Page 94 - 1965-10

PAGINA 3
DRUM UL SO CIALISM ULUI . 3368

ii?
C a l i t a t e a IK7 Producţia

nu s-a întrerupt
ssra indicator pri t D Inlr-una din zilele trecute,

la linia de laminare bluminq-
semifabrîratc a C.S. Hunedoa­
ra, s-a rupt furtunul de ulei
al răsturnătorului de lingouri.
Colectivul de Ia cubi- bine pregătiţi profesio­ mine pentru a pune în organizaţiei de partid, Repararea lui, in mod normal,
lourilc turnatoriei nr. 1 nal, conştienţi şi cu slujba îndeplinirii pla­ munca tuturor comuniş­ ar fi necesitat întreruperea
din cadrul L'.V. Călan răspundere în muncă nului toată priceperea, tilor se oglindeşte in a- producţiei timp de peste 10
este conştient ca de ca­ nici nu se puteau obţi­ talentul şi capacitatea ceslc rezultate bune. Cu minute, ceea ce ar fi dus la
litatea foniei ce o ela­ ne rezultatele scontate. sa de muncă. Exemplul toate acestea, comu­ nerealizarea a ci leva zeci d?
borează depinde în mare Este bine că organiza­ pozitiv l-au dat brigă­ niştii de aici tind spre tone dc otel laminat.
măsură şi calitatea pro­ ţia de partid şi-a în­ zile de topilori conduse şi mai bine. De aceea, Echipa de lăcătuşi compusă
duselor turnate. Fă- dreptat alenlia tocmai de comuniştii Gavrilă Iu cuvintul lor, apreci­ din Iulius Coşovcnnu (şeful c-
cind bilanlul nctivitălii spre acele probleme de Budîu, Nicolae Ciornei, ind rezultatele, au arătat chipei), Nicolae Coronda şi
desfăşurate de comu­ caro se leagă îndeplini­ loan Nemeş şi cei din că se poate face mai Tudor Gheorrjhc şi-a asumat
nişti, de întregul colec­ rea întocmai a sarcini­ brigada de zidari şamo- mult. că se pot obţine răspunderea executării repa­
tiv, adunarea de dare lor. îmbunătăţirea ca­ tori condusă de Ioan rezultate mai mari. In raţiei fără oprirea laminoru­
de seamă şi alegeri a lităţii. Oamenii au fost Ilolh. Topitorii loan Vi- această direcţie s-ou lui. Lucrind cu atenţie şi pri­ I _________ W ? y '
organizaţiei de partid a Îndrumaţi şi sprijiniţi şoiu, Aurel Hordescu, făcut propuneri privind cepere ei au reuşit să înlo­ M B s & - ^
subliniat că activitatea de comunişti să-şi însu­ Nicolae Dubaru şi mais­ eşalonarea turnării pe cuiască furtunul in minimum
comuniştilor, întregului şească noile tehnologii trul Ioan Crişan. mem­ schimburi pentru ca de timp, fără a se pierde mă­
rolectiv, a fost canali­ de fabricaţie, să le cu­ bri de partid, au adus toată fonta lichidă pro­ car un lingou. Este o reali­
zată spre îmbunătăţirea noască temeinic şi să le o contribuţie de seamă, dusă să fie folosită, să zare de seamă, pentru care au
continuă o calităţii fon­ nu se mai arunce cîte fost felicitaţi cu căldură.
tei elaborate. Ca urma­ 1-2 tone, aşa cum se mai B. BORCAN V
re, s-au oblinut rezul­ Intîmplă in prezent. A- corespondent
tate bune. dări de seamă ceasta cantitate trebuie FLOTAŢIA DEVAj HALA CELULELOR
„E meritul organiza­ retopită, se consumă
ţiei de partid, a comu­ şi alegeri în organizaţiile alte cantitâli de cocs şi
nalilor — spunea mais­ 'imp. S-a mai propus ca
trul Ioan Crişan — că organizaţiile de partid N o t ă
au pus la inimă proble­ de partid să intervină pe lingă INTERCALAT!A DE STERIL
ma calităţii, şi an făcut conducerea secţiei pen­
din ea o chestiune do tru a se asigura motoa­ 7 sesizări şi nici
prestigiu pentru întreg re de schimb la ventila­
colectivul. Analizînd cu aplice corect în elabo­ prin munca şi exemplul toarele de aer de la cu­ ESTE O SCUZĂ?
bilouri şi monoraie.
