Page 91 - 1965-10
P. 91
PAGINA 4 DRUM UL SO C IA LISM ULUI Nr. 3367
I
încheierea Conferinţei
de la Acera
ACCRA 26. — Trimisul special A- tul că propunerea Ghaneî de a *0
gerpres, Aurel Dumitrescu, transmi crea un comitet executiv al O.U.A.,
te : ca prim pas spre crearea unui gu
Marti dimineaţa, la Acera au luat vern al întregii Africi, caie Ia a-
efîrşit, după cinci zile de dezbateri, ceaslă conferinţă nu a reuşit să în
lucrările celei de-a 3-a Conferinţe a trunească numărul statutar de două
şefilor de state si guverne africane, treimi din voturi, Nkrumah si-a ex
LUMILE SESIUNII O.N.U. C o m u n ic a tu l Cu prilejul Zilei Forţelor Armate membre ale Organizaţiei Unităţii A- primat părerea că „actualul colocviu
al unităţii africane a netezit calea
fricane.
In şedinţa plenară finală, la care
com un au fost prezenţi ziariştii Si corespon acestei idei".
Preşedintele Guineei, Seku Ture. a
NEW YORK 26 — Trimisul spe înlr-o atmosferă de colaborare ale Republicii Socialiste România denţii de presă, au roslit cuvîntărl subliniat caracterul creator al intîU
cial Agerpres Nicolae lonescu, fiind aprobat. p o lo n o — Kwamc Nkrumah. preşedintele actu nlrii dc la Acera. „Africa este individ
transmite : După vot, numeroşi delegaţi au BUDAPESTA 26. — Coresponden alei conferinţe, Seku Ture, preşedin zibilă, a sdus preşedintele Guineei,
După întreruperea de săplămîna felicitat pe reprezentanţii ţării tul Agerpres, Al. Pop, transmite: Cu prilejul Zilei Forţelor Armate tele conferinţei anterioare, precum şi loale tentativele pe care le în
trecută, următoarea şedinţă a A- noastre pentru aceaslă iniţiativă a •ancez Cu prilejul Zilei Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România, a- Si reprezentanţii Etiopiei şi Gambiei. cearcă imperialismul şi colonialis
dunării Generale va avea loc României şi pentru succesul cu ca ale Republicii Socialiste România la taşalu) militar al tării noastre la In discursul său, Kwamc Nkrumah. mul în dorinţa de a diviza continen
miercuri 27 octombrie, cinci ur re a fost abordată chiar de la Praga, Îl. col. Petre Constantin, a o- şeful tării gazde, a arătat că „au a- tul negru, sînt sortite eşecului".
mează să lie luate in discuţie re început. VAR50VJA 26 (Agerpres).— Cimitirul Eroilor Români din Buda ferit în seara zilei de 25 octombrie vut loc dezbateri fructuoase, care au Tot în şedinţa finală a fost anun
pesta a avut loc solemnitatea depu
comandările comitetelor pe mar ★ La Varşovia a fost dat publicităţii nerii de coroane. un cocteil, in saloanele ambasadei. permis membrilor Organizaţiei Uni ţată componenta Comitetului O.U.A.
ginea problemelor care fac obiec comunicalut comun polono-francez Au participat: general de armată tăţii Africane să $i concretizeze ide de mediere, împăciuire şi arbitraj,
tul aclivilălii lor. In celelalte cumilete au conti în legătură cu vizita In Polonia a lui La solemnitate au participat genc- Bohumir Lomsky, ministrul apărării ile în documentele adoptate privi precum şi data şi locul celei de-a
nuat discuţiile pe marginea pro ral-maior Kovacs Imre, şeful garni naţionale ol R. S Cehoslovace, ge toare Ia situaţia clin Rhodesia dc sud, patra Conferinţe a şefilor de state
Luni au continuat dezbaterile în blemelor abordale săptămîna tre Vailery Ciseajd DTstaing, ministrul zoanei militare Budapesta, reprezen neral colonel O. Rylir, prim-locţiilor
comitete. In comitetul pentru pro cută. finanţelor şi economiei al Franţei. tanţi ai Ministerului Apărării Naţio al ministrului apărării naţionale, şe refugiaţii politici africani si subversi Si guverne africane — Addis Abcba,
blemele sociale, umanitare şi cul- In comitetul de tutelă au eon- Cu acest prilej, a fost semnat primul nale şi ai Ministerului de Externe al ful Marelui Stat Major al Armatei unea în Africa. Referindu*se la fap noiembrie I9GG,
lurale a fost abordat punctul de acord comercial pe termen lung în R. P. Ungare.
