Page 96 - 1965-10

L / PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UttTŢt-VAl

ANUL XVII. NR. 3369 VINERI 29 OCTOMBRIE 1965 4 pagini, 25 bani

T O A M N A PE O G O A R E Fabrica de produse refractare din
Cuptorul tune! de uscare de la

Alba lulia.
Folo: I. TEREK

u
PLANTAREA MECANIZAREA Şl METODELE AVANSATE

ORDIHEU Primirea de către tovarăşul
P O M I L O R UNITĂŢILE FORESTIERE Nicolae Ceausescu

9
ZILE a ambasadorului R.P. Ungare

este Din m ultitudinea
au procedat cooperatorii şi-au prevăzut să exe­ osebită completării go­
din Bucerdea. Romoşel, cute plantări de pomi, lurilor din livezile tine­
Majoritatea cooperati­ Haţeg. Silvaşul Inferi­ să ia o scrie de măsuri re. In acesl scop Joi, 28 octombrie 19G5, tovarăşul Nicolae
velor de producţie din or, Pianul de Jos. Gusu menite să ducă la exe­ indicat să se treacă la Ccauşescu. secretar general al Comitetului Cen­
regiunea noastră disp\in şi din alte unităţi. In cutarea in bune condi- săpatul gropilor şi ta tral al Partidului Comunist Român, a primit în au­
de eondilii prielnice aceste cooperative s-a tiuni a acestor lucrări. procurarea pomilor din dienţă pe ambasadorul extraordinar şi plenipoten­
pentru cultivarea pomi­ urmărit ca plantarea să In primul rînd osie speciile si varietăţile e- problem elor ţiar al Republicii Populare Ungare la Bucureşti,
lor fructiferi. In vede­ se facă în perioada (Ic necesar să se grăbească xistente în livadă. în Jozscf Vince, la cererea acestuia.
rea valorificării din plin după căderea frunzelor, pichetarea lercnurilor. caz contrar se pot folo­
a acestora, au fost Iun­ acţiunea terminîndu-sc .Spunem aceasta deoare­ si şi soiuri polenizatoa- Cu acest prilej a avut loc o discuţie prietenească.
ie măsuri de n extinde, cu circa 2 săplămîni ce situaţia existentă, re. De accsl lucru esle
an de au plantaţiile înainte de venirea în­ privind executarea lu­ bine să se tină seama Personal apreciez iniţiativa proporţie de 103,6 la sută. Prin că în plus. In problema care
agricole. Drept rezultat, gheţurilor. Concomitent crării amintite, nu este încă de la ridicarea ma­ redacţiei dc a deschide o ru­ efectuarea unui simplu cal­ ne interesează calificarea şi
a crescut simţitor supra­ cu încadrarea acţiunii corespunzătoare. Doar terialului săditor din brică care se defineşte a fi cul rezultă că depăşirea sar­ tidicarea calificării oamenilor
faţa ocupata cu live/i în epoca optimă s-a ve­ la Reriu şi Cugir s au pepinieră. un larg schimb de experienţă cinii cu 3,6 procente a în­ a avut un cuvînt greu de ŞTIRI INFORMAŢII ŞTIRI
noi. iar porte din ele rificat ca lucrările exe­ oblinut unele rezultate Pe lingă plantarea po­ Intre, unilăti de producţie din semnat sporirea cu 740 lei a spus. Prin cursurile organiza­
au si început sa produ­ cutate să fie de un ni­ mai bune. In reslul u- milor, o acţiune deose­ diferite ramuri industriale ale. productivii,Mii planificate pe te de noi s au şcolarizat me­ 1 r «
că. In vederea valorifi­ vel agrotehnic ridicat. nilălilor care trebuie să bit do importantă este regiunii, dar mai cu seamă în­ cap de om sau, altfel spus, pe canici de fierăstraie, funicula-
cării în continuare a te­ In multe unităţi Insa planteze pomi nu s-a executarea arăturilor tre unilăti dc producţie , avind seama creşterii acestui princi­ rişti, tractorişti, încărcători
renurilor improprii ce­ plantarea pomilor nu s-a întreprins aproape nimic printre rindurilo acesto­ acelaşi specific de muncă. pal indicator s-a realizai un mecanici, oameni dc prin păr­ Festivalul bienal „I. L. Caragialc'4
realelor s-au prcvăz.ut făcut în toamnă, ci abia pentru terminarea pi­ ra, mai ales în livezile Consider că şi noi, cei care ► por de produclie dc 1.227.000 ţile locului, cu dragoste de în­
noi suprafeţe care să in primăvară. Ca urma­ chetării suprafeţelor des­ întelenite. Prin aceasta lucrăm în ramura forestieră, lei. treprindere.
