Page 1 - 1965-11
P. 1
fiQLBTARI DIN TOATE TARILE, USTri-VĂl
mmm 7A
— Eram copil. Aveam vreo 14 ani.
Activitatea econo S-a electrificat 6atul şi era multă bu grijit : „Registru cu evidenta scriso
rilor trimise la ziar". în filele lui, cu
curie în fiecare casă. Am simtit că rubrici. în care sînt trecute titlurile
mică - în atenţia trebuie să fac cunoscută această bu materialelor, data trimiterii, a publi
curie. Atunci am aşternut pe liirtie, cării etc., sini înscrise sule şi 6ule
comuniştilor pentru prima oară. rinduri pentru de materiale.
ziar. Au trecut de-atunci 13 ani. Le — E un registru personal — spu
gătura cu ziarul a devenit o nece ne Tuza. Pentru subredactia volun
sitate. Sini mereu între oameni, lu tară, de care răspund, avem un altul,
Furajele — gospodă crez cu ci, îl văd cum se ridică, cum îmi place „să am şi eu o evidentă. Să
cresc, cum participă la pulsaţiile vie văd ce ffţn scris şi despre cmc, să
rite judicios ţii... văd cum cresc oamenii....
Aici Alexandru Tuza tăcu. Zimbe- Si 2ieînd acestea, Alexandru Tuza
tul ce i 6e ivi fugar in coltul gurii îşi opri privirea pc o rubrica. Citi :
ANUL XVII. NR. 3372 MARJI 2 NOIEMBRIE [1965 4 pagini; 25 bani
năvăli pe ţoală fata. „Turnătorul". In acest material am
— Cum să nu scriu despre aceşti scris despre Constantin Chir iac. Po
atunci era turnător. împreună am
oameni? Ei înaltă săgeţile pe grafi urmat seralul. Era un tinăr foarte bun.
PE GRAFICUL ce, si aceste săgeţi vin să spună că Aici 6-a ridicat. Acum Cluriac e la
se înfăptuiesc zilnic sarcinile pe care
ni lc-o pus in fală partidul. Pe oame cea mai superioară şcoală de partid.
„Eclnpa de la miezul noptu“ înu a*
nii aceştia îi intilnesc pc platformele minteşle şi acum de eroismul oame
LUCRĂRILOR furnalelor şi ale scmicoesenei, în a- nilor din echipa comunistului Adal-
telicre, îi văd după-amiaza la liceul
seral, la spectacole, îi ascult vorbind bert Kun. Puteam să nu fac cu-
cu maturitate in adunările de partid, noscule aceste fapte? „Fetele do li
ii intilnesc la ciuli în sălile de repe bohinaj". Acesta-i un reportaj închi
DE INVESTIŢII tiţii, sau în autocare, pornind în ex nat muncitoarelor de la bobinai. M
cursii prin tară... scrisesem in cinstea zilei lor. Mot.'i-
riseni să scriu şi pe urmă mi-a fost
Sint oameni obişnuili, oameni ai foarte greu... Din colectiv făcea parte
zilelor noaslre, cc înfăptuiesc o ope şi soţia mea.
ră măreaţă la a cărei realizare parti Cînd vorbeşte despre Florica, sn.
cipă întregul nostru popor. Şi din a-
RITMURI cest popor harnic fac parte şi oamenii căldură, o neascunsă bucurie.
tia lui, Sn vorbele lui Tuza e multă
Călanu lui...
N-am vrut să spun vorbe mari, dar „A fost simplu şi (tare frumos" spu
acesta-i adevărul.. ne el cind îşi aminteşte cum a ru-
nosculo pe Florica Ncnicioiu, ho-
Omul care ne vorbeşte c !în3r ; binotoarea care azi îi poartă numele.
are 27 de ani şi priviri tinereşti în-
— Deunăzi, a venit acasă, s-a o-
Ş l . . . tr-o continuă căutare. Tresăririle prit in prag şi mi-a zis ; „Te superi
mar.i ale timpului au găsit in inima că ţi-am luat torul ? Adunarea m-a
V \ \ J tînărului din Sincrai ecouri prelungi. ales. Şi toată fata i s-n aprins...