pe ordinea de zi intitulat : ,,Proiect Unuat dezbaterile în legătură cu tre Polonia şi Franţa, care prevede Cu acelaşi prilej tovarăşul Mihail populare, general locotenent V.
de declaraţie cu privire la promo situaţia din Aden. Delegaţii care sporirea schimbului de mărfuri cu cel Roşianu, ambasadorul Republicii So Prchlik. şeful direcţiei superioare po
varea in rindunle tineretului o idea au luat cuvînlul au subliniat că puţin 50 la sută $i îmbunătăţirea cialiste România la Budapesta, a o- ce, general colonel V. Janko, gene In Republica Dominicană
litice a armatei populare cehoslova
„situaţia din Aden a devenit in
lurilor de pace, respect reiiproc tolerabilă, ca urmare a suspendă structurii exportului fiecărei ţări. ferit o recepţie in saloanele amba
şi înţelegere intre popoare’1. Ini rii Constituţiei, sporirii număru Partea poloneză, se arată in comu sadei. Au participai: Koteles Jeno,
ţiativa elaborării acestui proiect lui deţinuţilor .şi refuzul de a or nicat, şi-a exprimat dorinţa de a im general-Iocotent. prim locţiitor al mi ral locotenent J. Vosahlo, general
de declaraţie aparţine României, ganiza a'legeri" (Maroc). Ei au ce porta din Franţa utilaje. In legătură nistrului Apărării Naţionale al R. P. maior F. Sadek. locţiitori ai minis domneşte neliniştea
la care s-au asocia! in calitate de ru! ca Marea Britanic ,,să asigure cu aceasta, în timpul cel mai scurt, Ungare, Erdely Karoly. locţiitor al trului apărării naţionale, dr. A. Grc-
coautori 26 dc state. In cadrul dis o amnislic generală, să permită vor începe tratative comerciale cu ministrului afacerilor externe, Szal- gor, prim-locţiilor al ministrului a-
cuţiilor privind adoptarea pream înapoierea persoanelor exilate st firmele franceze corespunzătoare. mari Nagy Imre, secretarul Consiliu
bulului, au luat cuvintul repre să ducă tratative cu loale părţile In comerţul internaţional actual — lui National al Frontului Popular Pa facerilor externe al R. S. Cehoslova PARIS 26 (Agerpres). — populaţiei civile. Oamenii colonelu
zentanţa Libanului. Iranului, Gha- interesate în vederea găsirii unei se spune in continuare în comunicat triotic, generali $i ofiţeri superiori, ce, generali si ofiţeri ai armatei Ziarul francez „Le* Fiqoro", co- lui Caamano consideră însă ocupa
nei, României, S.U.A., Angliei. A- soluţii conslilutionnle acceptabile — a apărut un factor nou care esle membri ai corpului diplomatic acre populare cehoslovace, funcţionari menlind evenimentele care au loc rea forlăretei ca o declaraţie deschi
jabiei Saudite si alţii. Din aceste pentru poporul Arabici de sud“ un 6limulcnt pentru comerţul exte ditaţi la Budapesta. superiori din Ministerul Afacerilor in Republica Dominicană, scrie: ,.ln să dc război din partea celor de la
discuţii a reieşit dorinţa unanimă {Arabia Saudilă), s-au pronunţai rior : colaborarea tehnică si indus ★ Externe. Au participat, membri ai cercurile latino-americanc dc la San Isidro. Ei sînt hotărili să nu
a delegaţilor de a se adopta nein- pentru „discularca acestei proble trială. Despre colaborarea dintre Po PRAGA 26. — Corespondentul A- corpului diplomatic acreditaţi la New York domneşte neliniştea. Se înapoieze armele. La rîndul lor. mi
tirzial proiectul declaraţiei amin me în Consiliul dc Securitate, da lonia şi Franţa în acest domeniu se gerpres, Al. Lită, transmite: * Praga. pare că această criză compromite
tite. că situaţia va conlinua sa se în vorbeşte înlr-un articol special al a- grav şansele de supravieţuire a ac litarii, mai exigenţi ca oricînd, au
„Sîntem în prezent în situaţia, răutăţească" (Kuweit). cordului care prevede metode de co făcut cunoscut preşedintelui Garda
e declarat reprezentanta ţării noa laborare, îndeosebi in domeniul coo tului de conciliere de la 31 august. Godoy că dacă va ezita să dea or
stre, Mia Groza, în care ideea n- perării producţiei şi livrărilor comu VIETNAMUL DE SUD De asemenea, sînt ameninţate si Şan dinele necesare pentru dezarmarea
ne către alte ţări.
