Page 10 - 1965-11
P. 10
PAGINA 2 DRUMUL SOCIALISMULUI . 3374
Activitate rodnică la bibliotecă I. R. T . A
Biblioteca Clubului sindicatelor C.F.R., Malildn Opreanu. casnică, Ro- A U T O B A Z A N r. 5 SEBEŞ
din oraşul Simeria are condiţii don dica Chilea, elevă, şi mulţi ceferişti
cele mai bune pentru desfăşurarea din complexul Simeriei. Comisia
activităţii. Atîl spaţiul cit şi mobi cultural-educativă de masă desfă Str. M ihail Kogălniceanu N r. 48
lierul corespund necesităţilor unei şoară o muncă susţinută pentru
biblioteci moderne, fapt care con înlăturarea cazurilor de întîrziere in i l Angajează de urgenţă pentru coloana auto Simeria:
tribuie ca munca bibliotecarei şl restituirea cărţilor. Aceste situaţii
lectura cititorilor să se desfăşoare au fost prelucrate în adunările sin — 1 şef coloanâ auto
lnlr-un interior plăcut. Volumelo dicale şi — fapt îmbucurător — azi, — 1 revizor tehnic auto.
cele mai solicitate sînt achiziţionate nu numai că volumele împrumutate
în mai multe exemplare în funcţie sînt înapoiate la 1imp de către ci Din frumuseţile Inform aţii suplimentare se primesc la sediul Autobazei
de posibilităţile de livrare a colec- titori, dar ele se prezintă în aceeaşi raionului Brad. (Ve Sebeş.
turii bibliotecilor. De multă atenţie stare în care le-au fost încredinţa dere spre Dealul
sa bucură şi titlurile tehnice. A- te) dovezi ale grijii faţă de bunul Felii).
ceslea sînt grupate înlr-un loc se obştesc. De remarcat osie însă şi fap
parat, îpcit cititorul să fie îndru tul că, la cererea cititorilor, pnin-
mat prompt spre volumul unde se tr-o decalare a programului, biblio Consiliul Superior al Agriculturii
altă problema care-l interesează. teca e deschisă şi duminică după-
Numărul cititorilor care iau cărţi masa. In ceea ce priveşte aprovi
cu împrumut este înlr-o continuă zionarea cu cărţi, aceasta se face editează în anul 1966 prin redacţia
creştere. Anul acesta slnt în evi cu regularitate, cu aproape loalc ti f
dentă 1528 fişe. Printre ci bit orii tlurile ce apar în edituri.
fruntaşi se numără îlie Dcac. mun CREŢU EMIL
cilor la atelierele R.M.R., Petru Ar impiegat de mişcare revistelor agricole următoarele reviste
delean, loan Timişan, pensionari slalia C.F.R. Simeria
tehnice de specialitate:
fir ă b i^ S a r ă i i s r i l e — — PROBLEME AGRICOLE
tovarăşi ULISE Ş — REVISTA DE ZOOTEHNIE Şl MEDICINA VETERINARA
— GRĂDINA, VIA Şl LIVADA
— MECANIZAREA Şl ELECTRIFICAREA AGRICULTURII
— APICULTURA
c3In i oa s o a m l l i s a ! — MEHESZET
— ŞTIINŢA SOLULUI
(Urmare din pag. I) Din relatările unor nu trebuie iă rflraînfl Turneu! Teatrului muncitoresc C.F.R. Ciuleşti REVISTA DE GEODEZIE Şl ORGANIZAREA TERITO
mecanizatori am a- pasivă. Iniţiativa u-
Nicolae Costea, Petru flat că timp de 5-6 zi nor tractorişti de a RIULUI
Bota ş.o. şl-au înde le pe la unele brigăzi se întoarce la briga subtil, ironia muşcătoare, situaţiile — SERICICULTURA
plinit planul abia in nu a trecut nimeni dă numai după Înde Spectacolul actorilor bucureşteni a terminat şi i-a rămas dificila sarci comice autentice. Astfel, spectacolul Abonamentele se pot face prin organele de difuzare a pre
proporţie de 35-65 la din partea conducerii plinirea sarcinii zilni fost o dovadă elocventă a faptului că nă de a medita îndelung, si poate devine atrăgător, pubLicul fiind sus
sută. Acest lucru do S.M.T. Lipsind con ce trebuie extinsă in există situaţii cînd jocul actorilor fără rezultat, la destinele ulterioare tras de la fabulaţia greoaie a subiec sei.