fie plantate cu pomi. re, nici rezultatele nu tinate noilor plantaţii. se contribuie la favori­ indiferent de întreprinderea Cum a fost posibilă înscrie­ Numai operind în aceste di­ La Cugir s-a desfăşurat văzut moartea" dc V.
Pentru toamna aceasta au fost cele scontate. O zarea creşterii pomilor, unde activăm, avem cîle ceva rea unor astfel de cifre, care recţii rezultatele nu puteau li faza regională a Festi­ ntimiu) şi Itenu (cu
$i primăvara anului 1966 parte din pomi nu s au O slabă preocupare a la distrugerea rozătoa­ di* spus în privinţa acţiunilor mulţumitoare. In cadrul între­ valului bienal de tea- piesa „Cuiul lui Pepe­
existat si pentru săpa­
spre exemplu, nu fost prins înlrucît intervalul tul gropilor. Este ade­ relor refugiate in tere­ întreprinse pe linia creşterii prinderii avem numeroase par­ tiu „I. L. Cnraginlu". In lea" dc V. 1. Hopa).
productivităţii muncii şi vom
defalcate din planul de de Ia plantare şi piua la vărat că datorită sece­ nul nelucrat şi la o mai avea totodată prilejul să ne chete de exploatare, liecarc prima zi a întrecerii, ac­ Poarte bine a interpre­
perspectivă sa lie în­ pornirea în vegclalic a tei din acoaslă toamnă bună aerisire a solului. însuşim lucruri valoroase din cu specificul lui, generat mai torii amatori de la Lf/i- tat formaţia din S.iscioii,
fiinţate livezi noi pe fost foarte mic. Pe lingă lucrarea a fost oarecum Acolo unde nu se poa­ experienţa altor colective .de cu scamă de condiţiile dc re­ na „30 Decembrie" clin Casa raională do cul­
400 de hectare. Cele mai aceasta nu s-au respec­ îngreunată. Dur aceasta te ara din cauza pantei muncă. lief. In fala unor astfel de pro­ Cugir au prezentat pie­ tură din Orăştie a pre­
mari suprafeţe s a pre­ tat cu strictele regulile nu constituie un motiv mari a terenului, este in­ bleme, la îndrumarea organi­ sa înlr-un art „O înlîl- zenlat două monolongo
văzut a fi plantate în de plantare. In aceosiă întemeiat pentru justifi­ dicat să se facă lor ase Colectivul întreprinderii fo­ zaţiei dc partid, conducerea niro neobişnuită1'. de de Aldo Nicolaj, „Tele­
raioanele Orăştie, 110 privinţă, ca exemple ne­ carea situaţiei nesalis- individuale. restiere din Sebeş şi-a îndepli­ tehnică a căutat ca înainte dc Paul Everac. Dc viii suc­ grama" şi „Meridiona­
hectare. Sebeş 80. Ha­ gative se pot da coope­ făcăloare existente. In Paralel cu lucrările a- nit planul productivităţii mun­ atacarea unor noi zone de ex­ ces §i mai mare s a bu­ lul". Iu continuare s-au
ţeg 70, llia 50, Alba 40 rativele agricole din Li­ ce priveşte materialul mîntite nu trebuie ne­ cii in primele trei trimestre în ploatare sa stabilească proce­ curat piesa aceluiaşi au­ întrecut formaţiile do
