Page 11 - 1965-11

PAGINA 3
DRV MUL SOCIALISMULU m b o c : M M B D M

xlM lV
aleaeri
/Mffî' / , € 4
M yt'Jă I

WMfjwW. Wm <4«^'-'î='
/ i7 / / J siv
S3,o i p r (urinare din pag. I)
U iw ffi ţiiQ fi
P P ^ B
lS 'M ’ B'U j W L lw u l Paratei cu aceasta, şantierele au
lusl aprovizionate cu 20,«l tone
u n cn dc durură do calciu, necesară pre­
parării butoanelor, 2.205 m. c.
* W H P ! Icniue de foc. 1.600 bucăţi de ro­
gojini, 2.000 in.p. st ulii şi 500 tone
de cărbune.
In perioada care a trecut ne-eni
Gospodăria agricolă de stat din aminlit că starea de lucruri existen­ valoare de 1.000.000 lei. Aceşti bani Nou a fabrică de 1 indrepîat atenlia şi spre pregăti­
Sintâcnăria Orlea dispune de condiţii tă se da’.oreşle unor cauze obiective. au fost destinaţi pentru sporirea pro­ produse refractare rea staţiilor ccntrali/ulc de mor­
prielnice pcnlru dezvoltarea secto­ Printre acestea, lipsa spaţiului de ducţiei de nutreţuri. Ca urmare a mă­ din Alba luJia. In • tare şi betoane. In genera!, sta­
rului 'zootehnic. O bună parte din cazare s-a făcut resimţită o bună pe­ surilor întreprinse producţia de iar­ fotografie vă pre- j ţiile existente au fost închise şi
terenurile aceste» unilăli sînt ocupa­ rioadă de timp. Ca urmare şi sporul bă pe suprafeţele de păşuni amelio­ zenlăm un aspect jirntrjate împotriva frigului, mnn-
te ru păşuni naturale, situate în zo­ de creştere 5n greutate realizat )o rate a crescut de la 7.000 la 12.000 parţial al silozu- 1 liudu-sc şi instalaţii dc încălzire
na de şes si munte, care permit creş­ taurinele puse )a îngrăşat a fost scă­ kg la hi», iar cea de fin de ia 1.500 la lui de şotnotă. a apei şi agregatelor minerale.
terea animalelor cu cheltuieli minime zut. O situaţie necorespunzăloare se peste 2.200 kg. Drept urmare am asi­ Ia dala actuală mai avem in curs
Pentru a traduce in viată măsurile inlilneşte acum deoarece circa 000 gurat canfildţi însemnate de nutre­ de construcţie alte două centrale
stabilite de partid, de valorificare a bovine au fost primite de ila IR.IC. ţuri pentru a hrăni bine animalele. de betoane şi mortare, la Deva
tuturor Tesurselor şl de dezvoltare în luna iulie deşi ele -au fost prevă­ Trebuia însă ca organizaţia de partid şi Livczeni.
intensivă şi multilaterală a agricul­ zute pentru a fi preluate în mai, res­ să ajute mai îndeaproape consiliul Din păcate, execuţia lor este
turii, această unitate a 1 ost profilată pectiv la incepulul sezonului de pă- gospodăriei pentru a controla felul intîr/.ială, fapt care ne-a deter­
şi specializată pe îngrăşarea taurine­ şunal. Gospodăria va lua însă măsuri în care lucrătorii din sectorul zooteh­ minat ca, în ultima vreme să lu­
lor. De aceea, una din cele mai im­ de a livra un număr de 500 capete de nic folosesc aceste nutreţuri. ăm măsuri dc intensificare a
portante sarcini care a revenii orga­ taurine care sînt pe sfirşitul perioa­ Nu rare au fost cazurile cînd s-a muncii.
nizaţiei de bază, liecărui comunist de dei de ingrăşare. Se va crea astfel po­ semnalat o risipă a acestora. Deşi cu­ In perioada de iarnă noi trebuie
la G A.S. Sinlămăna Orlea, se referă sibilitatea adăpostim în condiţii co­ noştea acest lucru organizaţia rle să acordăm aleulie cuvendâ şi
la continua îmbunătăţire n activită­ respunzătoare a efectivului de ani­ partid nu a cerut comuniştilor să lup­ amenajării drumurilor de acces.
