Page 98 - 1965-10
P. 98
PAGINA 3
DRUM UL SOCIALISM ULUI Nr. 3369
Adunări pentru dare de seamă şi alegeri
(Urmate ditt vaa. î) citar la noi, ne folosim de autore-
morci cu încărcare mecanică. Rezul
muncii a crescut pc faz.olc do nuin- tatele sc pot vedea in teren : auto
ră respective cu 15 la sută, ceea ce camioanele stau col mult 30 dc mi
nc-a permis să transferăm aproape nute ia încărcare, operaţiunea fiind
10 la sulă din muncitori la alic locuri excculală dc un singur muncilor în
Din noul peisaj loc de -1-0 cît se foloseau înainte, nu
dc muncă : doborit şi alic lucrări.
al oraşului Haţeg. moi conslruim rampe, depozitarea pe
In anul 1905 rczultalc bune pe li
Foto: I. TEREIC nia ereşlcrii productivităţii muncii sol oferindu-ne mult mai mult spa
s-au oblimit prin folosirea judicioasă ţiu.
a mecanismelor din dotare. Din ex
perienţa anilor anteriori am învăţat
că o dispersare a mecanismelor prin a cea mai
In urmă cu cîteva zile, comuniştii do bază nu s-a ocupat Îndeaproape fel de fel dc locuri dc muncă nu
din organizaţia dc bază P.C.U a sec de creşterea si educarea lor. duce la nimic bun. De aceea, odată
torului 11 dc la mina Vulcan s-au Participanţii Ia discuţii au crilical cu stabilirea exactă a sarcinilor pe avantajoasă
Întrunii In adunarea generală de. cu asprime biroul organizaţiei dc
dare dc seamă şi alegeri. Cu acest baza pentru scăpările avute in acti mecanisme si difuzarea lor către
noastre,
In cadrul înlrcprindcrii
prilej ei au analizat printre altele vii alea sa sectoare, am căutat, in special, «a pc lingă sectorul de exploatare, e-
tractoarele si ficrăstraiole mecanice
cauzele care au determinat rămine- să fie concentrate in locuri de pro xistă şi o activilate do industriali
rea In urmă a sectorului cu 5.600 — O cauză a răininerii în urmă a
producţiei — a arătat maistrul miner ducţie caro să asigure fronturi largi zare a lemnului. Producem cherestea
tone dc cărbune. Majoritatea celor Năslase Briulung — a fost dclermi- de acţiune. Avantaje: există o mai do răşinoase, de lag, traverse de fag,
care s-au înscris la cuvînt au rele nat de faplul că n-au fost reparti temeinică supraveghere a realizării lăzi de fag, lalaş industrial, timpla-
vat că. pe lingă uncie greutăţi obiec zate întotdeauna just forţele secto pianului aferent, alimentarea cu lu- rii. Aici. colea cea mai ovanlajoasă
tive, rămînerea in urmă trebuie cău rului pe cele trei schimburi. Biroul brilianţi $i combustibil se face rit spre ridicarea continuă a producti
tată in frecventele acte de indisci organizaţiei de bază nu s-a îngrijit mic si în timp ulii, depănarca se c- vităţii muncii ni s a oferit prin folo
plină care s-au făcut simtile în sec să primească noi membri de pa/lid xccută urgent. Acolo unde am deter sirea creditelor dc mică mecanizare.