eîc. Buna reuşită a a- pirea. Romos, Foit, Rin săditor. el este asigurat glijată nici acţiunea de sele tehnologice optime. tor, „Explozie intîrzia- hi U.M.C. Zlalna (ui
rpstei acţiuni depinde Hărbat şi alte unilăti. în întregime de către fertilizare şi protejare a a fost drumul străbătut şi mă­ lă”. prezentată de că­ piesa „D-a Io carnavalu­
în mare măsură do mo­ Deficientele amintite, la pepiniera pomicolă a pomilor în vederea ier- surile aplicate de noi pentru lre formaţia dc teatru a lui") şi dc la labrio
dul de plantare o pomi­ care sc adaugă lipsa de Staţiunii experimentale nării lor în bune condi- a consemna majorările pc care Casei raionale de cul­ „Sebeşul" (cu piesa
lor. preocupare pentru în­ din Geoaqiu. Există po- tiuni. Toate măsurile a- le aminteam ? Soluţii tură dm Sebeş, ca şi „leac împotriva minciu­
A intrat în obişnuinţa grijirea corespunzătoare sibililatca livrării a mintile sint deosebit de Desigur că în orice activi­ spectacolul formaţiei de nii").
importante. De rezolva­
multor u nit A tî din regi­ a livezilor au dus la în­ 127.400 bucăţi meri, rea lor au datoria să se tate. există o multitudine de păpuşari cu piesa lui Vineri, sî/nhălă şi du­
unea noastră de a tace registrarea unor rezul­ 12.100 peri, 16.000 pier­ preocupe cu toată răs­ probleme, căi şi rezerve in­ adecvate N. Cremene, „Vulpoiul minică. în Sida Casei de
plantatul pomilor toam­ tate nccorespunzătoare. sici precum si caişi, ci­ punderea consiliile de terne care fiind bine puse în croitor". culliiră dm Hunedoara
na, eînd se obţine cel lată pentru ce este ne­ reşi, vişini şi pruni. Din conducere ale fiecărei valoare sînt de natură să spo­ In ziua a doua a în­ va avea loc faza regio­
mai mare procent de cesar ca in această toam­ situaţia existentă la cooperative agricole, iar rească productivitatea muncii. Inginerii de exploatare. îm­ trecerii. s-au prezenlat
prindere şi în final cele nă consiliile de condu­ Consiliu) agricol regio­ dc calitatea lucrărilor Noi, din totalitatea posibilită­ preună cu maiştrii dc parche­ în concurs formaţiile de nală ce va ren iu for­
maţiile do tr.ilru din o-
mai bune rezultate. Aşa cere din unităţile care nal, reiese însă faptul întreprinse în vederea ţilor existente, ne-am limitai te au studiat fiecare porţiune teatru ale căminului laşelc regionale Hune­
că au fost depuse co­ înfiinţării noilor planta­ la eîleva care ni s-au părut e- dc teren. In toate soluţiile da­
menzi din partea coope­ snnţiale: utilizarea cu eficien­ le s a mers pc mecanizare şi cultural din Săsciori doara şi Deva si din ra­
rativelor agricole doar ţii se fac răspunzători pc extinderea drumurilor au­ (cu piesa „Omul care a ioanele Rrad şt llia.