In
răspundere căile şi po­ rarea unei fonte cu lor, la realizarea sarci­ felul acesta planul dc un răspuns
sibilităţile de îmbună­ caracteristici fizico-chi- nilor. De multă atentic producţie se va îndepli­
tăţire a calităţii fontei, mice şi mecanice supe­ şi sprijin s-a bucurat ni cu realizări şi mai (Urmare din vag. 1) dicios membru de partid pe sec­ el există numai formal. De ase­
organizaţia de partid a rioare. colectivul de la cubi- toare si locuri de muncă, să în­ menea, există o gazetă de perele încerc să mi amintesc ziua pri-
desfăşurat o susţinută Aceasta a permis co­ louri din partea ing. mari. Comitetul de partid şi birourile tărim .răspunderea personală a a- şi o vitrină de calitate, dar şi mei impresii despre restaurantul
muncă politică si orga­ lectivului de Ia cubilo- Aurel Mitrofan, şeful în discuţiile şi pro­ organizaţiilor de bază P.C.R. nu cestora. acestea ocupă locul nejustificni, „Dacia" din Orâştie. Nu reuşesci
nizatorică, a analizat cu url ca in cursul acestui secţiei turnătorie nr. 1, punerile comuniştilor s-au preocupat suficient de întă­ căci nu sînt folosite. îmi vin in minte insa alte amă­
răspundere problemele an să elaboreze fonta care i-a dat asistenta s-au oglindit grija şi a- rirea răspunderii personale a şe­ GHEORGHE ZELENEAC, Mai avem şi alte deficienţe. Co­
producţiei şi. în funcţie inoculată nodulară pen­ tehnică, l-a îndrumat şi tenţia lor fată de înde­ filor do brigăzi şi a maiştrilor. La preşedintele comitetului sin­ mitetul sindicalului nu a organizat nunte. Era in vara acestui ani
de situaţia existentă, a tru turnarea ghidajelor sfătuit în rezolvarea plinirea în cele mai bu­ exploatarea noastră sînt brigăzi dicatului : lectorate tehnice cu maiştrii, nu Am intrat in local pe la orele
luat măsurile cele mai ru role necesare Jami- problemelor tehnice ri­ ne conditiuni a sarcini­ bune, care au obţinui unele suc­ s-a preocupat de formarea unei o- 15. Nu era prea multă lume şi
potrivite. Drept rezul­ noarclor, a fontei aliate dicate de elaborarea lor de producţie, preo­ cese în producţie, cum ar fi cele Din bazinul carbonifer Valea pinii de masă împotriva celor care poate de aceea aşteptam o sosire
tai, munca s-a desfăşu­ şl înalt aliate pentru ci­ fontelor speciale. cuparea lor de a munci conduse de tovarăşii Sorescu şi Jiului sintem exploatarea care dau mult rebut. promptă a ospătarului. A venit
tot mai bine, faptul că
rat în cele mai bune lindrii de laminor şi a Trebuie subliniat şi el nu se mulţumesc şi Manolache, dar. care la cablate stăm cel mai slab cu calitatea căr­ La exploatarea noastră, uneori după vreo 20 de minute. N ani
foniei cu caracteristici
stau slab. Adevărul e că organi­
conditiuni". mecanice superioare din faptul că planul la fon­ nu se opresc la ceea ce zaţiile de partid nu an folosit bunelui. Avem şi cauze obiective, aprovizionarea locurilor de muncă dat importantă faptului, mă aş­
cu material lemnos şi cu diferite
dar acestea nu ar fi influenţat a-
Trebuie să evidenţiem care s-au turnat grăta­ tă lichidă pe 9 luni, ld au obţinut, ci tind me­ ţoale formele pentru mobilizarea lît de negativ dacă noi am fi luat materiole se face defectuos. Mun­ teptam să fiu servit onorabil. O