tor, în lipsa membrilor do partid de de la locurile de muncă unde se minat o concentrare a mecanismelor Consumi nd aceste fonduri noi am
„ * t anumite puncte importante alo siinloa mai mult nevoia. — In 40 la sulă din parchete — prelungit cu 200 m. transportorul
procesului dc produclie. tă îndeosebi în privinţa îmbunătăţirii munca manuală a fosl înlocuită to din depozitul de buşteni, cliininln'l
Discutind despre activilalca des
Organizaţia dc bază o sectorului făşurată dc biroul organizaţiei de aspectului produselor. Pentru munci tal. transportul mi vagoneli prin împin
11 de la mina Vulcan numără 123 bază, comuniştii au scos la iveală şi torii chemaţi să realizeze sorti In acest an no-arn orientat spre gere manuală pe linie docovil. In
membri de partid. Dc la alegerile de alte lipsuri. mente din P. V. C. s-au organizai mecanizarea în procent cit mai ma iiala gaterelor am modificat chiar
anul trecut şi piuă în prezent această cursuri dc calificare, alclierul dc scu- re a lucrărilor din parchete. La do înlrequl proces tehnologic. dispu-
organizaţie a primit doar 32 mem -— Este adevărat că biroul organi lărie a fost dotat cu masini-unelle bori! şî secţionat se lucrează sulă nind toate utilajele în flux continuu,
zatei de bază mi s-n ocupai pe
bri de partid. Este adevărat că biro măsura posibilităţilor dc primirea in care să asigure precizia executării (a sulă mecanizat la lemnul rotund. « cea ce a condus la eliminarea unor
timpi morţi si manipulări interme
ul organizaţiei de bază (secretar to parlid — a subliniat în cuvinlul său malriteior, s-a amenajat un atelier oe Iar in proporţie dc 35-40 la sulă la diare La fel am procedat si în sec
ca,
lemnul despicai, propunîndu-uo
cromoj dur necesar tratării matriţe
varăşul Constantin Mihaij a vegheat arlificierul loan Ursa. El nu a urmă Am pătruns înlr-o lume a compli Ja fel. ci am căutat o ieşire din im lor. Inlrc muncitorii cci mai buni si in viitor, pe măsură cc vom fi do ţiile dc producere a binalelor şi lă
rit îndeaproape ca toţi membrii de
ca în partid să fie primiţi cei rrHi catelor procese chimice. Oameni, in- pas. Am lăcut din problema fabri cei mai slab pregătiţi s-au organi taţi. să sporim si acest procent. zilor, iar la secţia dc talas industri
parlid să participe la via|a dc orga
buni muncitori, care prin activitatea nizaţie, la învăţăminlul dc partid. slalniii tehnologice, materii ce poar cării piroluzitei tratate o chestiune zat schimburi de experienţă cu sco al s-a modificat presa existentă in
de cercetare în propriile laboratoa
lor au dovedit că merită să facă In viitor, biroul organizaţiei de tă diferite simboluri nolalc cu ma re. S-a trecut la experimentarea per pul de a omogeniza nivelul lor do sensul că acum execută o colectare
mai adecvata a produselor rezultate
juscule. coborilc din tabelul lui Men-
parte din rîndurile sale. Totuşi, nu bază din sectorul II al minei Vulcan deleev, se afli. Io Fabrica chimică severenţă a diferitelor tehnologii de pregătire. Controlul tehnic de cali- dc la maşinile prelucrătoare.-
tolc 6-a exercitat sistematic, pc baza
ve poale spune că s-a muncit sufi trebuie sâ-si axeze activilalca pe dm Orislie, înlr-o încleştare, nebă- fabricaţie. Ultima solulie optimă la unor fisc de urmărire corc însoţesc Introducerea unor noi benzi trans
cient în această direclie. Organizaţia îmbunătăţirea muncii de primire în nuilă, doa>r aparent calmă. Dintre care am ajuns se rezumă la trata fiecare piesă în parte O măsură teh portoare si reamplasarca maşinilor
de bază are un acliv fără de parlid partid. In cadrul sectorului lucrează toate reacţiile ce se nasc aici prin rea minereului de piroluzilă cu acid nică aplicată de noi — cu efect ex în flux continuu a condus la creşte
un însemnat număr dc minori buni. combinări de clemente chimice si c- sulfuric si sulfil de sodiu. Rezullatul trem de favorabil — se relcră la Vorbind despre mecanizare tre rea produciivitălii muncii cu l.t la
destul de numeros. Mulţi dintre coi
De ci va trebui să se ocupe mai mult nergie umană, dictai de procesul loh- imediat constă in obţinerea unei pi- confecţionarea termorezislenţelor pen buie să relev si modul cum am în sută pc totalul activităţii dc indus
care fac parte din acest activ prin nologic, am ales doar aspectul mo roluzite cu un continui dc bioxid dc tru utilizarea termometrelor de dis ţeles noi să folosim funiculorclc. In trializare.