doptării unei declaraţii este i'arq sele guvernului lui Hcctor Garcia populaţiei Ic vor da chiar ci.
recunoscută pe pion internaţional". Godoy. In continuare, ziarul remar 'k
Ţelul unei asemenea declaraţii că : „La originea crizei stă faptul că SANTO DOMINGO 26 (Agerpres).
militarii do la San Isidro (fosta bază
„este de a consacra o serie de LUPTE GRELE LA PLEI ME de operaţiuni a generalului Wessin Corespondentul din Santo Domm-
principii fundamentale conform că în tr e v e d e r ile Iu i WSI$©n Y Wessin) n-au acceptat decît cu go al agenţiei Reutcr anunţă că in
rora să fie insuflate tinerilor idea urma 1111 i mc I o r evenimente petre
lurile nobile de pace, de respect iu R h o d e s ia d e suci SAIGON 26 (Agerpres). — au intrat în acţiune împreună cu greu compromisul de la 31 august. cute în Republica Dominicană, con
reciproc între oameni şi între po In regiunea platourilor înalte din forţele guvernamentale pentru a Ci n-au renunţai la puterea pe care ducerea tării a scăpat de sub con
poare, Tespcclnl pentru valorile centrul Vietnamului dc sud, la Pici sparge încercuirea forţelor patrioti au obţinut-o cu ajutorul S.U.A. Dc trolul guvernului provizoriu şi în
spirituale şi materiale create de SAL1SBURY 26 (Agerpres). — tei controversate probleme. După Me, continuă să se desfăşoare lupte ce. la Miami, susţinui de tot ce este mai ţară se semnalează numeroase asa
omenire4'. Fidelă spiritului de co Cilind surse demne de încredere, primele întrevederi pe care le-a a- grele intre forţele patriotice şi tru Făcind bilanţul luptelor desfăşura reacţionar la Pentagon şi C.I.A., ge sinate politice, puse la cate de for
laborare, ,,delegaţia română este ogenţîa France Presse relatează că vut cu Smilh nu s-a puiuţ afla ni pe speciale guvernamentale. Agen te intre 19 şi 23 octombrie la Piei neralul Wessin Y Wessin continuă ţele dc dreapta. Potrivit agenţiei,
să aliţe deschis pe reacţionarii do
animală de dorinţa de a se ajunge lan Smith, primul ministru rhod'1- mic. Wjlson refuzînd să facă vreo ţiile de presă subliniază că pentru Me, agenţia VNA, citind agenţia „E- minicani în numele aceluiaşi prin grupări de extremă dreaptă au ocu
la un -text final care să Întrunea sinn, intenţiona să aminte vinerea declaraţie. EI urmează să aibă în protejarea taberei, aviaţia sud-viel- liberarca", arată că au (ost distruse cipiu „al anticomunismului". Eveni pat marţi o seric dc clădiri ale mi
scă adeziunea unanimă". trecută proclamarea unilaterală a in trevederi şi cu alic personalităţi namoză $i americană a efectuat pes 17 lancuri 51 maşini blindate, 42 mentele au începui să se precipite nisterelor. pe care refuză să Ic pă
In şedinţa de luni după-amiază dependenţei. Mesajul primului mi- Mid-rhodesienc printre caro J. Gon- te 600 de raiduri. Agenţia UPI a a- autocamioane, au fost doborite cinci lunca trecută cînd militarii dc la răsească. Trupele forţelor inlerame-
a fost adoptai in unanimitate mslru englez, Marold W'ilson, prin do, liderul opoziţiei oficiale din nunţat marii dimineaţa că coloana avioane americane de luplă şi au ricanc au ocupat clădirile si au in