vedeşte o slabă dis trolul şi îndrumarea rîndul tuturor meca depăşeşte resursele textului realizînd ale eroilor. tului spre mişcarea interioară, pro
ciplină a muncii în brigăzilor, nu este do nizatorilor. Astfel,; riintr-o comedie discutabilă un spec fund nuanţată psihologic a persona
cadrul brigăzilor, in mirare că lucrările ce Staţiunea de maşini tacol plăcut, antrenant, fin. Căci „U- jelor. Ceea ce vedem pe scenă devi
suficientă preocupare se pot face intr-o sin şi tractoare din Do lise si... coincidenţele*', piesa lui Mir- P ir o n ir ă ne firesc, veridic şi participăm cu
din partea conducerii gur* zl, se execută bra îşi va aduce con cea Şeplilici şi Gheorghe Dumbră- plăcere la spectacol. ÎNTREPRINDEREA REGIONALĂ
•S.MT. Dobra pentru în 5-6 zile. Fală do tribuţia necesară la veanu, oferă numeroase portiţe prin Silviu Stănculescu, interpretul lui
îndrumarea activită cele relatate, condu terminarea arăturilor care subiectul abordat scapă, se di ( h a m a t ir ă Andrei, ne oferă un Ulise care, des
ţii mecanizatorilor. cerea S.M.T. Dobra in cel mai scurt timp. vizează, rămînînd valabile dialogu coperit, mai dă încă excelente probe BALNEO-CLIMATERICA DEVA
rile inteligente şi situaţiile comice
autentice. Abordat cu mijloacele co lamentabile ale propriei sale super
mediei, adulterul se banalizează, sub In fond ce s-a înlîmplat ? Ulise, a- ficialităţi neqînri totul cu îndărătni strada dr. Petru Groza nr. 24, telefon 1664
minat de atmosfera de veselie molip dică inginerul Andrei, a avut la cie. Fără a fi un fanfaron de prost
mare o idilă „mitologică" cu Circe
In cadrul cooperativelor a grlcole din lila, porumbul s-a recol- sitoare, de ironia acidă, dar de bun (Gina), divorţată de curind şi „cu o gust, Ulise (în interpretarea lui Sil ANGAJEAZĂ UN REVIZOR CONTABIL
viu Stănculescu) se învîrle la supra
lat de pe aproape întreaga su prafaţâ. Inlre recoltări şi arături s-a gust a eroilor. De la bun început, în- mare putere de absorbţie sentimenta faţa lucrurilor, cu aerul grav al o-
creat un decalaj de peste 2.000 ba. Prin folosirea din plin a mijloa- tr-o asemenea concepţie, situaţiei nu lă". Inlîmplarea face ca la termina mului profund, excesiv de sensibil şi
celor existente se poate asigu ra terminarea arăturilor în cel mult i se putea da o rezolvare accepta rea concediului, Gina să nimerească pătrunzător. Condiţiile de studii şi stagiu, se vor comunica celor inte?