cubilourile cu diametru
faptul -— arătau mai rele comandate de Com- de 700, a fost depăşit*cu reu spre noi realizări, întregului colectiv de muncitori, măsuri eficiente. In abataje ale­ citorii din subteran se deplasează nouă decepţie : mi-a lăsat lista
mulţi participanţi la hinatul siderurgic Ga­ 3,1 la sută, iar la ce­ spre noi succese în ingineri şi tehnicieni la îmbunătă­ gerea sterilului aproape că este nu Tareori la 200-300 metri după de consumaţie, in care n-am gă­
laţi. Sarcinile puse în muncă. Această preocu­ ţirea calităţii cărbunelui, pentru inexistentă. Comitetul sindicatului materiale, fapt ce-i împiedică să-şi sit mai nimic, şi dus a fost. S-a
discuţii — că in acelaşi faţă, problemele ridica­ lelalte cubilouri mal pare izvorăşte din fap­ aplicarea şi extinderea iniţiativei cunoşlea acest fapt mai de mult. organizeze bine munca. Apoi, reîntors abia după alte citeva mi­
timp s a pus accentul te de elaborarea fontei mici cu 27,3 la sută. tul că toii comuniştii „Nici un vagonel de minereu (căr­ dar nu a făcut aproape nimic pen­ muncitorii mi sînt cointeresaţi in nute (destul de multe). Am ce­
muncii
Productivitatea
şl pe ridicarea nivelu­ speciale au fost rezol­ a crescut cu 7,06 la silit conştienţi că în bune) rebutat". tru înlăturarea deficientei, nu s-a îmbunătăţirea calităţii cărbunelui. rut o gustare din lista dc meniuri'.
noul cincinal Ie stau în
lui tehnico-profcsional vate cu succes pentru sută fată de plan, iar faţă sarcini noi. şi dîn In viitor ne vom preocupa mai preocupai de aplicarea iniţiativei Dc multă vreme nu se acordă pri­ Nu m a servit pe motiv că la
ol muncitorilor, pe creş­ că organizaţia de partid economiile făcute la dorinţa lor fierbinte dc mult de realizarea acestui impor­ „Nici un vagonet dc minereu me de producţie, acelora care au pvinz uu sc prepară minuturi.
a ştiut să mobilizeze tant indicator. Vom controla felul (cărbune) rebutat". In curtea ex­ obţinut realizări bune in ce pri­
terea conştiinţei şi răs­ toate forlele colectivu­ fonta lichidă şi cocs se a le îndeplini întocmai cum se aplică hotăjîrile -luate Ja ploatării avem un grafic, unde tre­ veşte calitatea cărbunelui. Am plecat, considcrind totul un
punderii lor fată du lui, a ştiut să-i insufle ridică la 248.358 lei. şi la timp. adunările de partid. De asemenea, buia să se înregistreze situaţia Noi cunoaştem acum toate lacu­ accident.
sarcini. Fără muncitori încredere şi să-l deter- Activitatea rodnică a N. BADIU vom căuta să repartizăm mai ju­ calităţii pe secloarc şi grupe, dar nele care au existat şi ne angajăm 14 octombrie a.c. Ceea ce in
să le înlăturăm. In acest sens vom vară mi-a părut doar un accident
lua cit mai urgent măsuri eficiente s a dovedit a fi o realitate neplă­
pentru introducerea şi aplicarea la cută ce stăpîneştc localul. M-a
l VESTI DE LA 0 A N toate locurile de muncă a iniţiati­ convins ultima mea vizită la data
A vei „Nici uu vagonet de minereu mai sus amintită. Cele intîmplatc
(cărbune) rebutat1'.