preambulul proiectului de dccla- rare s-a declarat de acord să vină Parlamentul sud-rhodesinn şi cu alţi de care blindate guvernamentală, în fost capturate două tunuri de marc San Isidro cu tancuri şi artilerie au terzis apariţia ziarului guvernamen
jalic. In preambul se subliniază, in capitala Rhodesiri şi să con tin ue zece membri ai grupării sale, pre soţită dc consilieri americani cc se calibru. Agenţia de presă „Elibera ocupat fortăreaţa Ozama. Această tal „La Narion” si a ziarului de stîn-
veche fortăreaţă care datează dc pe
printre altele, rolul important ca discuţiile în vederea găsirii mijloa cum şi cu A. Palley, singurul depu îndrepta spre Piei Mc, a reuşit, în rea" transmite, dc asemenea, că tru timpul ocupaţiei spaniole domină ga „Patria". Singurul ziar care mai
re revine tinerei generaţii in ţoa celor penlru reglementarea proble tat alb care nu face parte din Parti cele din urmă, să facă joncţiunea cu pele americano saigoneze, dizlocalc strategic fosta zonă ocupată de tru apare esle organul cercurilor de
le domeniile dc activitate ale so mei rhodesiene, a aminot aceaslă dul lui Jan Smilh, Fronlul rhodc- trupele forţelor speciale încercuite. ia Pleiku, formale din batalionul 21 dreapta „La Hoja". Pe străzile ca
conduse de
pele eonstîlutionalislc
cietăţii şi faptul cu ea va fi che hotărîrc. Râmine însă de văzut în sinn. Marţi după-amiază, după în In timpul deplasări ca a fost ataca do trupe speciale si divizia 42-a dc colonelul Caamano. Se ştie că tru pitalei a avut loc marţi o nouă de
mată să conducă destinele omeni ce măsură demersurile primului mi trevederile avule cu Smilh, Wilson tă în repetate rînduri de patrioţi şi infanterie vietnameză, care au venit pele constitutionalistc au părăsit a- monstraţie împotriva amestecului
rii. Se exprimă, de asemenea, în nistru englez vor contribui, inlr-ade- a conferit cu un mare număr dc re a suferit pierderi însemnate în oa în ajutorul forţelor de la Piei Me au ceastă zonă imediat ce a fost sem forţelor OSA în treburile interne ale
crederea că educarea linorei ge văr, la o soluţionare reală a aces prezentanţi ai diferitelor tendinţe meni şi materiale. căzut intr-o ambuscadă a forţelor pa tării.
neraţii, ca si schimburile de idei locale. Unilăţile primei divizii aeriene a- triotice. In cursul luptei, o „subuni nat actul de reconciliere de la 3! Ministrul lucrărilor publice şi co
în spiritul păcii, respectului reci meiicane, care staţionau la Plciku, tate de elită" sud-vietnameză a fost august. Ocuparea forlărelei Ozama municaţiilor în guvernul provizoriu
proc si înţelegerii între popoare in apropiere dc baza de la Piei Me, complet nimicită. a fost motivată de militari prin dominican, Salvador Slurla, a decla
pot contribui la îmbunătăţirea re sprijinul dat pentru dezarmarea rat că „în tară domneşte haosul şi
laţiilor internaţionale si la întări Parlamentul britanii anarhia". Fostul preşedinte Junn
ic
rea păcii si secunlăţii. Bosch a criticat într-un interviu a-
Lucrămle consacrate adoptării a- cordat corespondentului agenţiei
Reuler comportarea forţelor OSA.