10 zile bune pentru lucru în cîmp. Este necesar însă ca din par- bilă, eroii anqrenali în conflict ex- în casa lui Ulise, Urmează o serie O creaţie foarte Interesantă şi bine resaţi la sediul întreprinderii.
tea consiliului agricol raional, a conducerilor cooperativelor agri- punîndu-se într-un final alambicat şi de coincidente, pînă cînd Ana, so gînriită ne-a oferit Dana Comnea ca
cole şi a S,M.T. sâ exisle mai mullă preocupare pentru eliberarea solicitind spectatorului găsirea ane ţia lui Andrei, rcuşeşto să ducă la re întruchipează complex pe Ana,
terenului şi folosirea cu randa ment sporit a tractoarelor. Trebuie voioasă a unei finalizări raţionale. bun sfîrşit investigaţiile, descope nuantînd profund trăirile sufleteşti
organizat lucrul pe schimburi prelungite pe toate tractoarele şi ur- Problema abordată rămîne un a- rind că soţul ei a înşelat-o. Piesa s-a şi variaţiile de registru psihologic,
mărilă îndeaproape calitatea Iu crărilor, dulter de „concediu", foarte banal sfîrşit, cortina cade după replica fără a face ostentaţie. Ana ne apare
Pentru terminarea arăturii or în cel mai scurt timp şi fertiliza- în felul lui, pe seama căruia eroii îşi prin care se solicită spectatorilor un discreta, Juciriă, foarte îndrăgostită,
rea unor supraleţc cit mai mari dc teren, este necesar ca şi orqani- fac numeroase surprize acide, iar final. plină de sensibilitate şi farmec fe în tr e p r in d e r e a r e g io n a l a
zatiile de partid din iiccare u nitatc să se preocupe cu mai multă spectatorul ride copios. Cind însă In luptă cu dezavanlajele acestui minin.
răspundere de crearea unor condiţii optime de muncă şi viată trebuie aleasă, din noianul de „co text, regizorul N. Al. Toscani acţio Gina (interpretată de Maria Gcor-
pentru mecanizatori, urmărind ca prevederile planurilor operative, incidente" una care să mulţumească, nează cu fermitate, valorificând la gescu Petraşcu), îşi poartă inconşti
întocmite in fiecare cooperaţi vă agricolă pentru campania dc toam- să dea o replică hotărîtă şi o solu maximum ceea ce poale fi valorificat entă povara de sentimentalism dul DE ELECTRICITATE
nă, să fie Îndeplinite punct cu puncl. ţie, spectatorul constată că piesa s-a din piesă; verva spirituală, dialogul ceag dar rămîne ageră, plină de
prospeţime, îndepărtînd insuficienta
motivare din text (recentul divorţ). HUNEDOARA-DEVA
Evoluează 1nsâ, pe alocuri, strident,
ca şi Elisabeta Raicu de altfel, care
0 DECIZIE AŢA AI BĂ u arbitrară Iqată de directorul l.C.I.L. riispunînri de avantajul unui perso Strada Goorge Enescu nr. 35-37 angajează:
Simeria. Din constatările noastre re
naj foarte volubil, atotştiutor, dar ju
zultă că 1n aclivilatea fostului meca
nic şef T. Lucaci au existat o serie
de neajunsuri, Faţă de ele însă nu venil (Olga), expune uneori prea vă O 3 MECANICI AUTO
dit calităţile eroinei.