tre care Stan Cîrciumaru, Aron Mar- noul birou, să-i atragă in rîndurile dului cum reacţia umană, precumpă manqan ce variază între 65-70 la su tanţă. Realizarea acestor aparate a majorii alea parchetelor nc-am ori In marc cam acestea au fost prin
cu. Ioan Stoica si alţii au dovedit organizaţiei de bază. nitoare, de natură concepţională. a lă, cifre superioare realizărilor noas condus la o mai bună urmărire a ental să scoatem cu aceste mecanis cipalele măsuri aplicate de noi în
Va trebui, dc asemenea, să se des reuşit să-şi suboro.onczc înlrequl pro tre din vremea cînd foloseam o altă temperaturilor existente în diverse me nu mimai lemn rotund, ci si lemn scopul creşterii productivităţii mun
conştiinciozitate in activitatea ce o metodă. In prezent urmărim să sta
făşoare o muncă polilico-educalivă ces tehnologic de fabricaţie spre a zone de plasliciere in maşinile de in- despicai. Astfel, pe lingă faplul că cii. No bucură rezultatele obţinute,
desfăşoară în procesul de producţie. se realiza o continuă îmbunătăţire a bilim concentraţiile optime de acid ieclic si ca urmare arderea mate s-au obţinut randamente mori si o dar nu pulcm afirma că am epuizat
Ei $i-au adus din plin contribuţia la mai susţinută pentru mobilizarea calităţii produselor chimice. Ajuto sulfuric, necesare tratării în bune rialului P.V.C. este evitată. productivitate sporită cu 20 la sută, ţoale rezervele de care dispunem. In
îmbunătăţirea calităţii, alcgind cu comuniştilor, a înlregului colecliv al rul cel mai prebos spre a ne edi condiliuni a loturilor de minereuri In fina) as vrea să relev ca Ionic am reuşit să evităm construcţia unui viilor ne va preocupa tot mai mult
grijă sistul vizibil din orrbuno. fo sectorului pentru recuperarea rămî- fica în această problemă, l-om pri primite, si in acelaşi timp. să înlă măsurile aplicate dc noi au avut o- însemnai număr dc instalaţii pasa rezolvarea unor probleme privind ex
turăm dificultăţile legale de spăla
mit do la tovarăşul chimist Griin-
losind puşcarea selectivă, fiind iu a- nerii în urmă, spre a pregăti toate wald Carol, şclul serviciului C.TC. rea minereului tratat spre a evita feolul scontat in privinţa îmbunătă gere si paralele — mari consuma tinderea loială a muncii în brigăzi
toare dc lemn si forţă dc muncă ne
ţirii calităţii produselor. In acest an
complexe cu plata în acord global,
cclaşi timp exemple de comportare. premizele realizării ritmice a sarci — ghid si interlocutor îu acelaşi diferite strangulări de prooueţic de numărul rcclamaliilor a scăzut ex cesară la montarea lor Mai trebuie mecanizarea înlregului volum do
nilor dc plan încă din primele zile
Acestea dovedesc că tovarăşii res timp : terminate inevitabil la această ulti trem dc mult, iar in ultimul timp să adaug că vilele proprii au fost încărcâri-dcscărcări în depozitele fi
ale anului 1966 — Principalele produse chimice p? mă operaţiune, prin creşterea con
pectivi puteau fi atraşi în rîndurile n-am mai primit nici o sesizare. concentrate in jurul majorităţii fu- nale. folosirea mai corespunzătoare