cestul preambul 6-au desfăşurat şi-a reluat activitatea Strauss a apărut din afirmind că „ele ar fi trebuit să
spriiine cererea guvernului dc a în
LONDRA 26 (Agerpres). — morei Comunelor nu arc drept de nou pe avanscena depărtă pe comandanţii militari". Re
La 26 octombrie şi-a reluat acti vot, decît in cazuri excepţionale, prezentanţi ai guvernului provizoriu
vitatea, după o întrerupere dc 11 cind se ajunge la balotaj, şi alunei avi anunţai că de la instalarea aces
NEW YORK 26 (Agerpres].— săptămini, Parlamentul britanic. In el votează in favoarea guvernului. politică a Bonnului tuia au avut loc 92 de asasinate po
La hotelul Woodstok din New prima şa şedinţa, la propunerea fos Agcnlia Reutcr este dc părere că litice. răspunderea lor revenind a-
York a avut loc la 24 octombrie tului ministru laburist. Emmanuel infima majoritate a laburiştilor in proape în întregime forţelor armale.
o adunare consacrată memoriei cu Shinwell, cei C25 de deputaţi, pre Camera Comunelor, rare pune în BONN 26 (Agerpres). — Polrivit ultimelor relatări ale a-
noscutului activist al Par ti du lui zenţi în sala Camerei Comunelor, permanentă în primejdie guvernul, Preşedintele Uniunii crestin-socia- qentiilor dc presă preşedintele gu
Comunist din S.U.A. luptător îm ) ou ales pe Ilorace Kinq, deputat va domina viata politică britanică le, Franz Jozef Strauss, a declarat
potriva (fascismului, Roberl Thom laburist, in funcţia de preşedinta in lunile viitoare. Agenţia sus cita în cadrul şedinţei conducerii parti vernului provizoriu, Heetor Garcia
pson care a încetat dm viaţă săp- (Speaker) al Camerei inferioare a tă aminlrslc că tocmai in momen dului său. care a avut loc la Mun- Godoy a convocat o şedinţă extra
lAmina treculâ. Gus Hali conducă Parlamentului britanic, în locul de tul reluării activităţii in Camera Co chen, că în timpul tratativelor pur ordinară a cabinetului penlru a 0 -
tor al Partidului Comunist din putatului conservator, 1 Iarry Hyllon munelor, deputatul laburist James tate în vederea formării noului gu xamina silviatia gravă care s-a creat
S. U. A. si alţi vorbitori au subli Fostcr, decedat cu două luni in ur Hoy va lipsi cel puţin trei săplă- vern vest-gorman. cancelarul Erhard în tară.
niat aportul deosebii pe care l-a mă. mîni. fiind bolnav. Cu toate aces i-a oferit postul de ministru al afa
adus RobeTt Thompson Sn lupta Alegerea lui Kinq in această func tea, in cercurile politice londoneze cerilor interne. In legătură cu acea
clasei muncitoare americane şi ţie a redus la numai două voturi se apreciază că opoziţia conserva i a sta, ziarul „Wclt am Sonfag" sene
devotamentul său faţă de cauzo majoritatea dc care dispunea in Ca toare nu se va folosi dc situaţia w că „penlru moment" Strauss a refu
socialismului. mera Comunelor Parlidul laburist. care s-a creat înlrucit în momentul * - A zat această ofertă.
După cum se şlic, preşedintele Ca- de fată nu doreşte noi alegeri, 0 - Cu cillva ani în urmă. în calitate De
vînd in vedere rezultatele ultimelor
sondaje în rîndul opiniei publice din VIETNAMUL DC SUD. — In foto: Palrulă a Diviziei I aero cobo- dc conducător al grupării sale, Stra
Anglia, caro indică un avans de 11 rînd dintr-un elicopter in regiunea An Khe, Vietnamul central şi pre- uss a ocupat postul de ministru al
Proiect de lege respins la sută în favoarea laburiştilor. gătindu-sc să pătrundă intr-o pădure. apărării al R.F.G. După cum se ştie, pretutindeni
el s-a dovedit a fi amestecat într-o
serie de scandaluri politice si a fost
de Congresul S. U. A. silit să-şi dea demisia. ♦ OMUL A EXISTAT ÎN
Din nou despre politica agricolă a Pieţei comune rătat campania pentru pregătirea n- AMERICA LATINA CU
Cu toate acestea, după cum au a-
1 WASHINGTON 26 (Agerpres).— Această ultimă „răbufnire de inde legrrilor Sn Bundestag din 19 sep 5.000 DE ANI ÎNAINTEA