m p a» a m ^.purqv»nrţnrMBErra n^»gragnp<» m i m irase ★ cu citeva luni in urmă s-au repe­
tat aidoma, parcă mai supără­
La E. M. Uricani a lipsit preo­
Oameni ai muncii din cele respectul şi recunoştinţa pentru cci După bunul plac cuparea pentru îmbunătăţirea ca­ tor. Am luat condica de sugestii
iii şele şi satele regiunii se adre­ care veghează la sănătatea oame­ lităţii cărbunelui. Comitetul dc cu intenţia să văd care-i reacţia
mai diterile protesii, din ora­
consumatorilor obişnuiţi ai loca­
partid, conducerea exploatării, îm­
nilor muncii.
sează zilnic redacţiei prin Se găsesc încă lucrători din co­ preună cu organizaţia sindicală şi lului la astfel dc fapte. In 13 zi­
scrisori cu veşti despre mun­ In discuţia merţ pentru care respectul faţă de de tineret nu au luat suficiente le dm luna octombrie am găsit
ca şi activitatea lor. despre cumpărători, solicitudinea sînt lu­ măsuri pentru realizarea acestui 7 însemnări critice, bine înteme­
unele nereguli care pe alocuri cruri care nu-i caracterizează. In indicator. Puşcarea selectivă, acolo iate. făcute dc diverşi cetăţeni.
îşi mai fac locul. Conţinutul deputaţilor unităţile .in care lucrează fac toiul unde era posibil, alegerea sterilu­ Răsfoind filele condicii cu pri­
citorva scrisori îl redăm mai după bgnul lor plac. lui, stimularea muncitorilor pentru cina m-am putut convinge că ges­
jos. Cea dc-a VIH-a sesiune a Sfatului La intrarea în incinta Exploatării îmbunătăţirea calităţii cărbunelui,
popular orăşenesc Lupenî a supus miniere Ghelar — ne scrie un grup precum şi alte măsuri preconizate, tionarului unităţii. Ioan Palcovici,
dezbaterii deputaţilor, măsurile lua­ de mineri — există un bulei T.A.P.l. nu au fost traduse în fapt. Acestor nici nu-i pasă de însemnări ca :
Scrisori te de comitetul executiv pentru a- Gestionara de aici nu-şi face aşa probleme comitetul de partid şi ..Tovarăşa Elena Roman, crezhid
provizionarea şi deservirea popu­ cum se cuvine datoria. Deseori la o- conducerea exploatării trebuie să că şi-a însuşit toate aptitudinile
de mulţumire laţiei cu bunuri de larg consum şi pre­ rele de intrare a minerilor in le acorde mai multă atenţie. unui bun ospătar, neglijează ceea
Tovarăşii din conducerea exploa­
gătirile in vederea sezonului de iar­
ce sc cheamă loialitatea fată de
nă. La sesiune au participat un mare schimb, bufetul îi întîmpinu cu uşile tării recunosc viabilitatea iniţia­ consumatori", sau ..Felul cum
zăvorite, ca fiind plccală să-şi re­
„O boală mi-a încercat sănătatea număr dc lucrători din unităUle co­ zolve probleme personale. Allcori tivei „Nici un vagonet de mine­
— ne scrie Iov. Mânuţa Dornauer merciale din localitate. lipsesc ţigări sau mezeluri, mult so- reu (cărbune) rebutat1'. Tocmai dc F.. R s-a comportat cu noi a fost
clin Cugir. Am fost internată dc ur­ Raportul comitetului executiv a 1 ici tale de oamenii muncii. In repe- aceea, împreună cu comitetul sen- detestat piuă şi de vecinii de la
gentă la spitalul din localitate. Eram fost prezentat de tov. vicepreşedinle tale rînduri gestionara uită şi să dicatului va trebui să o aplice şi alte mese", ..Vă rugăm, tovarăşi,
pentru prima dală aici şi mă gîn- Ioan Demian. Au fost scoase în c- dea restul clienţilor. să o extindă la toate brigăzile. faceţi o aprovizionare corespun­
doam cu teamă la evoluţia bolii. A- videnţă realizările obţinute in a- Condiţii există, dar vor trebui luate zătoare. în sortimente bogate si
veam emoţii. Dar la secţia interne provizionarea oamenilor muncii, cil La unilalea de legume şi fructe în acest sens măsuri eficiente. Mai variate, să aibă omul ce alege !".