care Ic fabricăm sini: extractul de centraţiei acidului sulfuric. Relatările tovarăşului Grunwal.i nicularelor spre a se putea realiza a parcului dc atelaje proprii, alimen
partidului. Totuşi biroul organizaţiei, C. MARINESCU
lananl din coaie dc molid. piroJuzi- In citcva cuvinte as vrea să mă Carol pun in valoare un adevăr de tot timpul stocurile dc material lem tarea continuă cu material lemnos a
ta Irailală, oxizi dc fior galben şi ro refer si la îmbunătăţirile calitative necontestat. Măsurile aplicate aici nos necesar cfccluării unui transport cojilorului mecanic, unde nu prea
şu Le-am enumerat pcnlru că mă aduse la produşii: oxizi galben si dovedesc că întregul colectiv bale nimic. avem rezullalc hune şi altele. Re
voi referi la acţiunile ce s-au între roşu de fier. In secţiile unde ii rea cu tărie, fără ezitare, la porţile ca Desigur, o scamă dc probleme ri zol vînd şi aceste probleme vom do-
prins pentru îmbunătăţirea fiecărui lizăm s-n urmărit îndeosebi scăderea lităţii, ceea cc este sinonim cu do dica şi operaţiunea dc încărcare ma bindi succese şi mai frumoase, ra-
produs în paMc, acţiuni iniţiale sul) conţinutului de substanţe solubile in rinţa sinceră a unei afirmări depline. nuală la rampele dc expediţie. Spre porlînd partidului realizarea întoc
directa îndrumare a comitetului de apă si a ionului sulfat. In acest scop a uşura munca şi a micşora numărul mai a sarcinilor stabilite in Directi
parlid — spunea el.
Adunarea de dare dc scamă şi a- tru industrializarea aluminiului şi s-au cooptat apele calde de In atelie A. OARGA muncitorilor încărcători, şi aşa defi vele celui dc-al IX-lca Congres.
legere n noului birou al organizaţiei naftalina cristalizată. Pină in pre La extractul dc lanant s-a urmă rul de lanin si s-au utilizat pentru
de bază, care a avut loc la secţia de zent. colectivul secţiei gudroane şi a rit îndeosebi creslcrca cilrci ne ra spălarea oxidului galben. Pentru îm
gudro^ne a C. S. Hunedoara, a cons depăşit sarcinile de plan cu 13,86 la port. ceea ce a echivalat cu îmbu bunătăţirea în continuare a calităţii
tituit un bun prilej de analiză a ac sulă la produsele chimice si a reali nătăţirea însuşirilor lui calitative. In oxidului amintit s-a trecut $i la e*
tivităţii desfăşurate dc-a lungul unui zat o economic de 24,23 Ici pe tona planul de măsuri -tehnice si organi fectuorea unui tratament dc supra
an de zile. de produs. zatorice era prevăzut — din fonduri faţă cu silicat dc sodiu, ceea cc a
Din darea de scamă si discuţiile Vorbind despre aclivitalea de vi de investiţii — să se realizeze un (,us la obţinerea unor nuanţe des-
purtate pe marginea ei a reieşit fap ilor, comuniştii Nicolae Danciu. A- schimbător de ioni. Din anumite mo rhisc. mult solicitate dc sectorul de
tive s-a. renunţat Ja lucrare si s a
lul că in perioada care s a scurs du loxr.ndru Foită, Cheorghc Ardpleanu. trecut la o urmărire riguroasă a teh fabricaţie a lacurilor şi vopselelor
Ia alegerile precedente si pină in Vasile Strulca si o l t a u arătat că nologiei de fabricaţie, insislindu-so din Iară.