specialiştii din coope­ tă a mecanismelor, permanen­
pentru 48.462 bucali rativele agricole dc pro­ tizarea şi folosirea corespun­ to pînă- la limita superioară a
SITUAŢIA ARĂTURILOR IA DATA DE 28 pomi. Din raionul Haţeg ducţie. Pentru executa­ zătoare a forţei umane de pantelor în interiorul parche­ 0 nouă promoţie de medici
OCTOMBRIE A. C. încă nu au fost solici­ rea la timp şi la un ni­ muncă, stabilirea şi aplicarea telor. Proccdind astfel am mic­
taţi pomi deşi după ci io vel agrotehnic ridicat a celor mai indicate procese şorat simţitor efortul manual
aminteam mai sus aici luturor lucrărilor amin­ tehnologice dc exploatare, ri­ şi distantele de apropiat, răm- La Sfatul popular logi. pediatri şî de me­
vor trebui plantate cu tite, consiliile agricole dicarea calificării muncitorilor pile dc încărcare fiind ampla­ regional a avut loc re­ dicină generală şi 8 far­
pomi 70 hectare. raionale trebuie să ur­ — in sectoarele de exploatare sate la terminarea primei faze partizarea la locurile de macişti. Locurile dc
Tot in cadrul lucrări­ mărească modul în care din păduri, iar în activitatea dc mişcare a materialului do muncă a noilor absol­ muncă ale noilor cadre
lor premergătoare plan­ ele se desfăşoară şi să de industrializare am urmărit la cioată. Extinzînd şi drumu­ venţi ai facultăţilor de de medici şi farmacişti
tării pomilor trebuie sa ia măsuri operative rezolvarea unor probleme le­ rile dc tractoare pînă Ia limi­ medicină şi farmacie tri­ sînt in circumscripţiile
se eloctuezc săpatul pentru impulsionarea gale de organizarea muncii, tele maxime admise s-a elimi­ mişi iu regiunea Hune­ medicale urbane şi ru­
gropilor, procurarea tu­ lor, astfel îneît în a- folosirea cu disccrnămînt a doara. Au fost reparti­ rale din Valea Jiului,
torilor necesari, asigu­ ceastă loamnă să se re­ creditelor de mică mecaniza­ nat faza de corhănire, tractoa­ zaţi 4G medici stomato­ Hunedoara, Sebeş ele.
rarea îngrăşămintelor alizeze integral sarcina rele prcluînd direct de la cioa­
organice şi chimice. de înfiinţare a noilor li­ re şi găsirea celor mai optime tă materialul rezultat la ex­
Este necesar apoi să vezi dc pomi. procese tehnologice de pro­ ploatare. Ce am realizai pro- „Este vinovată Corina?“
se acorde o atenţie de­ Ing. A. POTOPEA ducţie. In aceste direcţii noi
am acţionai cu toată holărî- cedînd astfel? Productivitatea
rea.
IOAN ROMCEA Formaţia de teatru a tii amatori au fost pri­
inginer şef la Casei raionale de cultu­ miţi cu căldură de spec­
ră din Brad a întreprins
întreprinderea forestieră din
Trebuie grăbit Factorul om Sebeş un turneu în raionul tatorii din llia, Brănişca
vi­
llia cu piesa „Este
şi Gurasada.
(MARIN
(Continuare in pag. 3-a) novată Corina ?“. Artiş­ STAN — corespondent).
culesul strugurilor Fireşte, în primul rînd, a-
tentia noastră s-a îndreptat
spre factorul om. spre perma­
Toamna este pc slir- condusă de Ghcorghe nentizarea lui in cadrul par­
site. Volumul lucrărilor Dusa nu a fost nici o chetelor noastre de exploata­
agricole a scăzut sim­ zi măcar la recoltat. re. Pentru a avea şanse de Tirgului internaţional de la Leip-
ţitor în majoritatea uni­ Consiliul de conduce­ reuşită ne-am oriental spre zig, sînt construite cu otelul Hu­
tăţilor. Totuşi, în multe re al cooperativei a ur­ angajarea unui cit mai mare 30.000 nedoarei.
cooperative agricole de mărit să efectueze pa­ număr de muncitori localnici. Azi, Hunedoara produce 170 de
producţie au mai rămas ralel atit culesul sirii- Alit cadrele permanente, cît mărci de oteluri. Cifra aceasta ex­
Ritmul de executare a arăturilor dc toamnă sc lucrări dc executat. La gurilor cit şi recoltatul si ceilalţi muncitori recrutaţi primă mult. Otelul Hunedoarei ca­
acord global. Am îmbrăţişat DE TONE!