ţii rim sectorul zootehnic. male,... te cu luată fermitatea pentru înlătu­ Aceaslă grijă au dovedil-o mai
La rezultatele «necoreispunzâloare rarea unor asemenea neajunsuri. bine şantierele din Pelriki şi Pe­
Realizări sub nivelul înregistrate a contribui! Jn să in bu­ troşani, unde s-au amenajat căi
nă parte şi faptul că organizaţia de
de acces pe soluţiile definitive
partid nu a tras la răspundere consi­ Există posibilitatea prevăzute în proiect. Restul şan­
posibilităţilor liul gospodăriei pentru a urmări zil­ tierelor au dovedit o neglijentă
nic modul de administrare a furaje­ lichidării •C S'im m supărătoare, juslificînd iutirzicrile
Asupra felului cum s-a muncii pen­ lor in hrana animalelor. AJinmînd a- prin concentrarea muncitorilor la
tru înfăptuirea acestui obiectiv, zile­ cest lucru, tov, Ioan Finltnă arăta că neajunsurilor efectuarea altor lucrări. E o scu­
le trecute, cu prilejul adunării ge­ acolo unde a exislat preocupare din ză pc care conducerea trustului
nerale de dare de scamă şi alegeri. partea comuniştilor pentru respectarea n-a arlmis-o, dispunînd ca in­
£-o făcut un amplu bilanţ. De la bun cu strictele a normelor de hrânire şi Discuţiile purfate pe marginea dă­ tr-un interval de timp cît inai
început trebuie spus că el nu este îngrijire s-au oblinut rezultate bu­ rii de seamă prezentată au fost in­ In raza raionului Orăştie, la toate lilor. Trebuie să fie asigurată o strîn- scurt acestea să fie executate.
satisfăcător. Ne referim la realizările ne. Spre exemplu, fa brigada din Rîu teresante în sensul că toţi comuniştii unităţile productive, cei ce conduc, să corelare între masurile care sc Spre rcgrclul nostru cel mai
obţinute rare nu sini pe măsura ce­ AII) au fost perioade c.înd 6porul zilnic care au luat cuvântul au folosit crili- organizează si controlează producţia rau stăm în privmla asigurării
rinţelor. Dc fapt, darea de seamă şi pe cap de animal a depăşii 1 kg. La Sin- ca şi autocritica ca un mijloc de în­ Pe teme Si care. in lumina legislaţiei în vigoa­ iau pentru realizarea plamului dc pro­ stocurilor de balast şi nisip. Din
ducţie şi cele privind tehnica secu­
imai ales comuniştii care au luat cu- petru, insă, datorită hrănirii necores­ dreptare şi de lichidare a lipsurilor re, răspund pentru realizarea deplină rităţii muncii. Cunoaşterea regulilor cantitatea totală dc 45.000 mc.,
vînlul au subliniat că dacă exista o punzătoare a taurinelor aflate la în­ ce s-au manifes't in aclivila/lea orga­ ale N.T. S. cil am planificat să avem. la ora
preocupare mai susţinuta din partea grăşat, nu s-a realizat sporul de creş­ nizaţiei de partid. Fiecare comunist a măsurilor de proiecţia muncii, pri­ de proiecţia muncii, a metodelor de actuală dispunem doar de 20 000
vesc această problemă cu toată serio­
biroului organizaţiei rle bază, a tutu­ tere în greutate planificat. Sesizînri a dovedit că ee simte dator si în acelaşi zitatea. Drept rezultat, numărul acci­ muncă nepericuloase, deservirea lo­ inc. In aceasta privinţă ni s-au
cului de muncă astfel incit să nu se
ror comuniştilor pentru înfăptuirea o astfel de stare de lucruri, organiza­ timp hotăra! să-şi aducă in viilor o dentelor de muncă a scăzut continuu pericliteze viata şi sănătatea proprie cauzat greutăţi prin lipsa unor