prezent luroul organizaţiei de bază biroul organizaţiei dc bază trebuie asupra obţinerii unei granulaţii fine In atelierul de fabricaţie a oxidu
a desfăşurat o activitate permanen să urmărească mai îndeaproape fe lui roşu as aminti — ca o principa
tă în dircafia întăririi capacităţii sal'* lul cum conducerea secţiei se ocupă a materiei prime, respectarea tehno lă măsură întreprinsă — adoptarea
organizatorico, de mobilizare a între dc aprovizionarea cu materia primă. logici de sulfilarc a z.cmurilor. a unor sile mecanice pentru cernerea
gului colecliv )a înfăptuirea sarcini In acelaşi timp să persevereze în temperaturii de atomizare. Actionînd produclici realizate. Ca urmare a a-
lor de plan. acordarea unui sprijin susţinui con în limitele aces'.or cerinţe stricte, noi ccslor măsuri, oxidului galben de
Ca urmare a muncii politice des ducerii secţiei în vederea continuei am reuşit să mărim la maxim ex fier i-n crescut simţitor gradul de
tracţia. s-a redus procentul de sub
făşurate de către comunişti, fiecare îmbunătăţiri a condiţiilor de munca. stanţe insolubile, s-au eliminat posi rezistenţă a peliculei de vopsea la
muncitor a reuşit să se achite in La casa dc pompe sc cerc îmbunătă agenţii corosivi, iar, in ce priveşte
mod conştiincios de sarcinile profe ţirea ventilaţiei $i captarea gazelor bilităţile de deqradare termică a oxidul roşu, s-au înlăturai particule
taninului, ceea ce. in filial, a înles
sionale. Un obiectiv urmării dc că nit realizarea unei cifre de raport le de oxizi nccalcinate corespunză
tre organizaţia dc partid a fost mă de la filtrul cu vid, se simte nevoia dc 57,5 la sulă, cifră superioară rea tor.
rirea indicilor de utilizare a agrega unui spaţiu mai mare la depozitarea lizărilor noastre anterioare. — începi nd din acest an fabrica
telor şi îmbunătăţirea calităţii produ uleiurilor. La piroluzilă Irala-lă lucrurile au dumneavoastră produce $i niferile
selor extrase din gudronul provenit In direcţia îmbunătăţirii activităţii mers multă vreme rău. Drept dova sortimente din materiale plastice
prin cocsificarea cărbunelui dc hu dă sînt reclamaţiilc pc care le-am pentru industria alimentară, indus
ilă. In acest scop organizaţia dc bază orqanizaliei de partid a fost adoptat primit de la diverşi beneficiari din tria de medicamente, bunuri de larq
a propus conducerii secţiei ca In un plan dc măsuri a cărui înfăptuire consum, diferite piese pentru şantie
locurile clicic ale producţiei să lu va conduce la ridicarea întregii acli- tară. Cauza necazurilor sc datora va re. Despre calitatea acestor produ
riaţiilor mari de conţinut în bioxid
creze cei mai buni comunişti. Ast vilăti pe o treaptă superioară. de manqan a minereului de piroluzi se cc ne oivlcţi relata ?
fel. comuniştii cu multă experienţă lă. Cu toate că era independentă de — In domeniul la care vă (referiţi,
In cîmpul muncii cum sînt Crăciun IOAN .ŞERBAN voinţa noastră, noi n-am lăsat lucru foarte nou pentru noi, pot să spun Atelierele „Ardealul" Alba luli a : Maistrul Nicolaic Pălraşeu explicitul lăcătuşilor Alexandru Cutan Şi
Ciolă, Cornel Lupii, Mîhoi Dumitru. corespondent rile sa sc desfăşoare în continuare că am manifestat o atenţie deosebi Nicolae Mârgineanu cum trebuie reparat granicul de foraj.
Petru Cureleu, Vasile Dorea, Aurel
Mihăilă si mulţi alţii care deservesc
cuptorul lubular, evaporator treapta sprijin substanţial în toate actiuni-lc pe circumscripţii electorale. In mo
onlraccn I si a Il-a. coloana antra- pe care sfatul popular le între bilizarea cooperatorilor la muncă ac
cen, coloana fracţionare $i alte a- prinde. Cind afirm acest lucru am în ţionează astfel, în colaborare, doi
vedere mai ales felul în care comi
g reg ate, şi-au adus o preţioasă con tetul executiv a fost sprijinii la con factori: brigadierul sau sefuJ de e-
clupă şt deputatul, Uu bun exemplu
tribuţie la respeclarea parametrilor strucţia unui dispensar medical cu de colaborare pe această linie îl o-
tehnologici, la obţinerea a noi sorti 6 încăperi, care de Inpt nu era prins feră deputata Mana Islr-ate şi bri
mente cum sînt smoala specială pen în planul de lucrări din acest an. I- gadierul Ilic Malias.
