Page 92 - 1965-10

PLECAREA LA BELGRAD A UNEI

PAGINA 3 DELEGAŢII MILITARE ROMANE

Miercuri dimineaţa a părăsit Capi­ armale — secretar de slat pentru a-
tala, plecînd la Belgrad, o delegaţie părarea naţională a Republicii Socia­
militară, condusă de generalul de ar­ liste Federative Iugoslavia, general
de armată Ivan Gosnjak, va face o vi-
■ CALITATEA mată Leontm Sălăjan, ministrul lorte- zilă oficială şi prietenească în această
ale Republicii Socialiste
lor nrmalc
România, care, la invitaţia locţiitoru­ tară.
lui comandantului suprem al forţelor (Agerpres)
FONTEI —

UN INDICATOR HOTĂRiREA

PRINCIPAL Comitetului Executiv al Comitetului Central

ANUL XVII. NR. 3368 JOI 28 OCTOMBRIE 1965 4 pagini, 25 bani
al Partidului Comunist Român cu privire

la întocmirea Istoriei P. C. R.

l» K I I t M K l . i : t M l l l i n :
Congresul al IX-lea ol Partidului ideile şi tezele greşite pe care le
Comunist Român a stabilit să se ela­ cuprind în probleme importante de
„INIŢIATIVA E VIABILĂ. boreze o Istoric a P C.R , care por­ tactică şi strategie.
In vederea aducerii la îndeplinire
nind de la începuturile mişcării mun­
citoreşti. să prezinte întregul drum a acestor indicaţii ale Congresului al
de luptă al clasei muncitoare, al IX-lra al P C.R. Comitetul Executiv
C U M O APLICAŢI?" Partidului Comunist Român — orga­ al Comitetului Central al Partidului
Comunist Român hotărăşte :
nizatorul şi conducătorul luptei pen­
tru eliberarea socială şi naţională a 1. Ţinînd seama de însemnălalea
poporului, în strînsâ legătură cu acestei lucrări, precum şi a întregii
realităţile politico-economico şi so­ activilăli de cercetare a problemelor
ciale ale fiecărei etape de dezvolta­ de istorie a partidului se consliluie
re a tării noastre. o Comisie a Comitetului Executiv al
Redînd lupta eroică deslăşurală de Comitetului Central a) Partidului Co­
comunişti. Istoria partidului trebuie munist Român pentru Istoria parti­
INTERCALATA să constituie un puternic mijloc de tă : Nicolae Ceauşcscu — preşedin-
dului, avînd următoarea componen­
educare a membrilor partidului, a
lele Comisiei,
Ion
Chivu Stoica,
tinerei generaţii, a întregului popor,
în spirilul glorioaselor tradiţii alo Gheorqhe Maurer, Ghcorghe Apos­
mişcării revoluţionare din tara noa­ tol, Alexandru Birlădeanu, Emil
Dodnaraş, Alexandru Drăqhicj, Paul
Partidului Comunist Ro­
stră, ale
DE STERIL mân, conducătorul încercat al luptei Niculesc u-Mizil, Lconte Răutu, Ma­
nea Măncscu.
pentru libertatea şi fericirea poporu­
lui. In aprecierea activităţii partidu­ 2. Intr-o primă clapă se va întoc­
lui in anii ilegalităţii, va trebui să mi o lucrare sintetica (sclulă a Isto­
se tină seama de împrejurările gre­ riei partidului), care să înfăţişeze, in
ESTE O SCUZA? le în care a fost nevoit să activeze, IX-Jea, drumul parcurs fie mişcar°a
lumina indicaţiilor Congresului
al
analizîndu-se în spirit critic hotări-
rile Congreselor si alte documente
acordind o deosebită atenţie aprecie­
Aici, în clasă, alături de carie şi profesor, se pun bazele viitorului. Folo: I. TEREK de partid din perioada respectivă, muncitorească şi de partidul nostru,
rii piste, ştiinţifice a liniei politice,
a hoiărîrilor si acţiunilor partidului
in diferite .-etape.