Înainte de a intra in vacantă, Con- pendentă14 a Congresului, cum au consi BRUXELLES 26 (Agerpres). — Aciuald sesiune urmăreşte să a- După întreruperea şedinţei, miniş tembrie şi lupta care a urmat pen
qiesul Statelor Unite a respins, prin derat-o unii comentatori politici ome- In „prezenţa" scaunului gol al de vanseze noi propuneri în această trii au continuat întrevederile se tru portofoliile ministeriale. Strauss EREI NOASTRE
unul din ultimele sale voturi, un pro Ticani, prilejuieşte pentru alte ziare legaţiei franceze — care a consti problemă, care să vină in intimpi- parate. Emilio Colombo, ministrul a apărut din nou pe avanscena po
iect de lege prezentat de preşedintele comentarii cu privire la activitatea tuit principala ţintă a obiectiveloi narea cererilor Franţei. italian al trezoreriei, preşedintele în litică a Bonnului. Numărul repre Profesorul antropolog de la U-
Johnson cu privire la ajutoarele fi generală a accslci a 89-n sesiune a aparatelor de filmat şi fotografiat — lunclic al Consiliului Ministerial n zentanţilor partidului condus de nivcvsitatea din Columbia, Eduavd
nanciare care ar fi urmai să fie a- Congresului american. „Ceea cc s-a După mai multe ore de dezbateri, Slrauss în cabinetul lui Erhard a Lanmng, a semnat un articol in
cordale din buqelul stalului chiriaşi intimplat spre slîrşitul sesiunii, scrie „cei cinci" au încercat luni la Elles „cei cinci" s-au despărţit fără a se avut înlrevederi succesive cu Paul crescut. In afară de aceasta, în tim publicaţia t,Scientific American'
lor mai săraci spre a puica face fată ziarul „New York Herald Tribune", să reia firul negocierilor, rupt la 30 realiza vreun progres substanţial pe Henri Spaak, Gerhard Schrocdor, pul tratativelor dinlre partidele coa in cave arată că cl a descoperit
chiriilor prea ridicate. Respingerea este că un număr de 25 de membri iunie do guvernul francez, privind calea unui acord privind elaborarea Kurt Schmuccker şi Walter Hali- liţiei guvernamentale. Strauss „sa
acestui proiect de lege a intervenit democraţi ai Camerei Reprezentanţi finanţarea politicii agricole a Pielei unor noi măsuri dc finanţare a Eu slein, preşedintele Comisiei CEE. Pe reabilitat din punct de vedere poli şi deţine mărturii cate atestă laj)-
prin manevre oarecum complicate. lor s-au răzqîndU brusc şi au votat comune. ropei agnrolc. Se precizează că în dc altă parte, reprezentanţii Olan tic", primind din partea conducăto tul că omul a trăit pc coasta pe-
Congresul respingînd nu legea prin Împotriva unei legi pe care practic o După cum se ştie, problema finan cercările de a se ajunge la un acord dei, Luxemburgului şi Belgiei s-au rilor partidului libcr-dcmocrat asi ruviană a Amcricii Latine cn
care se instituia acest ajutor din par aprobaseră cu cileva săptămîni înain tării politicii agricole comune a pro au înlimpinat opoziţia delegaţiei întrunit si ei la un dejun. A fost dis gurarea că aceslia nu se vor împo 8.500 dc ani înaintea erei noa
tea statului penlru chiriaşii săraci — te4’. Aceasta înseamnă, explică zia vocat actuala criză din Piaţa comu vesl-germane, rare n refuzat să-şi cuta! planul lui Spank vizînd readu trivi parlicipărîi sale în guvern. stre. Aceasta înseamnă că omul a
lege care fusese aprobată anterior — rul, că „majoritatea sintetică" pe ca nă, deoarece, pe lingă propunerile dea consiinţămintul la orice formu In condiţiile acestea, refuzarea existat in America Latină cn
ci un alt proiect de lege prin care se făcute în acest sens de Comisia lă dc compromis. Ulterior, ministrul cerea Franţei la masa Iratalivelor. portofoliului ministerial de către 5.000 dc ani înainte de in/nnţa-
alocau fondurile pentru acest ajutor. re o obţinuse la un moment dat ad CEE. aceasta a avansat şi o serie dc economici al R.F.G., Kurt Sclunue- Observatorii politici de la Bruxelles Strauss este caracterizată de unii rca primului oraş in Mcsopnta-