intensilică dc la o zi la alta in numeroase unită|i Berghin, spre exemplu, porumbului. Dar amin- din alte regiuni au fost orga­ pătă proporţii nu mimai în volum,
dar,-lucru deosebit de important,
agricole. Cele mai bune rezultate s au obţinui in culesul strugurilor, care două lucrările au rămas nizaţi în brigăzi salarizate in în structură, în calitate, în „pro­
raioanele Alba şi Sebeş unde această lucrare a a începui de 5-6 zile în urmă. Trebuie avut în prietăţi fizico-matematice" — cum
fost ciecluală pe 71.8 şi respectiv 67,8 ta sulă din este mult rămas in ur­ vedere faptul că stru­ acest procedeu în proporţie spun otelarii. Anul acesta, la Hu­
mă. Din cele 66 de hoc- gurii au ajuns la coa­ cît mai largă pentru că ne o-
suprafeţele planificate. lare ocupate cu vilă de cerea deplină. Concen­ feră avantaje evidente: se cre­ nedoara se vor realiza cu 1.500 000
O slabă preocupare pentru executarea lucră­ vie, recoltatul struguri­ traţia zahărului în boa­ ează o cointeresare materială tone de otel mai mult de cit s-a
rilor de toamnă sp inlilneşte in unităţile siluale lor pînă la data de 27 be a ajuns la maximum. care-i determină pe muncitori DAR produs in 1959. Ilie Brialu, prim-
pc raza oraşului rpgiona! Hunedoara şi in cete octombrie s-a făcut pc De aceea pentru a evi­ la un autocontrol permanent topllor la cuptorul nr. 6 s-a an­
din raionul Brad. Aici deşi culturile lirzii dc toam­ ta pierderile ee vor ur­ asupra realizării sarcinilor, gajat cu echipa lui să dea peste
nă au fost recoltate, eliberarea terenului se face 20 hectare. Aceasta sc ma datorită aminării ceea ce evident asigură şi rit­ plan anual 1.200 (oue otel. Piuă
cu încetineală, lată pentru ce în ziua de 28 octom­ dalorcşlc neantrenăriî culesului este necesar micitatea îndeplinirii planului ieri, şi-a îndeplinit angajamentul.
Cele 1,200 tone peste plan au (ost
brie au fost arate suprafeţe cu mult sub posibi­ luturor forţelor la cu­ să fîc luate măsuri de pe faze de lucru, se elimină o CALITATEA? realizate. Ion Proda-n, cu echipa
serie de măsurători interme­
lităţi. De aceea, se impune o maî marc preocupare les. Pînă ]a data de 27 grăbire a acesiri lu­ Steluţe de fontă. diare a materialului lemnos, lui de la cuptorul nr. L al o(c!ă-
pentru grăbirea ritmului arăturilor dc loamnă octombrie brigada III crări. Foto: I. TEREK lucru cc reclamă forţă de mun- riei !f s-a angajat în întrecerea
socialistă să imbunălătcască mereu
„Cetatea de foc" de pe malul
■» mm indicii de utilizare. Lună de lună
Cemet dă mai mult de jumătate
din producţia de metal a tării. Plă­ producţia pe m.p. de vatră şi zi
mădit in furnalele şi cuploarele a- calendaristică n fost mai mare
picioare şi, în sfirşil, cei cu timplele beurî... Au trecut. Dar vin alţii care şani Ia Lupeni, dc la Simeria Ia llia cestui mare combinat, metalul dc decit cea planificată. Succesul lor.
succesul lui Constantin Corlaciu, al
NU MAI MERS cărunte, care imploră poJiticoşi ; „Mai caută un loc „a-niiia". şi Subceiaie.. Vagoanele din care aici este trimis în peste 1.700 de lui Ftorea Pclrcanu şi Nojagau
inlreprindori.