unde am fost internată am găsit me­ şi unele deficienţe. din Brad (gestionar llie Diaconii) î.ntii şefii de brigăzi şi maiştrii hi altă filă sc mai amintea şi
dici care îşi iubesc meseria, care In cuvînlul lor, deputalii A. Cris- servirea se face in mod preferenţi­ trebuie să pretindă să se aleagă despre (aptul destul de rusinos
depun suflet şi pasiune. Îmi stăruie lea, F. Abrudean, N. Florea şi alţii al. De accsl lucru se fac vinovaţi şi şistul în abataje. Se impune să sc că deseori clienţii nu sc întUncsc
în memorie cuvintele blînde, liniş­ au criticat modul defectuos in care tovarăşii do Ia fl.R.C.C. Brad care, ne îmbunătăţească organizarea mun­
titoare ale medicului primar Roinu- upii gestionari se ocupă dc aprovi­ scrie Iov. loan Manolache, nu urmă­ cii, să se întărească disciplina, cu restul de la nota dc plată.
resc felul cum se desfac produsele
lus Daviri, ca şi atenţia cu care ma zionare, lucru ce face ca din unele maşinile şi utilajele să fie mai U.RC.C. Orâştie nu prea vede
îngrijit medicul Emilia Caşin. unităţi să lipsească produse ca -nt, existente în reţea. bine exploalate, iar aproviziona­ ce sc intîmplă aici (deşi arc se­
Aceeaşi grijă faţă de bolnavi în- margarină, unele sortimente de con­ Fără respect fată dc cumpărători rea cu materiatc să se facă în mod diul în aceeaşi clădire cu restau­
rilmic. Gazela de perele, vitrina
lîlncşli şi la personalul mediu sa­ serve, ape minerale ele. este şi atitudinea tov. Loonora Lnu- şi graficul calităţii, cit şi alic for­ rantul). nul trage la răspundere
nitar. Fiecare pacient internat aici Iu hotărirea adoptată an fost sta­ rnn, responsabila unui centru de pe sus-numitul gestionar pentru
se simte înconjurat dc oameni care bilite măsuri corespuuză 1 oare in ve­ pline din oraşul Vulcan. Pe lingă a- me, să fie folosite pe deplin pen­ ncgliienta dc care dă dovadă, nu
tru mobilizarea muncitorilor la îm­
depun toată strădania pentru a-l derea îmbunătăţirii aprovizionării ccastă meteahnă, tovarăşa amintită bunătăţirea calităţii cărbunelui caută să ia astfel dc măsuri care
vindeca. In semn de mulţumire, populaţiei. se parc că şi-a făcut un obicei şi brut extras, pentru obţinerea unor să conducă la o mai bună deser­
scriu aceste rînduri". din a rotunji preţurile atunci tind vire a populaţiei.