„Aslfel că administraţia, care propu ministraţia, nu s-a putut menţine si idei suoranationalc, cum ar fi crea cker, a afirmat că esle inutil să se nu exclud posibilitatea ca. în urma observatori politici drept o simplă
sese acest proiect, s-a văzut pusă in ca, „cu alte cuvine, administraţia poa rea unui buget federal al „celor şa continue negocierile înlre „cei cinci", acestor tratative de culise, „cei manevră a eonducălorului grupării mia. Pvolcsorul Lanning arată că
postura unui jocheu angajat pentru o te crea uneori o majoritate artificială, se" aflat la dispoziţia Parlamentu vesl-germane conservatoare. Scopul cl a descoperit in Peru numeroa
cursă, căruia in ultimul moment i se ca apoi ele să fie reluate cu Fran cinci" să adreseze o invitaţie for său principal rămîne în conlinuare se obiecte din piatră şi lemn in
ia calul de sub picioare", cum scria dar nu o poale păşiră prea multă vre- lui european, idei respinse dc că ţa în momentul cind ea ar reveni la mală Franţei de a-şi relua locul lu cucerirea poziţiilor polîlice-chcîe din cursul unor săpături clcctnaic în
ziarul „Washington Post". tre Franţa. masa tratativelor. masa tratativelor. Ronn. straturi ale pămîntului formate
cu peste 8.500 de ani înaintea erei
noastre. Noua descoperire este o
i dovadă, a spus cl, că pe coasta
VARŞOVIA chimice si farmaceutice etc. Din semn de prolesl împotriva politicii cit dorinţa lor de integrare eco putalilor în legătură cu cxploalaren privire la fuzionarea lor. Se astcap
La 25 octombrie a sosit la Var R.F.G. va creste importul de pro guvernului englez în Aden. Potri nomică. zăcămintelor rie cupru chiliene. tă ca o mare parte din cei 700 dr pcTitviană au existat condiţii cli
şovia o delegaţie culturalii austria duse chimice şi farmaceutice, dc vit agenţiei Reutcr. sludenlii au Această lege prevede, după cum salariaţi ai comapnici „Vcnot" să materice pentru dezvoltarea unei
că condusă dc A. Auer, director mase plastice, de le x lile . tablă, pro transmis Camerei Comuncdor o seri CAIRO se ştie. exploatarea în conuin a bo fie concediaţi. In ultimul limp in faune şi vegetaţii abundente.
general penlru problemele colabo duse electrotehnice, mijloace dc soare cerînd lichidarea bazei mi La Cairo s a reunit luni Comite găţiilor de cunru ale tării de către dustria dc maşini din Franţa trece
rării culturale şi ştiinţifice cu stră transport. litare engleze din Aden. tul Executiv al Confederaţiei inter- companii chiliene si nord-amerira* prmtr-o perioadă de depresiune, ♦ RÂZBOI ÎMPOTRIVA
inătatea din Ministerul Afacerilor NEW YORK no. Greva afectează, printre alie căreia companiile caută săi facă fa
Externe al Austriei. Luni după-amiază s-a întrunit din le. marile mine Chuqnicamata si ţă prin fuzionări. CRUSTACEELOR
Delegaţia va discuta programul nou la cererea Pakistanului Consi Rrarlen, aparlinînd companiilor
scnimbunlor culturale si ştiinţifi liu) de Securitate penlru a discuta nord-ainericane Anaconda, respec BONN Pescarii din delta Nilului au
ce pe următorii am intre Polonia modul în care a fost aplicată re tiv Kennecot. Corespondentul din Paris al 71a declarat război crustaeeelor al
şi Austria. zoluţia sa din 20 septembrie în Greva a fost declarată la chema rului „Frakfurter Rundschau", Fried bastre, dar, deoarece sint pc calc
problema conflictului indo-pnkista- rea Confederaţiei muncitorilor de Wesemann. relatează că preşedin să-l piardă, au cerut ajutorul au
SOFIA noz. In prima parte a şedinţei au LUSAKA la minele de cupru, aflială la Cen tele de Gaullc s-a pronunţat îm torităţilor. Crustaceele albastre
naţionalc a sindicatelor arabe. In
Agenţia BTA relatează că valoa lua* cuvintul Zulfiknr Bhulto. mi cadrul reuniunii, la care au parti trala unică a oamenilor muncii din potriva construirii unei noi clădiri sint foarte mari. agresive şi în
Chile.