La întocmirea lucrării vor lua par­
DISCUŢIE CU CADRELE te lucrători ai Institutului de istorie
I n c u r t e a a partidului, ai (ustiiulului de istorie
DE CONDUCERE şi ai Institutului fie economie ale
Academiei Republicii Socialisle Ro­
DE LA E.M . URICANI Cu planul pe 10 luni îndeplinit In vizită mânia, ai Scolii superioare do partid
..Ştefan Gheorghiu", ar Editurii po­
Sporurile însemnate înscrise lună de lună de cu struguri In dud litice, cadre de partid din ilegalitate.
Zilele Irecule, un
către siderurgişlii hune doreni Ia producţia de grup de tineri, mem­ Lucrarea va apare în cursul anu­
fontă, oţel şi laminate au condi|ionat consoli- bri ai organizaţiei de lui 1900.
Discuţia cu tovarăşii din con­ darea succeselor şi in iuna aceasta. In octom- bază U T C de la O- 3. După apariţia lucrării fio sinte­
ducerea Exploatării miniere U- brie, o bună parte din sectoarelc de bază ale ficml raional PT.T.R. Portretul satului se contu­ Slili doar. Am venit şi am ur­ Si nana Ană ride cu toată ză se va trece la întocmirea unei lu­
ricani pc urmele anchetei: -I- combinatului : furnale, otclarii, laminoare, a- din Haţeg au vizilot rează din citeva (inii : uliţa cat dealul la Pârău, acolo undo lata. crări <le mai mari proporţii: Istoria
niţiativa e viabilă. Cum o a- vind indicii de ulilizare îrabunălăţi(i, au creat Combinatul de indus­ largă, curată, străjuită de o culeg femeile merele. Le-am Rid loti. Partidului Comunist Român, care ur­
plicali?" am inccput-o dc la o posibilitatea ca planul producţiei globale şi trializare a cărnii clin parte şi de alia de casc cu zid ajutat o bucală de vreme a- — 173 şi citeva puncte, na­ mează sâ fie gala pină la sfirşilul a-
cifră. In ultimele luni conţinu­ marlă pe întregul Com binat, în primele 10 luni. localitate. Cu acest trainic, riuduiala bună a gos­ poi am plecat in ţarină, la re­ nă Ană. nului 1907.
tul de cenuşă din cărbune a să fie îndeplinit cu 5 ’/ile mai devreme, prilej utcciştilor le-a podarilor. vorba şi gesturile coltatul porumbului Cu oca­ — Să fii sănătoasă, şi să (iu In acest răstimp, pe baza conclu­
lost depăşit cu 1-2 la sută ia|ă Important este câ. pa ralcl cu creşterea pro- lost prezentat între­ lor. Citeva linii care rodau zia asta, spunea tovarăşa pre­ şi eu să-U mai dau de lucru ziilor ce se vor desprinde din dis­
dc admis. Drept urmare colec­ duc|ici de metal, sidcrii rqiştii au mărit şi valoa- gul flux tehnologic fhipul salului Lăpuşnic. sat ti­ şedintă, că vede şi vacile la la adunat... cutarea lucrării rlc sinteză, vor li o-
tivul minei a livrat Prcparatici rea beneficiilor realizate pesle plan. La sfirşitul care are loc în com­ pic aşezărilor dc pe malurile păşune. Acu-i amiază. După Ana Luncan a plecat. Pre­ dilate o scrie rlc lucrări monografi­
din Lupcni cărbune de calitate primelor Irei trimestre de activitate, şuma binat (MARIA BÂRA liniştite ale Mureşului, dur ca­ două ceasuri pleacă iar. Zice şedinta moi chibzm o clipă a- ce privind momente importante a)e
slabă. Dar ială ce ne spun in beneficiilor dale pesle plan economici naţiona­ — corespondentă). re a împrumutat şi din fru­ fă-i musai să fie lingă graj­ poi : istorici partidului; începuturile miş­
legătură cu aceasta tovarăşii cu le reprezintă 11.936.000 lei. museţea şi mărelia aşezărilor duri. la descărcaţii porumbu­ — Disearâ trebuie luate cării muncitoreşti <lin tara noastră,
care ara stat de vorbă, fie munte. lui. După aceea iar asistă la alle măsuri. Oamenii care răscoala din 1907. greva generală din
Cu sprijinul Din portretul do azi ol sa­ muls şi iacă. vine seara, ope­ au fost la transportul porum­ 1920, luptele muncitorilor celenşli
Ing. EUGEN COL1BABA, Artişti Accaslă depăşire de lului Lăpuşnic, din Irumuse- rativa... Ţoală ziua nu slă lo­ bului. să treacă la rccollot la şi petrolişti din 1933. insurecţia ar­
plan s-a obtinut
pe
şeful exploatării: seama folosirii in- cetăţenilor |en sa naturală şi inedită sc cului. Ra i la grădină, ba-i in Băltită. „Carpaţi"-ul transpor­ mată din 1944. participarea Româ­
niei la războiul antihitlerist, insta­
bucureşteni lensjve a cuptoarelor dqspripdc .mai ca orice, r,Rupturi. ba-i. .peşte- şirete, ba-i tă dimineaţă merele (a U R.C C. urarea şi consolidarea putorii popu­
Din bilanţul fiecărei luni roiesc Martin. omul Omul acostă care n in Insula, bo-n Poiană.. Are ş! apoi continuă cu porumbul. lare, construirea orînduirii socialiste.