Răsuflu apoi puţin . uşurat. . Privi­
înainlali puţin să urce şi de pc sca­
sint alcătuite trenur-ilc nu mai sa­
Constantin, al lui Nicolae Drago-
Siderurgiştii Hunedoarei, alături
ră". Esle si asta o erarhie a virstei la
urcarea în tren, dar întoarsă cu su- rea îmi cade pe o carte: „Cetatea tisfac necesităţile de oonfort i,ar a- de toii oamenii muncii, desfăşoa­ mir şi Constantin Mogonen a
Devei". Un lăcătuş, sau poate rec­
glomeralia care sc produce osie cau­
contribuit ca otelarii Hunedoarei
su-n jos... tificator de la Uzina mecanică Cugir zală fie de numărul mic de vagoane, ră cu avînt întrecerea socialista să -Şi îndeplinească Înainte dc ter­
începe „lectura". Ah „lectura” încearcă să citească. Dar cei cu „fil- fie de defecţiunile tehnice dc la sis­ holărili să traducă în viată sar­ men sarcinile de plan pe 10 luni
CU ..NAVETA" LA CUGIR! asIal Dc unde or fi invătat-o, că la iei „biblioteca", frate, şi să le-o a- temul de încălzire. Organele C.F.R. mentele celui de al IX-lea Con­ ale anului, să dea peste plan
cinile mari ce le revin dm docu­
căul" nu-i dau pace. „De ce nu te
au datoria să rezolve aceste proble­
30.000 tone de otel.
runct afară pe fereastră?" l-am în­
gres al partidului. In 1970, de aici,
trebat in gind dar nu î-atn pulul me. să asigure oamenilor muncii con­ din Hunedoara vor trebui să plece Un rezulat frumos!
diţii bune de călătorie.
spune nimic. Eram la vreo... doi me­ Printre „navetiştii" care călătoresc spre toate colturile larii peste Partidul a pus în fata oamenilor
tri şi nu m-ar fi înţeles. cu aceste trenur-i sînt mulţi tineri, 2,800.000 tone otel. O cifră impre­ muncii sarcina de a-şi concentra
Cu orice. Cu căruia, cu camionul, Aud si în somn strigate, lipete ; „Naveta" se opreşte, în sfirşit. elevi sau lucrători în diverse fabrici sionantă. Gindi{i-vă! In 1938, anul toate eforturile spre ridicarea ca­
r jos. pe bicicletă, numai cu „na- „Ţine-mi un loc...!", „Si mie unu'...!", şcoală nj-mi amintesc ca dascălii să — Sibol — aud vocea conductorului. şi uzine. Parte din ci au o atitudine cel mai prosper al economici Ro­ lităţii. Otelarii Hunedoarei, în
•’ta" nu. Am fost o dală la ducere şi „Ţine două, patru...!" Cam aşa-i ur­ ne fi predat nici „septica", nici „şai­ (Da* ăsta de unde o mai ft răsări!?) necuviincioasă fată de vîrstnici şi mâniei , hurghezo-moşiereşti, in frunte cu comuniştii, se prezintă
i întoarcere si m-ain lecuit. De a- carea cind se opreşte „naveta" la du­ zeci şi şase", nici „filcăul"? Tresar, încep şi eu să „înot". Vrei nu vrei, îşi petrec timpul cu îndeletniciri toată tara se produceau doar cu rezultate bune şi în acest do­
jnci trenul care face cursa intre cere în Sibol şi Vinerea, iar la în­ mă svîrcolesc în somn. Se sperie ne­ trebuie. Aşa face ţoală lumea. „înoa­ care provoacă revolta celor din jur. 280 000 tone dc otel meniu. Cele 170 de mărci dc ote­
bot si Cugir, „naveta" cum mai e toarcere. în halta Cugir. Se feresc vasta: tă" peste oameni ca să coboare, că Conducerile şcolilor. organizaţiile Otel înseamnă pulere. Iii seco­ luri. dintre care unele produse
pnumit. nu-mi mai iese din minte, din calc conductorii, se ghemuiesc — Ce ai, draga ? ei, cei cu ,,filcăul" nu se sinchisesc. U.T.C. din întreprinderi nu trebuie lul noslru, secolul cc’.ci mai inaltc pentru prima data vorbesc despre