sarcinilor economice din sectorul zoo­ ţia de panici trebuia să ia măsuri ope­ mai mare contribuţie la îmbunătăţi­ la toate uzinele, întreprinderile şi şi a tovarăşilor de lucru trebuie să vagoane care să transporte o par­
tehnic realizările obţinute puteau fi rative de redresare a situaţiei, dar ca rea (întregii munci, la obţinerea unor instituţiile din raza raionului. Astfel, constituie o preocupare a fiecărui an­ te din cantităţile ce le primim ţ>r.in
mai bune. Astfel, deşi planul de li­ nu a intervenit la timp şi cu ţoală rezultate mai bune în sectorul zoo­ la Fabrica cliipiică din Orăştie, un­ gajat. contracte rle la Olnoroc şi Me­
vrări Ia carne pc primele nouă luni hotărirea. tehnic. In această privinţă există su­ de preocuparea pentru această pro­ diaş. dar lot olît de adevărat esle
ale anului a fost depăşit cu 100 de tone, Dezvăluind apoi o altă serie de ficiente rezerve deoarece organizaţia blemă a fost deosebită, s-a ajuns ca Instructajul >la locul de muncă — că şi în munca întreprinderii noas­
sporul de creştere îngreuiate a ani­ cauze care au influenţat negativ a- de partid de la G. A. S. Orlea s-a în anul 19G5, pînă la dala aceasta, să mijloc însemnai de înlăturare a cau­ tre de producţie industrială şi.
malelor, nu a fost realizat Fală de supra rezultatelor din sectorul zoo­ întărit continuu, din punct de vedere nu fie nici un accident de muncă. Me­ zelor accidentelor — trebuie să sc prestaţii şi a şantierelor şi-au fă­
7fi? grame planificate să se realizeze tehnic, tovarăşul Alexandru Bolea re­ numeric şi organizatoric. ritorie este şi 'preocuparea conducerii facă cu multă seriozitate şi răspun­ cut loc o serie de deficiente Şan­
zilnic pe cap de animal s au realizat leva faptul că biroul organizaţiei de fabricii „Vidra" si a întreprinderii dere. O rie superficialitate, orice tierele, dind dovadă dc neglijen­
doar 060 grame inregistrîndu-se in bază nu a tras la răspundere consiliul Pentru dirijarea mai competentă a de industrie locală. formalism, îşi va lăsa amprenta, şi tei, n-au luat măsuri dc descon­
acelaşi timp şi o depăşire a preţului gospodăriei pentru a asigura o apro­ activităţii comuniştilor, ‘întruni nu­ Parlicipîud la consfătuirile (,’e pro­ urmările nu vor întîrzia să sc arate. gestionare a Ir „urzii el or şi depozi­
de cost planificat. Dacă exista mai vizionare mai bună cu furaje concen­ mărul lor a crescut, la indicaţia Co­ ducţie de la I R.I.L. Orăştie şi „Vi­ Semnarea Fişelor de instructaj nu telor. iar f.P.l.P., deşi a primit dis­
multă preocupare din partea organi­ trate la toate brigăzile. De asemenea, mitetului regional de partid s-au dra" am constatat cu salisfaclie că constituie un scop jn sine. Trebuie poziţii. nu şi-a organizat un timp
zaţiei de partid pentru a urmări În­ era necesar ca organizaţia de partid constituit organizaţii de bază pc bri­ alături de problema producţiei îşi gă­ urmărit prin sondaj individual şi fe­ munca în balastiere, pc două
deaproape felul în care consiliul gos­ să desfăşoare o muncă mai 6usţinulă găzi şî a fost tales comitetul de partid seşte loc pe primul plan şi problema lul cum înţeleg cei instruiţi normele schimburi la toate utilajele.