că am depăşit procentul admis de După cum ne in­ transformat nu numai locul o „rută.... Tractorul care a transportat
cenuşă. De ce? Mă voi opri la u- la Hunedoara formează tov ing. In satul Vălişoara unde s-a născut şi a crescut, — Vorbeşti fie parcă n-ai cu remorca...
nele cauze Iniţiativa «Nici un va- Nicolae Sin'limbren- din comuna Almasul dar care s-a transformat pe cl cunoaşte-o, interveni Pelm Despre femeia aceasta care
gonet de minereu (cărbune) rebu- nu. şeful secţiei, încă Mic, raionul Orăştie, însuşi. CAccti, ajutorul rlc contabil. fie 7 ani stă în fruntea coope­
tal“. oare este viabilă, om aplical-o Ieri, 27 octombrie, de pe acum s-a ajuns s-au depus multe e* Ca să cunoaştem doar citi- Mai vru să adauge ceva dar rativei s-ar putea scrie un co­
foarte sporadic. $i iată justificarea. în fala siderurgişiilor să se lucreze cu in­ forturi pentru cons­ va dintre aecsli oameni, să renunţă. In prag se ivi Lucre- mentariu liric pc tema frumu­
Noi exploatăm cărbune dmlr-un din Hunedoara Tea­ dici la nivelul anului truirea unor edificii pătrundem pe poarta fie cu1 lia Costa, preşedinta coopera­ seţii şi măreţiei omului con­
pachet de două straturi cu o in- trul muncitoresc C.TR. 19GG. social-cullurale. Aici loarea ierbii in curtea cu stru­ tivei agricole de producţie. temporan Despre ea şi despre
tercalalie medie de steni de O.ft- Gin Ieşti a prezentat au fost construite, cu guri în dud (Aici. vila de vi-; — Trebuie să grăbim recol­ Ana Luncan, despre Vasjle
1,00 m. Sterilul se afla in mijlocul comedia In două ac­ sprijinul cetăţenilor, a urcat în dudul înalt, incit ai tatul porumbului. Terminăm cu Cociş si foan Boie, Sabina Mi-
depu­
mobilizaţi de
zăcământului. Voii spune: „puscati te „IJIise şi... coinci­ taţi. localuri pentru impresia că trudele dudului mer-'le si trecem cu toţii la lifulă şi Romanca Buda, Ver-
selectiv şi aii rezolvat problema dentele" de Mirrra Recenzie şcoala dc 4 ani şi sini slrngurii). porumb... glielia Crişan şi despre mulţi
calităţii". Tocmai aici c necazul. SeptiIici si Gheorghe — A venit şi tovarăşa pre­ Poarta de la curtea cu stru­ ce-an slat mereu în capul co­
La noi nu se puşcă selecliv. Si Dumbrăveanu. căminul cultural. şedintă ? intrebă socotitoa­ guri în dud sc deschise iar. şi loanei muncii s-ar putea scrie
acea st a, pentru că sterilul, for­ La căminul cultu­ Acum, în Vălişoa­ rea Vcrghelia Crişan, hrlifîn- în pragul uşii apăru Ana Lun- un pocni. Sînt oameni obişnu­
ral din comuna Cut, can, cu un şort sfrins in bra­ iţi. oameni simpli care prin