rea schimbului de mărfuri dinlre nistrul de externe al Pakistanului, La Lusaka au începui marii lu cipai reprezentanţi ai sindicalelor penlru cart ierul general al pactu fometate. Ele vin. probabil, din
Republica Federală Germană si Bul şi Swaran Sinrh, ministru de ex crările. unei conferinţe la caic din 9 ţâri arabe, precum şi din lui nord-atlanlic. Această construc Oceanul indian prin Marca Ro
garia va creşte in anul 1965-1966 terne al Indiei. Ambii vorbitori au participă reprezentanţi al 12 ţări Aden, secretarul general al Confe ROMA ţie urma să fie ridicată în apropie şie şi distrug toţi peştii din deltă.
Polrivit datelor publicate dc Mi
cu aproximativ 160 milioane de expus poziţiile ţărilor lor fală dc din Africa răsăriteană şi ai Marii deraţiei. Ragoh. a prezentat un ra nisterul muncii al Italiei, în august re de Paris şi să înceapă în toam rup plasele, nu ezită chiar să a-
Rrdnnii. Participanţii vor examina
mărci vest-qermane, adică cu a- aplicarea rezoluţiei Consiliului de port 01 privire la situaţia activi in tară existau 1 046 000 şomeri. In na anului viilor. „Acest veto al tace copiii care se joacă pe plaje,
proximaliv 30 la sută fală de anul Sccurilate. potrivit unui plan propus confe lăţii sindicale în lumea arabă $' comparaţie cu august anul trecui, şefului de stat francei, spune We şi. uneori, sint periculoase şi pen
1964. Protocolul la acordul pentru După o pauză, delegatul Indiei rinţei modalităţile de creare a unei perspectivele mişcării in lumina semann, este pusă de cercurile a-
schimbul dc mărluri şi plăti pre nu a mai revenit în sala do şedin comunităţi economice a Africii ră conferinţei arabe la nivel înalt. numărul şomerilor a crescut cu liatc în legătură cu incertitudinea tru pescari.
vede livrarea către R.F.G. a unor ţe. In absenta sa s-a stabilit că ur săritene în baza unui acord pe o 70,000. privind intenţiile Franlei fată de în prezent se intenţionează să
mărfuri tradiţionale bulgare, ca mătoarea şedinţă va avea loc mier perioadă de 10 ani. Se remarcă că SANTIAGO DE CHILE NATO". Construcţia trebuia să fie se bareze crustaeeelor drumul
fructe si legume, tutun, produse a- curi. scopul accslci comunilăli este mai P A R IS gala în anul 1969 — dată la care prin Canalul dc Suez printr o jila-
nimaliere. Vor fi exportate, de a DAMASC rurind năzuinţa de unificare a c- Aproape 17000 de muncitori di Două *oci 'lăţi franceze pentru cele 15 state membre ale pactuln* să dc sirmă prin caic să treacă
semcnca, produse ale industriei e- La Damasc a avut loc o demon forlurilor in vederea dezvoltării c la minele de cupru din Chile au fabricarea de utilaj minier — „So nord-atlanlic pol denunţa acest curent electric. Înfăptuirea pro
cietc Pic" şi „Vrnol et Co" — au
declarat luni grevă protestind im
I Jectrolchnice $i constructoare de straţie de protest a studenţilor a- conomice a ţărilor respective, de- potriva legii votate în Camera De anunţat că au ajuns la un acord cu pact. iectului. prezintă, insă. multe di
fricani care studiază în Siria, in
maşini, metale neferoase, produse
I ficultăţi.
Redacţia 5I administraţia ziarului str. Dr. Petru Groza nr. 25, teleîon 15 88. 12 75, 15 85. 12 11. Taxa plătită Jn numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R. - nr 263.320 din 0 noiembrie 1949. - Tiparul, întreprinderea poligrafică Hunedoara- .va. 40.06?