s-au luat masuri ia" ţiYnp, operativ. Foarte bine a evoluat Cornel Vul ❖ 2 INSTALATORI ÎNCĂLZIRE CENTRALĂ
In urmă cu cileva zile 6-a prezen Lucaci din 1963 ca po un bun tova Printre cei care l-au caracterizat Fsle posibil oare ca toate de pe In Maxim, personaj de susţinere
tat la redacţie un tovarăş Redăm răş de muncă, gata să-şi ajute sala atunci, s-a aflat şi lng, E. Turbalu, ficientele consemnate în susamimti- a piesei, cu surse bogate care ar fi rj ^ 1 TJMPLAR
sinteza sesizării făcute de el ; „La 10 riaţii din subordine. Singura referire care a apreciat că este un element de ta decizie să se fi adunat aşa, din- tentat poate şi o notă voit moraliza
zile după adunarea pentru dare de negativa este aceea că uneori dă do bună credinţă, că de cînd acesta 6e tr-o dată? Legislaţia muncii acordă toare, ceea ce, spre mulţumirea noa ♦ 1 DULGHER
seamă şi alegeri in organizaţia de ba vadă de comoditate. Celelalte piese află in fruntea serviciului mecanic nenumărate posibilităţi conducerilor stră, nu s-a înlîmplat. Maxim a fost
ză P.C.R, de la l.C.I.L. Simeria, tova de la dosar conţin numai aprecieri e- şef lucrurile pe linie de producţie întreprinderilor de a trage la răspun. mereu în vervă, spiritual, degajat, 1 CONDUCĂTOR AUTO
răşului Tlberiu Lucnci, mecanic şef logioase la adresa celui care timp de merg spre bine tocmai datorită con dere pe angajaţii care nu-şi fac da cu aerul celui care eunoasle aproa
al întreprinderii i s-a desfăcut con tribuţiei aduse de cel ce solicită pri toria in mod conştiincios. Exista po pe totul, în cele din urmă asistînd 1 ŞEF BIROU FINANCIAR CONTABIL
tractul de muncă. In decizia dală pen mirea in partid. Adunarea generală a sibilitatea mustrării scrise, a retrogra
tru desfacerea contractului de muncă aprobat deci în unanimitate cererea dării temporare, a trecerii Sntr-o altă şi el la un spectacol. Inform aţii suplimentare se primesc în fiecare zi la serviciul
de Iov. ing. Emil Turbalu, care ţine La redacţie s-a acestuia de a Tace parte din detaşa funcţie, a privării de la sistemul Scenografia Eugeniei Bassa — Crîş-
loc :lr director, sint enumerate 23 de mentul de avangardă al clasei mun premial. Se putea recurge la o şe maru a creat un cadru adecvat, poa personal şi învăţâmint, telefon 1950.
pnncle din care reiese că tovarăşul citoare, dinţă la nivel de conducere (pentru le puţin preţios şi cam încărcat.
T. Lucaci a adus mari prejudicii iipitâIii primit o sesizare că angajatul în cauză, prin funcţia pe In concluzie, un spectacol Sn care
d!n cauza nepriceperii, dezinteresului Nici în darea de seamă prezentată care o deţinea făcea parte din colec s-a făcut totul pentru a depăşi de
şi uşurinţei în ducerea la îndeplinire cu prilejul adunării de alegeri n-au zavantajul textului si s-a reuşit în
fost consemnate neajunsuri ale ser tivul dc conducere al întreprinderii)
a obligaţiilor de serviciu. Ne între un an de zile a deţinut funcţia de viciului mecanic şef. Din contră, se în care să fi fost Iras la răspundere mare măsură. întreprinderea de construcţii Şl
băm, spunea autorul acestei sesizări — mecanic şei la l.C.I.L, Simeria. aprecia că, datorită in mare pare, foarte 6erios pentru abaterile sale. T. ISTRATE
cum dc s-au adunat aşa dmlr-o dată contribuţiei aduse de comparlimenlul Dar nu s-a recurs la nici una din a-
alitea acuzaţii şi cum de i s-a apli Consultăm procesul verbal încheiat respectiv, 19 din cele 21 obiective în cesle posibilităţi.