mat mai mult dm marne, e moale, ra s-a înălţat un nou du-şi privirea de pe imprima­
iar cărbunele este tare. Chiar clacă La nivelul raionul Sebeş, tova­ local penlru magazi­ tul cu cifre. ţe pe care-l întinse contabi­ munca lor au ridicat valoarea
am puşca selectiv, şistul, fiind răşa Rodica Irimio, nul sătesc. Peste pu­ — Venit, răspunse omul în­ lului şef. proprietăţii obşteşti la milioa­
moale, se amestecă cu cărbunele. bibliotecară, a pre­ trebat. scotindu-si şapca si — Cum a fosl, nană Ană ? se ne $i au pornit, aşa ca mulli
Este adevărat, nu in măsura in anului 1965 zentat în fala a pes­ ţin timp cetăţenii din şlergindu-şi fruntea. M-a pur­ interesă preşedinta. alţii, fie (a puţin : o căru|ă, un
care se puşcă acum, dar se ames­ le 370 de ţărani co­ Vălişoara vor avea tat şi pe mine fie era rit pe ce — Să mai fi avut pe alît. plug şi-o grapă, doi cai şi 35
operatori
recenzia
tecă totuşi. cârtii „Ciocoii vechi prilejul să se apro­ să nu mă pot tine după dum­ Bună pialâ fa Deva. Nu m-nu ha. teren arabil.
Aceasta, poate, nu ar constitui Pînă în prezent la şi noi". După recenzie vizioneze cu o se­ neaei Păi spune si dumnea­ lasat nici să răsuflu Ba goqo- Dacă azi vrei să vorbeşti
şan, ba ardei, ba... Să nume­
un argument. Motivul pentru care O.S.M. m. 2 de la a rulat 11Imul „Fraţii ne de produse exis­ flespre aceşti oameni nu tre­
C.S
Hunedoara sa
nu puşcă in selectiv este altul. Pen­ elaborat peste planul tente In acest maga­ ta Dc la fermă am plecat sA re tovarăşul Mihăilă. ori to­ buie să le opreşti la averea pe
varăşul Căceu, că-s toii aro-
tru scoaterea separat a inlercala- corsicani" (VASILE ducem lăzile penlru mere. Şi fo. in şnrtă, pînă la o centi­ rare au adus-o cooperativei,
li;-i de steril şi separat a cărbune­ aceslei luni mai mult GAL AŢA — cores­ zin. (IOAN JUDE — asta tocmai in capul satului, la ferma cu cele 1.222 dc vi­
lui. noi trebuie să puşcăm de trei de A .130 tone olel. pondent). corespondent).’ mă. Trei mii. vreo două sulc- le, cu 700 de păsări. Ia mili­
ori; o dată in steril, iar de 2 ori cincizcci şi ceva mărunţiş Să oanele de zile muncă concre­
în cele două zone fie cărbune. Lu­ Stiti că nc-or lăudat marfa tizate în casele noi. în îm­
crul acesta e posibil, dar nu e gospodinele din Deva. Parcă brăcămintea şi bunăstarea tu­
tivităţii muncii, iar apoi penlru că TOAMNA PE OGOARE mărat-ai. tovarăşe Căccu ? oameni, le qînrleşti mult mai
mi-o crescut inima. No. nu-
turor ţăranilor din sat.
Dacă
rentabil. Mai înlii penlru că influ­
vroi să redai chipul aceslor
enţează negativ realizarea produc­
— Da. 3 251,80 lei.