iliţialiva construirii dispensarului a Dar, colaborarea s-a extins şl a-
venit din partea comitetului executiv. lunci cînd s-au executat unele lu
Era necesar deoarece vechiul local crări de- construcţii sau de îmbună
nu mai corespundea. Trebuia să tăţiri funciare din cad-rul cooperati
mijloc de stimulare pentru o activi scripţia respectivă. Sistemul este sti trezim însă interesul cetăţenilor, să-i vei. Astfel, deputatul Hie AJuas, îm
tate şi mai susţi-nuiă. mulator şî ne gindim să-l aplicăm mobilizăm la executarea lucrărilor preună cu brigadierul Gh. CotlrJea
Complexitatea sarcinilor ce stau in faţa sfaturilor populare, im şi noi în anul viitor.
plică atragerea unui larg acliv cetăţenesc, care prin puterea sa de Vreau să subliniez faptul că, da prin muncă patriotică. Acest lucru au venit cu propunerea să fie exe
muncă, prin spiritul său de iniţiativă, participă la rezolvarea lor. DAV1D CERNAT torită preocupării noastre penlru a- l-am lăcut prin deputaţi. Ei au stat cutat uu nou canal de 500 m. în fl
Mobilizarea maselor de oameni ai muncii la rezolvarea sarcinilor preşedintele Comitetului execu Iragercn deputaţilor — şi prin acea dc vorbă cu fiecare cetăţean în parte uenţa naturală penlru a ridica pro
sfaturilor populare, impune lolosirea unei game largi «le metode şi tiv al Sfatului popular al ora sta a masei de cetăţeni — la o Si î-au mobilizat la muncă. Pentru a fo ducţia la hectar. Tot ei au mobilizat
mijloace dc atragere a acestora. Deputaţii în sfaturile populare şului Sebeş serie de acţiuni întreprinse de sla- losi in mod cil mai raţional forţele, si cetăţenii la acţiunile patriotice în
oamenii au fosl planificaţi să parti
constituie principala pirghie de atragere a maselor la acţiunile în lui popular, am reuşit ca pină în cipe la munci prin rolalie. Aşa s-a treprinse la această lucrare.
treprinse pc plan local. prezent să executăm lucrări în va ajnns ca fiecare cetăţean să presteze
Iii această direcţie multe sfaturi populare au acumulat o bogată Oraşul Sebeş a cunoscut în ulti loare de 1.162.1 II lei, faţă de IOAN DRAGHICI
experienţă. Pentru a impărlăşi din experienţa acumulată «Ic unele mul timp schimbări gospodăreşti 605.848 lei cit era planificat penlru cile trei zile dc muncă, iar meşterii preşedintele Comitetului execu
staturi populare in mobilizarea deputaţilor la rezolvarea sarcinilor, importante. Cei care au pus umărul întregul an. cile zece zile. Lucrările la noul dis tiv al Sfatului popular al comu
pensar sînt destul de avansate ur-
redacţia ziarului nostru, cu sprijinul Comilelului executiv al Statu la înfăptuirea lucrărilor cuprinse in mînd ca in curînd să fie dai in fo nei Săsciori
lui popular raional Sebeş a organizat o discuţie cu mai mulţi pre planurile sfatului popular au fost de losinţă.