cat aceaslâ sancţiune la o a$a scurtă în adunarea generală a organizaţiei scrise în planul M.T.O. au fost reali Chiar dumneavoastră, tovarăşe in MONTASE ENERGETICE Mr.5 SIBIU
de bază P.C.R. din 27 august a.c.r in
perioadă după adunarea de alegeri zate, giner Turbalu, ati fost unul din cei
în care iov. Lucaci a criticat deschis care Tiberiu Lucaci a fost confirmat In ziua de 0 octombrie a.c. am fost nale şi de bun organizator ale tov. întrajutorare S tr. L ecto r Nr. 12
care i-aţi apreciat calităţile profesio
unalo greşeli ale conducerii, inclusiv ca membru a] partidului. Toii comu şi noi prezenţi la adunarea de ale
niştii înscrişi la cuvînt pentru a dis
ale tovarăşului inginer Turbalu ?“. geri de la l.C.LL. Singurul vorbitor Lucaci, aţi fost unul din cei care aţi f c r f
Nc-am deplasai la l.C.I.L. Simeria cuta cererea acestuia de primire in care s-a referit la unele deficiente în susţinui prin propriul rlv. cuvînt pri-
şi-am încercat să reconstituim fapte partid l-au caracterizat ca pe un to activitatea mecanicului şef a fost ing. mirea acestuia in partid. Din nici u- (Urmare din pag. 1)
le Prim^ piesă din dosarul de cadre varăş bun, conştiincios, bine pregătit E, Turbalu. La rîndu-i, T. Lucaci a nui din procesele verbale încheiate Nu peste mult timp un grup de
al fostului mecanic şef este o carac din punct dc vedere politic şi profe crjtica't unele aspecte negalive ce se în şedinţele colectivului de conduce muncitori în frunte cu ingineruil
terizare semnată de ing. E. Turbalu sional, cu o oct i vă ta 1 o meritorie în mai fac simlite în activitatea condu re nu reies aprecieri negalive la a-
funcţia de secretar al organizaţiei N. lacob şi maistrul loan Costea
din care reiese că îl cunoaşte pe T. de bază U.T.C. cerii Întreprinderii, inclusiv a ingine dresa persoanei aflate în conducerea s-au prezentat la locul cu prici
rului şef. Părerea noastră este că dis serviciului mecanic şef, Cum de s-au a- na. Lnr li s-au alăturat prepara?
cuţiile dintre ceî doi s-au purtai pe dunat aşa, peste noapte, un sac întreg lorii, îndrumaţi de ing. Aurel Bu-
un ton neprincipial. de lipsuri ale unui om căruia cu două leanu, mecanicul şef, şi maistrul
A doua zt, 9 octombrie, mecanicul luni în urmă îi spuneaţi public, în ca Gheorghe Huh.
şef a redactat cîleva adrese către dru organizai, că este de bună cre In această slorţare comună, co
M.I.A., Inspectoratul regional de igie dinţă ? Oamepii, tovarăşii dv. de muniştii au ştiut sâ îmbărbăteze l i b / i e l e c t r i c e c a b l u
na şi protecţia muncii şi către direc munco nu vă dau dreptate. Nic; hi- si să siringă în jurul lor pe loti S u b t e r a n 1 - 3 5 TCw.
torul întreprinderii, toate parafate cu roul organizaţiei de bază nu a fost dc acei chemaţi să remedieze avaria,
ştampila unităţii (ne miră faptul cum acord cu măsura luată, deoarece ea După organizarea lucrului, a
i s-a permis acestuia să folosească este o reflectare a ambiţiilor perso
ştampila fără ştiirea directorului?), in nale. început bătălia cu timpul. In li
care scotea la Iveală nenumărate nea De fapt, în practica conducerii de niştea ce împresurase preparalia,
comenzile
nu se auzeau decît
junsuri din activitatea l.C.I.L. Sime- la l.C.I.L. Simeria sc foloseşte cu mul scurte şi răpăi'tul uneltelor. Bro Sfffiirc?
rio. Informat de abuzurile mecanicu tă uşurinţă metoda de a sancţiona an
lui şef, actualul director a dispus re gajaţii „cu duiumul". In cursul anu boane de sudoare brăzdau feţele I M m Qjcorcfur* electrice
.
-
dactarea deciziei de desfacere a con lui trecut, de pildă, au fost aplicate muncitorilor, dar nici unul nu Bi&Sxfe:-------- in cijj s triale
tractului de muncă. Decizia poartă 126 (Ir sancţiuni administrative, din s-a dai îndărăt. Avaria era înlă
turată într-un ritm surprinzător
data de 18 octombrie a.c, Ea cuprinde, care un număr exagerat sint numai de repede. In mai puţin do 24 de
aşa cum relatam la începutul artico desfaceri de contracte de muncă. Si ■ M S
lului, 2R de puncle, înşiruite pe 3 tuaţia se pare că nici anul acesta nu ore s-au montai şi sudat 150 m l.