Peisaj industria) oîerit dc Uzina „Victoria" Călan. AVRAM MICA rezultate bune şi la acest indica­
Folo: I. TEREK Sini rînduri izvorite din inimă, din corespondent este vorba să dea restul. tor. A. OARGA
> ijl"j r r j r ■ -n i. .1% JIL-J U ■ l'SP 1
o montă la magnetofon. dă că le posedă şi tare aşternu o nucă linişte. altă bandă şi o puse la de mult că-mi întune­ sînt eu în vervă. Sînt - Silit luni la rînd
Aşteptam toti din clipă ar vrea cu orice preţ - Bine că 1-afi oprit, aparat. Ne fixă pe toti ca sufletul. vederea. fantastic. cînd mă duc in fiecare
in clipă revărsarea ar­ să le detaşeze, să se că altfel scotea tot su­ cu nişte ochi injectaţi Simţeam o silă groaz­ - Văd că ţi place la
(Al Iw.* seară.
moniilor muzicii. însă scape dc ele. ca de ceva fletul dm ei, săracii - dc băutură şi zise cu nică să-l mai văd mă- nebunie muzica şi Şi ai atîta timp ?
vai ( Cei patru pere ti inutil. La un moment auzii în spatele meu o voce guturală .- cinîndu-sc aşa. Am ieşit ■ dansul. ~ Berechet. Liceul
Se intîmplă uneori să spun şi dumneavoastră lui. Veselia trona a- ai odăii, mesele, scau­ dat sc răsuci pc spate, vocea unei femei. Era - Să văd caic c în pe balcon. Noaptea era - Mic? - strigă de
fie cîte o zi tăcută, mo- despre ce-i vorba. De­ ici ca la ea acasă. nele. noi şi celelalte răcnind ca un apucat, gazda casei. stare să (ină piept cu calmă, înaltă şi plină parcă atunci se trezise l-am terminat anul tre­
cut. Acum stau acasă
horită şi posacă întoc­ seară pe la ora S mer­ In timp ce uit tînăr. o furăm crunt loviţi de şi se lăsă pină ce atin­ - Rică. ce înseamnă mine ? Nici o mişcare. dc foşnete. Aerul rece. dintr-un somn lung. sâ mă mai refac şi să
mai ca omul care nu e gem la o mică petrece­ mutră hitră şi mucali­ o cascadă vijelioasă de se podeaua, apoi sc ri­ asta ? Ai abandonat Ne privi cu un aer tri­ înmiresmat dc parfu­ Păi nu mă cunoşti, to­ mă pregătesc. La toam­
în toanele lui. Exact re. Nihi a promis so­ tă. sc pregătea sâ ne ritmuri. dică brusc pc verticală cursa? - strigă de la o umfător şi plescăi din mul toamnei, juca rolul varăşe ! Eu sînt „scla­ nă vreau să dau la me­
aşa era şi ziua aceea de lemn că o să ne sim­ spună o maximă cu - Twist! Twisl. ţipă şi se aplecă înainte lă- masă o fată oacheşă buze cu dispreţ ■ unui tonic care mă re­ vul ritmului". M-am dicină. Dacă nu reu­
simbătă. Totul părea ţim bine. Se poate sd Diogcne văzurăm eră- aproape grotesc tîiiărul sîndu sc pc vine gata aduse la normal. născut cu boala ritmu­ şesc. nici o pagubă.
hx. încremenit şi inert. nu l cred ? Nicidecum ! pîndu sc uşa şi intrîud adus dc spate. Ochii să se înşurubeze în M-am întors înăun­ lui în mine. Aici nu Tata a zis că mă în­
Nici măcar vintul nu E doar prietenul meu. înăuntru un băiat des­ începură să-i sticlească păinînt. Stătu asa cîte- tru cu ghidul să plec. lirea ai loc. Dacă ar fi treţine piuă o muri.