— Si ce venituri mai avem
diminuează producţia. de )a gradină pînă acum ? departe: la procesul complex
Mai sini si alte cauze care au — Nu-i greu de socotit, na­ prin care ei, transformînd sa­
ei.
lul. s-au transformat pe
grevat calitatea cărbunelui. în sub­ nă Ană. Stai puţin... Hirliile Cind vorhesc despre coopera­
teran nu se acordă suficientă a- penlru activităţi mai puţin importan­ lucru este judicios folosit. La Calda arată 244 175 lei.
tenlie alegerii- sterilului. Avem La recoltări... te. Intirziate cu siriusul recoltei sînt de Jos, cooperatorii mai trebuie să -— Rine arată. Aşa am soco­ tiva lor, despre munca lor,
lipsă de muncitori, dar nu-i totuşi şi cooperativele agricole din Căpud, elibereze suprafeţe mari de teren o- tit şi noi, cei de la grădină. oamenilor acestora le vorbesc
ocini, fala, întreaga , făptură.
un motiv. Selii flc brigăzi şi mai­ Teiuş, Totoi şi altele unde porum­ cupale cu coceni. In ziua de 2G oc­ Da', spune-mi. Chelia, cile zile Al nostru, noi, ale noastre . -
ştrii nu se preocupă de această Pe ogoarele cooperatorilor din ra­ bul de pc mari suprafeţe este încă tombrie cele 5 tractoare trimise pen­ mai am ? sint cuvinte care au pătruns
problemă Este adevărat că nici ionul Alba sc desfăşoară o muncă nerecoltal. tru a executa arături în tarlaua —- Cîîe zile de trăit ?, rifle adine în vorba ţăranilor din
noi, conducerea exploatării, nu am intensă la strînsul iccoltei de po­ .Lingă şosea" n-au putut lucra din Vcrghelia Crişan, întorcindu- Lăpuşnic, sînt vorbe pe care
luat măsuri mai severe pentru com­ rumb. Concomitent, se execulă tran­ plin pentru că de pe mari suprafeţe şi privirea spre grafic. :
baterea unor astfel de manifestări. sportul si inmagazinarea produselor cocenii, nu au fost transportaţi. Da­ — Ba. că pe alea nu le poli ei le rostesc cu mindria omu­
Not, de fapt, am studiat această şi se eliberează terenul de coceni ...si arături torită slabei organizări a munci, socoti aşa uşor. Is prea multe. lui de azi. LUCIA LICIU
problemă şi vom trece încă în a- penlru a sc pulea face arăluri de din cele 538 ha planificate au fost
cest an, la alegerea sterilului. pr:n toamnă La cooperativa agricolă de arate abia 172 lia. La cooperativa a-
claubaj manual, la suprafaţă. Îna­ producţie din Alba Iulia, unde mun­ Paralel cu recoltarea culturilor tir- gricolă din Căpud, unitate, de ase­
intea silozului de cărbune vom ca a lost organizată pe brigăzi şi zii de toamnă, în raionul Alba se în- menea rămasă în urmă, pe motivul Datorită frumuseţilor sale na­
monla o bandă transportoare şi echipe s-a recoltat porumbul de pe lilncşle zilele acestea o susţinută că terenul nu s-a eliberat la timp, turale dar şi a celor create dc
de-a lungul ei vom pune munci­ mai bine de 90 la sută din suprafaţa preocupare şi penlru efectuarea ară­ cele pesle 10 tractoare comasate aici SOSIREA \H CAPITALĂ A ANSAMBLULUI DE CINTECE Şl DAN­ mina omului oraşul Deva devi­
tori care sa aleagă şistul vizibil. ocupată cu această cultură. Pe sfirşite turilor de toamnă, lucrare de bază să execute arături au trebuit să aş­ SURI AL ARMATEI POPULARE DE ELIBERARE A R. P. CHINEZE. ne un punct de atracţie pentru
Va da cu siguranţă rezultate bune. cu recoltatul porumbului se allă şi pentru obţinerea unor producţii spo­ tot mai mulţi vizitatori din ţară
Aceasta nu înseamnă că nu vom ţăranii cooperatori din Miceşti, Ciu- rite în anul viitor. La cooperativa a- tepte aproape zilnic ore în şir. Miercuri dimineaţa a sosii în eliberare a R P. Chineze, care va şi de peste hotare. In fotografia
alege sterilul $i în abataje. De gud, Cislei şi alic unilăti. qncolă de produclie dm Vinţul de Măsuri operative pentru urgenta­ Capitală Ansamblul de cînlecc şi susline spectacole intr-o sene de de mai sns vă prezentăm numai
fapt, pînă in prezent, am luat li­ In raionul Alba sint insă şi unilăti Jos, unde tractoarele 6Înt folosite la rea arăturilor se impun şi !a Teiuş. dansuri al Armatei populaib de oraşe dm tară. un fragment din noua arhitec­
nele măsuri în vederea îmbunătă­ unde rocollalul porumbului se des­ întreaga lor capacitate, s-au execu­ Benic, Ciuqurl şi în alte cooperative (Agerpres) tură a oraşului.