pagini. Concluzia : „In temeiul Decre e mal bună. de conductă în condiţii neasemuit J n f r e p n n d e r e a angajează
tului 199 din 1949, pentru nepricepe Nu există oare şi alte metode de de grele. m uncitori Câlificsti - £ l £ c t q ic i£ Nt 6 rA in - şi organic
rea în serviciu a tov. Tiberiu Lucaci, muncă cu oamenii ? Este bine ca tov. Timpul aleclat înlăturării de u i cursuri c/e calificfsre^ cu ş i fâr£ sco a tere
conform ari. 20, litera ,,d" din Codul din conducerea l.C.I.L. să acorde mai fecţiunii a foat redus la jumătate, din p ro d u cţie , p en tru .rrueser/tle d e e )e c fric ie n i
muncii i se desface contractul de multă atenţie activităţii de educare a întrajutorarea tovărăşească şi-a m ontan d e hnu si sta ţii. in fo rm a fii supli m entare
muncă". oamenilor, de îndrumare tovărăşească spus cuvîntul, Constructorii hu-
La Vin» a fost deschis de curiiul un magazin cu autoservire. Am relatat pînă aici faptele. De la a lor. nedorem şi preparatorii s-au în fa f e / e / 6 n Nr. 6 5 OO oi io 5 7 .
In fotografie : Aspect interior din acest magazin. un capăt la altul ele acuză măsura A. DAVID trecut pe ei înşişi.
i IVS!B9 QQS029E) I
11,25 Melodiile anotimpurilor — trale; 10,00 Solişti şi formalii artis PREPĂRAŢIA CĂRBUNELUI
muzică uşoară ; 12.13 Săptămina mu tice de la sale; 11,10 Cintece cio
zicii sovietice; 12,30 Aici... Tîrgu băneşti şi jocuri populare? 11,30
Mureş !; 12,50 Concert de prînz ; Din ţările socialiste; 12,25 Muzică
4 NOIEMBRIE 1965 14,08 Melodii... melodii, 15,30 Dic distractiva interpretată de fanfară ; 19,00 Jur.nalul televiziunii; 19,15
ţionar cultural; 15,45 Muzică voca 12,45 Cintece de muncă; 13,30 Din Emisiune pentru copii ,- 20,00 De D IN COROIEŞTI
lă şi instrumentală de Mauriciu Ves- creaţia de muzică uşoară a compo buturi ; 21,30 Filme documentare
oan ,- 16,35 Duete vesele din operete ; zitorilor noştri ; 14,30 Cintece şi jo realizate de Studioul „Al. Sahia" ;
lar" ; BR AD : Asla-i tot ce s-a în 17,00 Formaţia Enrico Fanciotti — curi din Muntenia; 15,30 Muzică 22,00 Miniaturi folclorice; 22,30
lîmplat — cinematograful „St. ro muzică uşoară ; 17,30 Cinlece de din opereta ,,Lâsati-mă să clnt" de Jurnalul televiziunii. Buletin meteo (Valea Jiului)
şie" ; LONFA : Brăţara dc granete viaţă nouă şi jocuri populare la ce Gherase Dendrino,- 16,00 Uverturi rologic.