sufla. Aşadar... tul de tînăr. Era un ca unui taur intrînd in va clipe si sc ridică. Sc Cci robiţi de patima fost după mine hă. hă. Aici s a încheiat dis­
Sim(eam o nestăvilită La ora amintită ne ins înalt, aplecat dc arenă. Făcu semn sâ se contorsiona din nou. ritmului stăteau care pe hă, sar fi prăpădit cuţia noastră. Ceasul
sete dc mişcare. de înfăţişăm la locul cu spate, semn al unei im- dea toti la o parte şi se ztnuci icnind dc plă­ unde apucaseră şi dis­ casa asta. era aproape două noap­
spaţiu. Grozav ce aşi fi bătu din palme anunthid cerea şi dulceaţa rit­ cutau gîfiind, aprins, - Chiar aşa vulcanic tea. A doua zi trebuia
vrut să ascult o muzi­ că cine vrea, sd danse­ mului. Am început să despre „formidabilul" eşti ? să mă scol devreme.
că. să beau un pahar ze cu el. mă frec la ochi. Nu-mi „neîntrecutul", „inega - Ve?Mviu ! Dacă sînt Am strîns mina tutu­
de vin şi să dansez. E- Ş t iu t ă &atit<ieă venea să cred. Care to­ labilul’' twist mau Rică ..sclavul ritmul ui"... La ror şi am plecat. Odată
ram singur şi gînduri - Twist ! Ah, teribil tul se intîmplă aeoea ? Acesta stătea ca un twist nu mai faci ce cu mine a plecat şi
care mai dc care mai pricina. Dădurăm aici bâtrîniri premature. E- dans ! mai strigă o dată. încet. încet, se declan­ sfinx şi gusta ca pc o urci tu Aici trebuie să Niki. Oraşul era inun­
năstruşnice îmi dădeau de o atmosferă veselă, ra tuns ă la „Beatles" Nu veni nici o fată. A- şară şi ceilalţi. Asistam dulceaţă laudele come­ asculfi de ritm. să te dat de o lumină albă.
ghes. Voiam cu orice caldă, tinerească. Un şi cu o barbă nerasă. tunci îl cuprinse furia acum la un spectacol senilor. O undă dc com­ supui. Dacă nu eşti în lăptoasă. Stelele clipeau
chip să evadez, să mă magnetofon işi derula după pronosticurile şi. declanşai ca de nişte sinistru, grotesc. Am pătimire s a strecurat somnoroase pe pînza
eliberez de Uncezeala noastre, cam de vreo resorturi diabolice. se rămas singur pe scaun in mine. tact cu el. halal dc tine cerului.
bărbat.
molcom banda din care
şi amorţirea zilei îu fişneau sunete plme de 3-4 săptămini. Ne-a sa­ aruncă de unul singur ca un naufragiat pc 0 N am plecat. Automat
- Să zicem că i aşa.
7 Ei ce părere ai. Ji-
care erau învăluite toa­ ritm şi prospeţime. Nu lutat pe toti cu o zmu- la dans. Nu ştiu dacă-i mare în furtună. Tină- mi-a venit un giud. Dar nu-ti dăunează să­ cme ? - mă întrebă
bine zis aşa. pentru că
te lucrurile, piuă şi oa­ cunoşteam pe nimeni citură nervoasă a ca­ rul cu umerii aplecaţi S ă1 cunosc pe acest Niki.
menii. în afară dc Niki. Erau pului şi s-a aşezat la ceea ce făcea el nu se­ continua să se macine tînăr carc-şi bate joc nătăţi zdrobindu-te a- ~ Am o părere ! Să
tîta ?
$i iată că la momen­ una din mese. Stătu cî- măna nici pe departe in acelaşi stil. Hainele singur de el. I am fă­ faci bine şi să te des­
tul oportun, uşa de la la vreo 10 perechi. teva minute liniştit în cu dansul, cine ştie, de pc el erau ude toa­ cut cu mina amical - Da dc unde. Eu. cotoroseşti de aseme­
odaia mea sc desface Fete, băieţi. to(i veseli, caic fiecare din cei pre poate cu prunele ma­ te. Părea ea scos dm semn sâ se apro­ care am fost creat pen­ nea oameni, dacă vrei
nifestări ale dansului.