A pornit cu paşi mari pc drumul ce
RITMURI i s-a deschis şi lui. avînd mereu în ţiei de partid dm atelier. Eu nu mai
îmi luase locul Sn biroul organiza
demnul tatălui său. care a cunoscut
lucrez în atelierul electric, am trecut
din plin vitregiile vremii.
la lerniotehnică.
Calea nu i-a fost uşoară. Dar a
mers sigur ţie ca. A Invălat şi a mun Alexandru Tuza n-a adăugat (insă
Exploatările aparlinînd Trustului DIN NOUA ARHITECTURA A ORAŞULUI DEVA FOTO : ILEANA TEREK cit. Munceşte şl învaţă. Liceul seral că şi acolo comuniştii l-au ales in
minier Deva ou avut de executat in l-a absolvit în urmă cu doi ani. Acum biroul organizaţiei dc bază. Nu vrea
acest an un însemnat volum de lu învaţă fără profesor. Seara, cărţile să vorbească mult despre el, îi place
crări de investiţii, menite să ducă tehnice îi lin tovărăşie piuă tirziu. să vorbească despre alţii, despre to- '
)a modernizarea minelor si Io pu ÎN M A G A Z IN ELE S Ă T E Ş T I ,,Trebuie să te ridici la nivelul teh varăşii lui rle muncă. Şi cînrl vorbeş* 1
nerea in valoare a noi rezerve de nicii. Tehnica de azi e într-o -necon le despre el. scrie, negru pe alb, rrn-’
minereu. La Deva şi Muncelul Mic tenită dezvoltare". nica metalului din Călan, cronica vie
se execută adincircn unor pufuri, Sini cuvinte pc care tehnicianul e- a vic|ii rle acolo.
la Certej şi Zlalna se sapă noi ga C A R T E A nerqelic Alexandru Tuza ie rosteşte Dc 13 ani Alexandru Tuza se
lerii, s-au construit şi pus in func cu multă convingere. simte ca un „trimis special1' al fap
ţiune sici Iii de comprcsoare. Avînd
în vedere perspectiva producţiei, Tînărul acesta pe care-1 stimează toii telor noi, al oamenilor Călanului. al
organizaţiile de partid au îndrumat oamenii uzinei, păstrează acasă, în vieţii ce pulsează aici, E un modest
conducerile tehnice să ia măsuri in bibliotecă, alături de'volumele de li corespondent voluntar al ziarului.
vederea executării tuturor lucră im io e u l p e c a r e îi m e s'ită l teratură lohnică şi beletristică, un
rilor de investiţii planificate. Re registru. Pe coperta lui e scris în LUCIA LICIU
zultatele frumoase obţinute la ex
ploatarea minieră Deva vin să con Alături de presa, ra videnţă a cărţilor, Dc — ..N-am avut unde că o dală gestionarul să — Păi, pc Tind. Inlll
firme faptul că atunci cînd lucră raftul cu cârti este prins le pune, le-am pus jos. ne convingă. să le vind pc cele mai
rile cle investiţii sînt realizate la dio, cinematograf, tele anunţul „Librărie", volu Dar să şliti că au fost Şi, înehipuiti-vă, era vechi. Lc-am primit de
termen, întregul proces rle produc viziune, cartea a deve sus, tocmai sus, pe raf un om în toată firea. la gestionarul celălalt, Primirea la Consiliul
ţie se desfăşoară în bune condi- nit un factor rle seamă mele sînt aranjate dife cînd nc-am schimbat.
tul acela. Un tovarăş dc
li uni. in educaţia socialista a renţiat, pentru a atrage la U.U.C.C. — regiune — Şi cind v-aţi schim de Miniştri a delegaţiei
Dacă Ia Deva s au obţinut în tim maselor, a pătruns în alentia cumpărătorilor. ne-a spus să le punem Un mod „ingenios" bat ?
pul care a trecut din acest an re viata oamenilor ca o Dacă ar exista mai mul mai la fndcmîna cumpă — Să fac socoteala... Uniunii Asociaţiilor de
zultate frumoase, celelalte exploa necesitate de prim or tă curăţenie şi o grijă rătorului... de desfacere în primăvară au fost
tări ale trustului au înregistrat ră- din. An rle an, prin N-avem ce zice. stră doi ani...