— cinemalogralul „Minerul"; ILIA: rerea ascultătorilor; 18,03 In jurul şi potpuriuri de estradă ; 17,15
Golful Elena — cinematograful „Lu globului; 18,10 Seară pentru tine Cintece napolitane de Emil Ske-
DEVA : Dulcea pasăre a tinereţii lelti; 17,30 Piese instrumentale; ANGAJEAZA IMEDIAT:
— cinematograful „Patria" ; Sca- mina". ret ; 19,00 Cintă, dansează, tinere 18,15 Ziare, ziarişti, opinii; 19.05
rainouche — cinematograful ,,Arla’\- le,- 20,00 Radiogazeta de seară; — UN FREZOR CALIFICAT
PETROŞANI iDansul etern — cine 20,30 Melodii încintătoare; 20,55 Din comoara folclorului nostru — — LĂCĂTUŞI CALIFICAŢI
matograful „Republica" ; Omul Ma Cînlă Jenny Luna şi Emilio Peri- cintece şi jocuri din Sâpînţa 19,30 PENTRU 24 ORE i'
fiei — cinematograful ,,7 Noiem coli 21,15 Cronica literară de Va- Săptămina muzicii sovietice» 21,06 — MECANICI MAŞINIŞTI DE FUNICULARE
brie"? LUPENI : Tolba cu amintiri leriu Rîpeanu, Ion Clasiu : „O sin Opera „Katerina Ismailova"; 22,30 Vreme rece şi umedă cu cerul — ELECTRICIENI CALIFICAŢI
— cinematograful „Cultura!" ; SI PROGRAMUL I : 5.06 Melodii gură iubire" 21,25 Cintă $lelan Moment poetic „Lacul codrilor al mai mult noros. Vor cădea ploi
MERIA ; Rachetele nu trebuie sa populare interpretate la diferite ins Lăzărescu şi Constantin Busuioc ; temporare. Vînlul va sufla din sec — ŞEFI DE MANEVRA CALIFICAŢI ŞI AUTORIZAŢI
decoleze — cinematograful „Mure trumente; 5,40 Marşuri sportive; 21,45 Muzică uşoară grecească. baştri" ; 22,35 Muzică uşoară in- torul vestic cu intensificări tempo — UN MECANIC DE LOCOMOTIVA CU ABURI, CALIFICAT ŞI
şul" ; ALBA 1UL1A : Femeia necu 6,22 Cintecel de voie bună — emi 22,15 Cintă orchestra de estradă a [erprelală de orchestre de coarde,- rare. Temperatura in scădere uşoa AUTORIZAT.
noscută — cinemalogralul „Victo siune de folclor ; 7,18 Cintece dis- Radioteleviziunli ; 22,55 Lieduri de 23,10 Simfonia a Il-a în Re major ră maximele fiind cuprinse intre
ria" ; Strigătul — cinematograful Iraclive; 7.30 O voce cunoscută: Tudor Ciontea ; 23,35 Muzică uşoară de Brahms ? 23,50 Melodii lirice; ~ UN MAISTRU MECANIC
„23 August" : SEBEŞ : Domnul — ci Y vp.s Montând — muzică uşoară ; de Richard Stein şi Dinu Şerbă- 0 şi 13 grade ziua iar noaptea in
nematograful „Progresul" ; Regina 7,45 Aşa-i jocul pe la noi - jocuri nescu. Buletine de ştiri şi radiojurnale: tre 2 şi 6 grade.
cîntecelor — cinemalogralul ,,Sebe- din diferite regiuni ale ţării ; 8,08 5,00; 6,00; 7,00; 10,00; 12,00; Cei inferesaji se vor adresa serviciului personal
şui*' ; ORÂŞTIE : lntîlnire la Ischin Solişti ai teatrelor muzicale din ta PROGRAMUL II: 7,50 Cînlece de 14,00; 16,00; 18,00; 22,00, 23,50 al P re p a ra te i cărbunelui din C oroieşfi, cu sediul în
— cinemalograful „Patria" ; Comi ră ; 8,30 La microfon, melodia pre Marin Constantin; 8,00 Orchestre de (programul I); 7,30; 9,00; 11,00; PENTRU URMĂTOARELE 3 ZILE
sarul Maigret se înfurie — cinema ferată ; 9,30 Sfalul medicului : Sfa muzică populară din regiunile pa oraşul Vulcan.
tograful „Flacnro ; HAŢEG : Strigă turi pentru bolnavii de reumatism; triei ,- 8,30 Pagini din opere comi 13,00, 15,00; 17,00; 19,00; 20,51; Vremea în curs de îmbunătăţire
tul corlei — cinematograful „Popu 9,35 Dansuri şi coruri din opere; ce ; 9,31 Formaţii vocale şi orches 0,50 (programul 11). dar cu tomper&tura scăzută.