i visez noaptea, tresar, mă trezesc în cile un colt călătorii pentru că — Am ajuns! tip cu răsuflarea tă­ să-i lase la voia înlîmplării, ci să tehnici, oţel înseamnă progres, pu­ acest lucru. Otelarii spun cu con­
lin somn. Aud uşi trintindu-sc... Ah. vin ei, BĂRBAŢII. La inceput tineri, — Ragă bun. Ra nu, doi poli ! iată. urmărească îndeaproape comportarea tere, nivel de trai din ce în ce vingere că în direcţia aceasta se
-ile acelea' Dac-ar putea vorbi sa purtind ca semne de recunoaştere — strig. („Naveta” era de vină). — Stai, cu cine te lupţi aşa — lor in timpul călătoriei. Aceasta, pen­ mai hun. Fără otel, tără metal in poate face mai mult. Ei se stră­
pună măcar do cile ori au lost des- pc braţul sting iniţialele Scolii pro­ Vine soacră-mea: aud vocea nevestii care se trudea tru ca unii dintre ei pătează prin a- general, economia unei ţări este duiesc să perfecţioneze tehnolo­
’iisc şi încinse. Bine. vcli spune, fesionale sau ale Liceului din Cugir. — Cc-i, ce s-a întîmplet? să mă trezească. liludinea lor onoarea colectivului. ca un om fără şira spinării. Este gia, să respecte mai strict disci­
via-i rolul uşii pe pămint. Să (ic îşi ocupă locuri pentru ei, aruncă — Asta-i, am ajuns! îi spun bui­ Prezenta periodică a cadrelor didac­ doci explicabil de ce oamenii muncii plina tehnologică.
Jeschisă şi închisă. Da, dar nu trin- genţi în dreapta şi-n stingă. îşi scot — As! strig din răsputeri. mac. A doua oară nu mai merg la tice. a tovarăşilor din conducerea în­ in primul rînd cei care lucrează Am socotit util să cerem şi pă­
itâ, smulsă, izbită, lovită cu piciorul. pardesîile, şepcile (la pantofi n-au a- Mă trezesc. Cu chiu cu vai adorm Cugir cu „naveta". Cu orice. Cu că­ treprinderilor şi din organele U.T.C. în acesl important sector al eco­ rerea celor care lucrează cu oţe­
[** întrebi: cum mai rezistă clanţele pe-lat încă) şi ocupă loc pentru San­ iar. Mai bine rămineam treaz. Din ruţa. cu camionul, pe jos, pc bici­ în „navete" ar avea o influentă pozi­ nomiei naţionale, se străduiesc să lul Hunedoarei. In curînd. înlr-o
balamalele? Că doar de rezislenţă-i du, Petru şi Mircea, ca să fie for­ nou coşmar. II auzeam pe unu-1 mo­ cletă. numai cu „naveta" nu. tivă asupra comportării tinerilor in sporească necontenit producţia de pagină specială, le dăm cuvîntul
orba cînd un om de 18-20 de ani se maţia completă la „biblioteca de bu­ ţat: „Hai mă să dăm o raită" — zice NOTA REDACŢIEI timpul călătoriei. Este şi aceasta o otel, să-l folosească cu grijă. unora dintre constructorii de ma-
,-beşte cu umăiul în usă dc i se de- zunar". Se urcă apoi cei ceva mai călre altul. îşi pun ţigările în coltul Asemenea „navete" circulă pe mai formă de educaţie ce nu trebuie ne­ Tractoare şi instalaţii de foraj rea­ 51 ni- u noii o şi utilaje. Sugestiile lor
’nnjează părul lipit pe frunte cu fi* în v'îrstă. Ocupă locurile rămase li­ gurii si încep să., înoate printre multe trasee în regiunea noastră, de glijată. lizate la nivelul tehnicii mondiale, vor fi de folos olelanlor.
i.îtiv „Sanda". bere. Apoi urcă femeile care slau in oameni. Sar nasturi, 6 e turtesc bom- la Hunedoara la Teiuş, dc la Petro­ S. POP purtătoare de medalii de aur, ale N, RADESCLf
fx