mineri în urmă fală de planul lu grija partidului şi sta permanentă pentru îm lucită soluţie. Gestiona a cărţii ...Tovarăşi de la llia, combatanţi din războiul
crărilor de investiţii. Realizarea tului nostru, se editea prospătarea fondului de rul ar trebui „eviden se poale ?...
sarcinilor afectate primelor Irei tri ză in tiraje rle masă lu cărţi, coltul „Librărie" ţiat". Oprim la magazinul de eliberare naţională
mestre ale anului in proporţie de crări valoroase, ştiinţi din magazinul din Bîr- din Hărău, deşi observăm
numai 68 la sulă la lucrările minie fice şi beletristice, care cu acesta este închis. In Fără discernămînt a Iugoslaviei
re şi 8G la sulă Ia lucrările geolo sint solicitate cu inte său ar deveni şi mai ...Om în toată sistăm şi uşa ne este
gice arată că in acest important res rle cele mai diverse plăcut, mai atrăgător. deschisă. Înăuntru, ges In momentul în care
compartiment rle activitate s-a mun catpgorii de oameni. firea tionarul Ştefan Murlo- începi să cercetezi fon
cit nesatisfăcător. că nu li s-a a- Căile dc pătrundere a noşi, se ..„întreţinea" cu dul dc cârti din maga Prim-vicepreşedintele Consiliului
cordal tuturor lucrărilor aicnlia cărliv pină în cele mai Cum se respectă Ceva asemănător am un tovarăş de la raion zinele vizitate, tc iz dc Miniştri, Emil Bodnaraş, a primii
cuvenită. îndepărtate sate au de întîlnit şi la magazinul care era „în exerciţiul beşti neplăcut dc lipsa luni Ia amiază delegaţia Uniunii Aso
In fiecare exploatare se afirmă venit din cc în ce mai dispoziţiile rtin Gothatca, numai că funcţiunii" pe linie dc de discernămînt atît a ciaţiilor de combatanţi din războiul
că rămîncrea în urmă este cauzată diverse, mai bogate. aici gestionarul c mai cooperaţie. Sc interesa celor care aprovizionea de eliberare naţională a Iugoslaviei,
rle neacoperirea lucrărilor cu efec Cum ajunge cartea în Magazinul din Soimuş glumeţ Si se face că nu dc achiziţii... ză magazinele cit şi a condusă de Vlada Zecevici, membrul
tivele necesare. Afirmaţia nu este mina ţăranului coopera c încăpător, nou. Cău prea pricepe despre ce Intrăm in problemele vînzolorilor şi gestiona al Prezidiului Comitetului federal al
lipsită de temei. Dar în spatele ei, tor din raionul llia, cum tăm în primul rînd ceea e vorba. noastre. Pe tejgheaua rilor. Se trimit tot felul Uniunii. Din delegaţie fac parte bav-
se ascund şi alte delicienle, care este păstrată, vîndută si cc ne interesează — căr Căutăm rafturile cu din fată, alături do mar dc cărţi, fără să se aibă La lavorma, secretar al Uniunii A-
au condus la rămîncrea în urmă a difuzată ? — sini proble ţile. Aruncăm privirile cărţi, pc care nu le gă meladă, sare şi săpun, în vedere preferinţele socintiilor dc combatanţi din războ
lucrărilor de investiţii. La o anali mele care au constituit roată şi urmărim raft sim. Găsim, în schimb, cititorilor. iul dc eliberare naţională a Iugosla
za mai amănunţită se constată că obiectul anchetei noas cu raft. Intîlnim tot ce sul) nişte ambalaje, două un teanc de broşuri. La Şoimuş. prinlre su viei, erou al poporului, Marko Peri-
— Cc faceţi cu broşu
lucrările respective n-au fost bine tre. doreşti, numai cărţi nu. pachete. rile ? te dc broşuri şi cârti vechi cin Komcnjar. general pensionar, o-
organizate, conducerile tehnice nu — Cu ce vă servim? — Nu vă supăraţi, cc -— Le vindem. descoperim patru volu rou al poporului. Slancv Milan, acti
s-au preocupai de aprovizionarea In întîmpinarea — ne întreabă gestiona aveţi în pachete? — Cum ? me mari, ilustrate. vist al Uniunii Asociaţiilor dc com
corespunzătoare cu materiale şi rul Ioan Păcurar. — Pare că ceva cărţi... — Pe astea, mărunte, — Cc faceţi cu ele ? batanţi din războiul dc eliberare na
vagonelc. întărim această afirmaţie cumpărătorilor — Cu o carte, dar ve nu-s chiar sigur. Acum le mai dăm aşa... rătni- — il întrebăm pc ges ţională a Iugoslaviei din Macedonia.