şedinţi de comitete executive ale staturilor populare comunale şi putaţii. Pe lîngă alle metode de an IOAN CENUŞE
al oraşului Sebeş. trenare a deputaţilor noi am consi preşedintele Comitetului execu Şi în comuna noastră am avut în
Deputaţii, cunoscuţi şi apreciaţi ca oameni harnici şi buni gos derat că este bine să avem o privire tiv al Sfatului popular al comu NICOLAE APOSTU vedere ca brigăzile si echipele din
podari, sini chemaţi să-şi aducă cea mai marc parte dc contri de ansamblu a lucrărilor penlru a nei Petreşti preşedintele Comitetului execu cadrul cooperativei să fie organizate
buţie Ia acţiunile gospodăreşti şi de înfrumuseţare. Din discuţiile corela activitatea tuturor circumscrip tiv al Sfatului popular al comu- pc circumscripţiile electorole. In felul
purtate s-au desprins o scrie de aspecte privind metodele folosite şi ţiilor electorale. Ţlnind cont că am La cele Te.’alate pină acum as nei Spring acesta, alunei cind sfatul popular,
realizările obţinute în această direcţie. Iată pc scurt relatările avut de executai o seric de lucrări vrea să adaug cîteva aspecte noi, împreună cu consiliul dc conducere
participanţilor Ia discuţiile în jurul mesei rotunde. destul dc importante, am concentrai din comuna noastră. Mă voi referi al cooperativei agricole, au întreprins
forţele din moi multe circumscrip Tovarăşii care au vorbii înaintea mea acţiuni dc mobilizare a cooperatori
ţii Ja lucrarea respecilvă. Aşa am in special la felul cum deputaţii noş s-au referii mai ales la felul cum lor la di feritele lucrări din campanii
tive (reieşite din propunerile făcute procedat Ja amenajarea şi pietruirea tri s-au mobilizat la lucrările de pa- deputaţii participă la înfăptuirea unor san qospodăreşli-cdililare, s-a asi
GEZA VINCZE în campania electorală şi în alle unor străzi, la extinderea zonelor vare a străzilor. Iniţia) ne-am propus acţiuni patriotice. Asemenea acţiuni gurat o strînsă colaborare intre de
ocazii. verzi ele. să construim 400 m p. dc trotuare şi s-au organizat şi in comuna noastră. pulat, brigadier sau şef de echipă.
preşedintele Comitetului execu Faplul că cetăţenii au văzul că do am realizat 1.663 m.p. Cum a fosl po Mă voi referi insă la sprijinul de Aceasta a făcut posibil să existe o
tiv al Sfatului popular al comu rinţele şi propunerile lor au losl luate In cc priveşte colaborarea dintre sibil? putaţilor pe linia executării la timp unitate de vederi intre cooperativa
nei Apoldul de Sus în atenţie, i-a mobilizat la înfăptuirea deputaţii din circumscripţii, as vrea Comitetul executiv a urmării în a lucrărilor agricole din cooperativa agricolă şi slutul popular ori de cile
să dau doar un exemplu. Pe slrada
lor. le-a sporii încrederea in depu Gaterului s-au făcut, la propunerea permanenţă felul cum sc realizează noastră dc producţie. ori s-au ivii sarcini deosebite.
taţii aleşi dc ei graficul lucrărilor, aprobat in sesiu Majoritatea deputaţilor sini mem Timp de două săptămini, cetăţenii
In efectuarea unor lucrări de in cetăţenilor si prin participarea lor, nea sfatului popular. Văzind utili bri ai cooperativei agricole de pro
teres general-gospodăresc, deputaţii Argnmen-tez cele afirmate prin lucrări de pietruire. Acestea au ne tatea acestor trotuare, deputaţii D duclie şi participă activ la muncă. salului au parlicipal la lucrările de
aie-au dat un sprijin deosebii. Cum cîteva cifre în care de fapt sînt cesitat săpături înlf-un volum de cca. Munliu, Şt. Racosi, N. Zaplanîc, L. Fiind permanent în mijlocul ale amenajare a unei piele prestîndu-se
se lucrează la noi in aceasta direc concretizate o serie de acţiuni gos 3800 m.c păminl. In acelaşi timp, pe Pffaf. Gh Faur si alţii, la cererea gătorilor i-au mobilizat la executarea un mare număr de ore de muncă pa
ţie? Mă voi referi doar la acţiunile podăreşti. slrada I. Creangă, cran necesare lu locuitorilor nu venit cu propunerea In timp si de calitate n lucrărilor în triotică. Lucrările sînt pe terminate.