larg cit o toamnă şi în puşi pe voie bună. Pri­ zenti acolo intră într-un Mai întii începu sâ apă. N-am putut să mai pie. A venit bucu­ tru twist, nici poveste. să mai fim prieteni.
ma
impresie - exce­
dreptunghiul ei apare studiu foarte amănun­ suport acest spectacol ros. Evident, eu tre­ Unii se mai îmbolnă­ - Ce vorbe-s astea,
Niki. prietenul meu. lentă. zvîcncască din cap, ră- macabru, împins dinco­ buia să angajez primul vesc. dar eu n ani nici mă Jicule ?
După cum mi-a mărtu­ Mai tirziu atmosfera ţit. Părea a ne cintâri sucindu-1 şi ar unchi- lo dc ceea ce se chea­ discuţia. Cum ? Pot să dc dracu. - Te rog să mă slă­
pe fiecare să vadă cîte
risit el încerca ace­ deveni de o pură vese­ du-l in toate părţile ca mă omenesc şi am o- fiu bruscat. - După cîte ştiu eu. beşti Mi-e şi oroare să
leaşi sentimente ca $i lie. Din magnetofon sc parale facem. La urmă De o minge, apoi veni pi it magnetofonul. Ti- - Distractiv om poţi şi twistul se poate dan­ mă mai qîndcsc la aşa
dădu din cap. ceea ce
care
vîndul inimilor.
mine. Spre deosebire revărsau cu frenezie a- spus în cuvinte s ar păreau că vor să rupă nărul se opri primul să mai fii. tovarăşe ! ~ sa mai calm. fără atîta ceva,
insă. el îşi avea pregă­ cordunle muzicii. Pe dm dans si se uită la ce şi mişca mereu ca - Cine dracu m a a- l-am înthnpinat cu. Am risipă de energie.
şi aşa.
N-ani dormit
toată
tit un remediu Intr-o mese ridea in pahare traduce : aşa buzunarul in Uşii acrul din jurul mine ca la un ciumat. pul ca un pinguin. Ţi­ dus printre „jucăuşii" văzut cum i se măresc - Vezi-ţi dom le de noaptea, nici eu şi nici
Scoase din
făcu
lui. După aceea
clipă m a pus şi vinul. Cu mina pe ele de la pantaloni o ban­ r.îteva pendulări în Căzu pe un scaun ca nând păru sâ fie ruşi­ ăştia ? ochii de bucurie, li plă­ treabă ! Ala-i pentru Niki. Citc lucruri n-am
mine în temă şi eram ori numai uiiindu ne la un bolovan. Era epui nat de vorbele fetei şi Magnetofonul începu cea de minune să fie hătrini. Cine nu slă­
discutat şi. mai mult.
gata să ne batem cu ele rîdeam si ne ve­ dă dc magnetofon, chip de fente şi după zat tot. Cifiia de cre­ în clipa următoare se să ţipe. Nu ştiu cit a adulat. beşte două kile la un cîte n am învăţat intr-o
schimbă citeva cuvinte
asta trecu să şi azvivlc
Z'ua apăsătoare şi un- seleam noi. Se spuneau deai că atunci sosise ridică. înaintă pînă Un­ durat această dezlănţu­ - Asta nu-i nimic. dans. ăla nu-i bărbat.
tă. Şi ca să nu fiu c glume, se făceau şotii. cu nişte băieţi care-l picioarele in aşa fel in­ dintr-o clasică probă de gă magnetofon, scoase ire oarbă de energii Phaaa, apă de ploaie. - Participi des lo a singură noapte !
nigmalic trebuie să vă Fiecare avea farmecul cunoşteau, se duse şi cit sc vedea că î-e ciu­ Maraton. In odaie sc din acelaşi buzunar o Repulsia crescuse atîl Să veniţi să vedeţi cînd semenea distracţii ? CEO ABRUDFANII
w