coinparind două cifre; prima care dem că nu aveţi. le-am primit. uc cile un rest la sare, tionar. La întrevedere, care a decurs în-
exprimă procentul de acoperire a — Aaa... cum nu... Si Desfacem pachetele. — Nu ştiu, nu sini po- Ir-o atmosferă cordială, a partici
La intrarea în maga
efectivelor în producţie — 98.R, iar zinul din Gnrasarla pre omul se aplecă după tej Intr-adevăr cărţi. Dar la săpun... polrivilc pentru sat. pat Ghoorghe Vasilichi, preşedintele
Cercetăm broşurile. E-
a doua care exprimă realizarea pro zenţa cărţilor |i se face ghea de unde scoase un nu prea noi. rau editate în 1953. Printre cărţile nevîn- Comitetului foştilor deţinuţi anti
centuală la investiţii -— 69.7 la su repede cunoscută. O sec braţ dc cârti. — Şi, ziceţi că acum — Si aveţi multe dm dulc dc multă vreme, fascişti din Republica Socialistă Ro
tă. Situaţia este caracteristică ex — Poflili, alegeţi ! le aii primit ? Li Gurasada intîlnim mânia.
ploatărilor miniere Zlalna, Băiţa- ţiune întreagă dintr un — Da, nu-s chiar si astea ? multe exemplare din A- Au fost de faţă Aule Ciudina, în
— Dc
Crăciuneşti, Ruschiţa şi Muncelul raft este rezervată lor. scos ? unde le-afi gur, aşa ceva... — Ooo!, cu grămada. i laşul geografic, opere sărcinatul cu afaceri ad-interim al
volumele
Controlăm cu atenţie,
recente
mai
Mic, unde se înregistrează mari ră- sint expuse vizibil, cu Ca la Şoimuş, şi aici raftul de alături, unde rle valoare ca Roqer R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti, pre
mîneri în urmă. La acestea se a- — De-aici. şlili... Si o- omul se face că nu gă se aflau Căiţi şi broşuri. Martin du Gard : Farul- cum şi col. Ljubo Krzisnik, ataşat
dauqă slaba înlrctincre a parcului (opcrlitc căfre cumpă mul, probabil dindu-şi seşte factura. Pină la I. CIOBOTA militar acro şi naval.
de vagonele. rători. Alături, pe un seama că nu e vorba urmă a descoperit la do In fată erau aduse cele T. ISTRATE (Agerpres).
panou, sînt prezentate despre o simpla cumpă sar două. Poartă dalele: mai vechi iar în spate
La exploatările amintite s-au pro volumele sosite in ulti rătură, ci cu totul de 16-VII şi 20-VI1 1965. stăteau cele mai noi.
dus însă întîrzieri in atacarea lu mele zile. altceva, începu să se — Serios, acum lc-am — Dc cc nu le ali pus (Continuare
crărilor fie datorită lipsei de ma — In afară de expu justifice: pe cele noi in fată ? î/i pag. a 2-a)
teriale, fie lipsei tuturor avizărilor nerea volumelor in ral primit — a încercat în
necesare. Din această cauză s-au a- iuri, cum mai populari pagina 2
lacat cu înlirziere amplilicarcn ia zau cartea?