din anul acesta. Inainle de a în Iniţial ne-am propus lucrări, care crări dc umplutură. Deputaţii C. Pă- ca ele să fie extinse — lucru cu campaniile agricole. As line să re La acţiunile întreprinse s-au eviden
tocmi planul dc -lucrări gospodăreşti, să se execute prin muncă patriotică, curnr, Ana Ieşiu şi Ion Dănîlâ, au care am fost de acord marc slrînsa colaborare dinlrc depu ţiat deputaţii Nicolae Bogdan, Du
am considerai (necesar să jie consul în valoare de 76.908 lei. Datorită spri căzut de acord ca pămînlul rezultat Sarcinile din planul de măsuri au taţi si brigadieri sau şeii de cclrpă. mitru Faur şi Marin Mihalachc.
tăm cu deputaţii. Aceştia, la rîndul jinului acordat de deputaţi am reu din săpăturile de pe slrada Gaterului (ost defalcate apoi pe fiecare circum La propunerea sfatului popular, bri Lucrările au fost asllel organizate
lor, au stat de vorbă cu alegătorii şit însă ca de la începutul anului şi să fie transportat pe strada 1. Crean scripţie şi depulat. pulindu-se urmă incit nu au stingherit cu nimic pe
despre unele aspecte din circumscrip pină în prezent să executăm lucrări gă. Astfel, cele două străzi au fosl ri astfel mersul lucrărilor pe lot tim găzile şi echipele au fost organizate cele din campaniile agricole.
M r? m ţia electorală respectivă. In fina), de în valoare de 139.397 lei reparate in acelaşi timp. pul anului. Drept urmare, planul lu
putaţii au venit cu o serie de pro O metodă bună a comitetului exe Comitetul executiv se preocupă de crărilor gospodăreşti pe inlregul an Discuţiile purtalc au scos in evidenţa preocuparea sfaturilor
puneri, care exprimau dorinţele cetă cutiv în munca cu deputaţii constă găsirea unor forme de mobilizare a a fosl depăşit pină la slîrsitul lunii populare, a deputaţilor şi celorlalţi cetăţeni la înfăptuirea sarcinilor
în analiza periodică a mersului lu deputaţilor cit mai eficiente. In a- septembrie cu peste 100.000 lei. ce stau in faţa aceslora. Folosind forme şi mijloace vanale, sfatu
Lucrările excculale dc tovarăşul I ţenilor. Ele au fost analiza le, fiecare crărilor precum şi în informările pe cesl scop, la un schimb de experienţă, rile populare au reuşit, cu sprijinul deputaţilor, să mobilizeze la ac
Zaharic Cindoa de la secţia blănăriei in parte, s-au studiat posibilităţile caro deputaţii le prezintă în sesiuni organizat în oraşul Sibiu, am consta ţiunile întreprinse, mase largi de oameni ai muncii.
a Fabricii „Vidra" din Orăştie sini cc existau penlru înfăptuirea ţor şi in legătură cu activitatea lor. Ase tat că sînt si posibilităţi materiale NICOLAE CRĂCIUNEANU Fără a avea pretenţia că s-a făcut lotul, că s-au epuizat mij
dc bună calitate. Pentru hărnicia de apoi au fosl cuprinse in plan. In se menea informări au prezentat depu de stimulare. In ce constau ele? De preşedintele Comitetului execu loacele şi formele, participanţii la discuţii au căutat să scoală în
care a dai dovadă, Zahana Cindca a taţii Nicolae Beu, Terezia Glalz, Mi- la articolul 43 din buget se pot a- tiv al Sfatului popular al comu evidenT» importanţa atragerii deputaţilor !a o muncă lot mai
fosl evidenţiat de mai multe ori inj siunea consacrată analizei si aprobă hai Kirr, Terezia Lasner şi alţii. A- coida circumscripţiilor fruntaşe pre ne! Ohaba activă.
întrecerea socialistă. rii planului de măsuri, s-au prezen ceasla creează un climat favorabil de mii, cu care ele pot execula lucrări Discuţie organizate de : V. FURIR
Foto: V. ONOlUl tat în fala deputaţilor şi alle obiec răspindire a experienţei pozitive, un gospodăreşti şi edilitare in circum Inlr-adevâr, deputaţii dau un V. ALBU