executate corespun­ crărilor miniere si rezolva­ tră pe schimbul II sau III, stat şi cooperativele agri­ de desfacere, o gamă va­ zervelor interne. Colectivul nată o instalaţie penlru do la Fabrica de conserve di]
Trustului minier Deva. zător. Coeficientul de nor- rea problemelor sociale pc să studieze înainte de n cole producătoare de legu­ riată şi îmbelşugată dc con­ însărcinat Cu realizarea «- pregătirea, prepararea si Haţeg, magazinele unită li
intra in schimb situaţia lă­
DiidS intrare* Exploatării malitale între rezervele des­ care le ridică. sată. me si frucle, lucrătorii de serve şi compoturi. cestui obiectiv, caro a fost transportul siropului nece­ lor comerciale pot Dune 1
miniere Zlatna în ranrul chise, pregătite şi gala pen­ Conducerea Trustului mi­ Aceasta va face ca maiş­ la aprovizionare si-au a- Acest lucru reiese si din Dcrmam-nt soriiinit de că­ sar la fabricarea compotu­ dispoziţia cumpărălorilo
Trustului minier Deva Hu­ tru exploatare este scăzut nier Deva adresează mulţu­ trii să poală lua încă îna­ dus o imDortnnlă conlribu rezultainl primei decade a tre marea masă a membri­ rilor. Penlru reducerea re­ cantilăli tot mai mari rl
na iunie 10G5). conducere i din muza volumului mic de miri colectivului de red a c­ inte de a intra în subteran (ie la bunul mers al acIi- acestei luni, cînd la sorti­ lor de partid, a găsit o se buturilor a fost introdusă conserve din legume, corn
trustului a analizat, prin co­ lucrări d«* deschidere şi ţie. care, prin pagina rea­ vilătii fabricii. Dar, con­ mentul conserve din legu­ ric dc soluţii care. aplica sterilizarea borcanelor prin poturi de frucle. dulcelur
lective complexe. aclivilaL'-i pregătire realizat. măsurile care depind dc contrapresiune de aer. A- şi gemuri, ne calitate su
acestei exploatări sub toa­ fn afară oe acestea s-a lizată de la Exploatarea mi­ sectorul de la suprafaţă, e- tractele încheiate, au cons­ me, au fost produse 25 to­ Ic. au contribuit la o mai plicarea aceslor măsuri a Dorioară.
te aspectele. In urma anali­ moi constatat o lluctuati** nieră Zlatna, a contribuit la vitîndu-se situaţia ca mun­ tituit abia primul pas. In ne preparate peste sarci­ bună valorificare a rezer­ condus Io realizarea si de­ M. RUGINESC!