zului de decantare la Zlalna şi u- Ne răspunde merceo
nele lucrări de la Muncelul Mic. logul Aqrima Dumitru:
Urgenta executării obiectivelor la —- Avem patru dilu-
Muncelul Mic a făcut ca ele să fie ‘/ori procentuali şi cu o-
Intensificate pentru ca să se recu cazia unor evenimente S P O R T
pereze rămîncrea în urmă. Aceasta deosebite organizăm
însă s-a făcut pe seama lucrărilor standuri speciale.
geologice care au fost întrerupte, Si la magazinul din
efectivele fiind trecute să execute Birsău observăm grijă
lucrări miniere. pentru scoaterea în e-
Frecventa absentelor nemotivate ducţiei de porumb, care tre
şi a învoirilor, mai ales la Certej, de toamnă în cooperativele agricole InfîrzseH nejusmii
au produs greutăţi echipelor de mi buie înmagazinată fără pier
neri in realizarea la termen a obi deri, cît şi fată de pregătirea
ectivelor planificate. 31 octombrie a.c. la recoltatul porumbului unei baze temeinice produc
Conducerea trustului a analizat ţiei viitoare.
din nou la sfîrşilul trimestrului IM. Organizau! in mod judicios realizat norma zilnică stabilită condiţii optiine de muncă şî Tiuînd seama de faptul că
în fiecare exploatare, cauzele care lucrările dc recoltare a cultu la arături. Totodată este nece vuită mecanizatorilor, pentru tărăgănarea de pe o zi pe al
an dus la ncreali/.area planului lu rilor tirzii şi folosind tractoa sar ca organizaţiile dc pariul ca aceştia să-$i aducă întreaga Din loialul suprafeţei ocupa za zilnică la recoltări este mai fa a recoltărilor determină ne
crărilor de investiţii şi a luat mă rele cu randament sporii, co să se preocupe cu toată răs contribuţie la pregătirea unei te cu porumb, în gospodăriile mică dc 80 ba. Şi la qospodă- mijlocit înlîrzierea executării
suri pentru impulsionarea lor. La operativele agricole dm raioa punderea dc asigurarea unor baze trainice recoltei viitoare. de stat mni trebuie slrjnsă pro iiile de stat din Alba şi Bir- arăturilor pentru însămtnlâri-
lucrările de investiţii au fost re nele Sebeş şi Alba au reuşit ducţia de pe mai mult dc 600 cea mai trebuie strînsă recol le din primăvară, este necesar
partizate brigăzi alcătuite clin mun sa efectueze arături pe mai ha. Rezultate bune la recoltări ta rle porumb de pe mai mult ca organizaţiile de partid din
citori cu o bogată experienţă. In mult de 9.000 si respectiv 5.30U au obţinut gospodăriile de stat de cite 200 ha. Rămîncrea în unităţile rămase în urmă cu a-
scopul îmbunătăţirii aprovizionării ha. din Orlea, Gclmar şi Călan urmă se pune aici pe seama ceastă lucrare să analizeze in
cu materiale şi vagoncte s-a luat Nu pot fi considerate însă unde aceaslă lucrare a fost faptului cA nu peste lot cultu mod temeinic cauzele acestei
măsura creării stocurilor tampon si ca satisfăcătoare rezultatei»* terminală. In unităţile aminti ra a ajuns la maturitate. Ade stări de lucruri nesatisfacăloa-
a reparării urgente a întregului înregistrate de cooperativele te munca a fost lemeinic or vărata cauză a întîrzierii con re şi să îndrume conducerii»
parc de vagonele. agricole din raionul Brad si de ganizată. Specialiştii au urmă stă însă în faptul că din pâr gospodăriilor dc stat sa ia ma
Un rol important în recuperarea pe roza oraşului regional Hu rit îndeaproape stadiul di» ve lea conducerilor unităţilor a- suri eficiente pentru lichida
restantelor la lucrările de investi nedoara, unde nu s-au arat getaţie a! culturii, concrntnnd inintih? nu exista suficientă
ţii revine codrclor lehnico-ingine- nici jumătate din suprafeţele toate forţele şi mijloacele de preocupare la(3 de soarta pro rea neajunsurilor semnalate. ,
rpşli. Pentru îmbunătăţirea îndru prevăzute. transport la înmaqazinarea fă
mării tehnice a acestor lucrări, a Sub nivelul posibilităţilor ră pierderi a recoltei şi la eli
urmăririi îndeaproape a stadiului sînt şi realizările obţinute dc berarea terenului în vederea Tractoarele -
de execuţie, s-au reînnoit graficele gospodăriile dc stal. In acesle executării arăturilor rle toam
fiecărui obiectiv si s-au fixat res unităti au mai rămas de arat nă.