ţirii calităţii cărbunelui brut ex­ făşoară în mod nesatisfăcălor La tat piuă acum arături pe 205 ha dm agricole din raionul Alba.
tras. In ultima perioadă rlc timp cooperativa agricolă din Bemc, limp cele 235 planificate.
normele au lost mai judicios în­ de 4 zile nu s-au recoltat decit 5 Rezultate bune au obţinui şi co­
tocmite. hectare ocupate cu porumb. Dm cau­ operatorii din Mihalţ, Alba Iulia, Cis-
za ritmului 6căzul în care se mun­
OCÎAVIAN TOMŞA, secre­ ceşte aici. recolla de porumb de pe lei şi alle unităli, unde această lu­
crare se apropie de sfîrşit.
tarul comitetului de partid: cele 214 ha a lost strinsă în propor­ La Mihalţ, de pildă, s-au efectuat
ţie de abia 15 la sulă Râmînerea in
In ceea ce priveşte calitatea căr­ urma se datoreşte muncii slabe de arăluri pe 570 ha din cele 700 sta­
bunelui. colectivul minei nu şi-a mobilizare a ţăranilor cooperatori la bilite.
făcut datoria O vină o purtăm şi lucru care deseori lolosesc timpul bun Nu peste tot insă timpul bun de
noi, membrii comitetului dc partid.
In cursul acestui an am analizat
în şedinţe de comitet şi în adună­ Lucrul să înceapă mai devreme
rile de partid calitatea cărbunelui,
am stabilit o seric de măsuri pen­
tru redresarea situaţiei ca: repar­ La cooperativa agricolă de produc­ spunea tovarăşa Victoria Bătălan, in­
tizarea mai judicioasă a membri­ ţie din IIia. executarea ogoarelor de ginera cooperativei, mecanizatorii re­
lor de partid pe locuri de muncă, toamnă sc desfăşoară intr-un ritm partizai să deservească unitatea noa­
răspîndirea prin diferite forme a necorespunzălor. In cea mai mare stră încep lucrul târziu. Le-am amin­
experienţei bune ş.a., dar nu am parte această stare de lucruri se tit de nenumărate ori că este necesar
controlat cu regularitate felul cum datoreşte modului defectuos de or­ să folosească mai chibzuit timpul bun
ele se aplică. Deşi măsurile luate ganizare a muncii în cadrul brigăzii de lucru, dar în zadar. Din această
au fost repartizate pe oameni cu rle tractoare. Nu rare sini, spre e- cauză am rămas în urmă cu arătu­
termene, neconlrolind întotdeauna xernplu cazurile cînd mecanizatorii rile, care s-au făcut pe mai puţin de
modul aplicării lor. nu am pulul pornesc tîr2iu la lucru In 2:ua de 30 la sută din suprafaţa planificai*.
trage la răspundere pe cei care 2G octombrie, bunăoară, la ora 10 In cadrul brigăzii de tractoare de la
se fac vinovaţi.________________ mai existau citeva tractoare la sediul Ilia se impune mai multă disciplină,
(Continuare fu pag. 3-a) brigăzii. Cei 7 mecanizatori care de­ penlru ca toate lucrările agricole <le
L. DEMETER servesc această cooperativă profita toamnă să se desfăşoare Ia timp.
corespondentul ziarului de faptul că nu au şef de brigadă De rezolvarea qrabnicâ a acestei pro­
„Drumul socialismului" şi nu respectă programul de lucru. bleme se face răspunzătoare condu­
pentru Valea Jiului — De fapt, în repetate rînduri, ne cerea S.M.T. din Dobra. Mecanizatorii de la S.M.T. Alba care lucrează pe ogoarele cooperativei agricole dm Calda, înainte de începerea lucrului.