ponsabilii care răspund de realiza peste 3.500 ha. Sint insă unele gospodării mai Judicios fo lo site!
rea lor Dccadal se vor organiza şe Cauzele care determină e- de stat unde recoltatul porum
dinţe operative în care se va ana xistenţa acestei situaţii sînt în bului se întîrzic în mod nc-
liza stadiul lucrărilor de investiţii, mare parte de ordin organi juslifical. O asemenea situaţie Acum este perioada cînd în judicioasă a timpului dc lucru,
greutăţile care apar pe parcurs, zatoric. Astfel, în unele uni se poate înlilni la gospodăria fiecare unitate agricolă loato Asifc), mecanizatorii pornesc
pentru a sp putea lua măsuri ime tăţi nil s-a asigurat un front de stat din Mintia. Ain s-a forţele sînt îndreptate spre e- dimineaţa la arat în jurul o-
diate de remediere. de lucru corespunzător pentru sirius recolta de pe mimai II0 verularra unui volum sporit ici opt şl se întorc după-maso
Experienţa ne-a arătat că nerea- tractoare, suprafeţe însemnate ha din cele 307 planificate. de arături. Nu peste lot însă la ora sase. De asemenea nu
lizărilc se datoresc şi întîrzierii cu fiind încă ocupate cu porumb, Rămînerea în urmă se datoreş- realizările obţinute sînt satis sînt folosite la arat ţoale cele
care ne sosesc proiectele si aviză iar în alte unităli nu există te insuficientei preocupări du» făcătoare. Spre exemplu, la 10 tractoare. Dintre acestea pa
rile necesare lucrărilor planificate. suficientă preocupare pentru partea conducerii unităţii a eooperativa agricolă de pro tru sînt utilizate la transpor
Pentru a evita repetarea situaţiei folosirea tractoarelor cu în minţile pentru folosirea jurii- ducţie din Gcoaqiu, raionul O- turi şi in alte scopuri.
conducerea tehnică a luat din timp treaga capacitate. Asupra în eicasă a forţelor si a mijloace răştie, din cele 480 dc hecta
măsuri de contractare a proiectelor lăturării acestor delicienle lor de care dispune această re stabilite au fost arate pină Pentru impulsionarea ritmu
pentru lucrările noi prevăzute în trebuie să-şi îndrepte întreaga gospodărie. Inginerul şef a' ieri abia 200. La această uni lui de lucru este necesar ca
planul de investiţii aferente anu alentie conducerile unităţilor gospodăriei. Iov. Eugen lohom, tate an fost repartizate 10 şeful brigăzii rle tractoare Iov,
lui 1966, astfel incit ele să fio ata agricole şi consiliile agricole. deşi cunoaşte urmările negati tractoare, dar ele nu sînt fo Roman Sueiu, cu sprijinul con1
cate la timp. conform qraficelor de Este de datoria acestora să ve pe care le are înlîrzierea losite la întreaga lor capaci ducerii S.M.T. din Orăşlie să
execuţie. Sudorul Gheorghe Lingurar, de Ia recoltatului, nu se preocupă tate. Cind spunem aceasta ne organizeze munca astfel îneît
înq IOAN MATEI Atelierele R.M.R. Simeria, este cu urmărească îndeaproape ca 7 2 - 7 4 5 2 - 5 6 % 4 1 - 4 5 % cu suficientă răspundere de să se lucreze în schimburi pre
şelul serviciului noscut pentru lucrările de calitate fiecare tractor să sc întoarcă urgentarea acestei lucrări. Nu relerim la faptul că zilnic sînt lungite şi cu întregul număr,
dispeceri Tccepţll pe care le execută. Ia brigadă numai după ce şi-a arate cile 10-12 hectare. Una
mai aşa se explică de ce vite dintre cauze este netolosirea de tractoare.