podăriei a militai pentru realizarea de mobilizare a tuturor comuniştilor pe gospodărie. S-a creat astfel posi­ protecţiei muncii. La una din con­ de tehnica securităţii. Prin măsurile care sau luat
şnurului rle creştere în greutate pla- la înfăptuirea sarcinilor de plan. Fie­ bilitatea ridicării pc o treaptă supe­ 0 sfătuirile do producţie de la IR 1 I S-au arătat a fi deosebit dc inslrue- acum şantierele au devenit mai
nilicgl, se puteau obţine rezultate care comunist care lucrează în zoo­ rioară a activităţii de partid. Orăştie s-a ridicat problema proiec­ t:ve instructajele prin demonstraţii aclivc, iar I.P.I.P. şi-a organizat
mai bune şi în ce priveşte cheltuieli­ tehnic, spunea vorbitorul, avea da­ In faţa comitetului nou ales 6lau ţiei muncii sub mai multe aspecte : practice. Acestea mi un dublu efect. munca in două schimburi, lucrind
le de producere pe fiecare kg de toria să îngrijească şi să hrănească saicini deosebit de importante în ce echipament de protecţie, respecta­ I'le rezolvă şi "problemele de produc­ cu majoritatea mecanismelor în
cai ne. animalele în mod exemplar. Nu peste priveşte sprijinirea şi îndrumarea rea N.T.S., răspunderea şefilor de ţie şi pe cele de tehnică a securită­ balastiere. De altfel, penlru ca
ţii muncii.
lot s-a înfăptuit însă această cerinţă. consiliului gospodăriei pentru îmbu­ secţie, utilizarea fondurilor afectale stocurile să atingă cifra jifani-
Problemele esenţiale —Practica a dovedit că nu e sufi­ nătăţirea continuă a activităţii din protecţiei muncii etc. I’enlru reme­ în slîrşit, folosirea echipamentului ficală, şantierelor din Alba Iiiha,
cient să avem asigurate doar multe sectorul zootehnic. In aceaslâ pri­ dierea lipsurilor ivite pc parcurs, in de protecţie şi îngrijirea acestuia du­ Cugir şi Brad li s-au repartizat
le
cîte un excavator, ccc.i re
ce la înlăturarea unei alte cauze care
în discuţia nutreţuri. Trebuie sa ştim şi cum să vinţă există suficiente rezerve. De aceste discuţii s-au prevăzut măsuri generează accidentele. permite să-şi asigure cantităţile
le folosim, mai bine zis cum să le valorificarea lor trebuie să se preo­ cnnrrele. necesare prin eforturi proprii.
Esle bine ră în marea majoritate a
eoni uniştilor gospodărim — spunea in cuvînlul cupe cu toată răspunderea fiecare co­ Lăudabil este şi faptul ră la cele întreprinderilor d n raza raionului Relalind despre acţiunile în­
său tov. S. Ioan. Prin grija parti­ munist in parte. moi puternice obiective industriale Orăştie s-a ajuns ca, prinlr-o susţi­ treprinse. de noi pină acum nu
Vorbind despre aceste proble­ dului şi stalului unitatea noastră a din raza raionului : U. M. Cugir şi U- nută munca de prevenire, prin de­ pol afirma că s-a încheiat total
•/.inole „30 Dbcembrie" Cugir, s-a a-
me, comunistul Lazăr Domşa a primit credite in ultimii doi ani in A, POTOPEA juns ca in acest an să nu se înregi­ pistarea şi înlăturarea cauzelor care capitolul pregătiri de iarnă. I’e
streze de loc accidente rle munca. măsură ce lucrările vor avansa,
generează accidentele de muncă, nu­ şi vom determina cu orice preţ o
La întreprinderea forestieră, $n mărul lor să lie micşorat. Trebuie ti­ avansare rapidă, efori urile noas­
La nunta N.T.S. nu esle pe măsura ccrinlelor. există lacune să fie îndreptate. tre sc vor concentra şi mai mult
schimb, preocuparea penlru aplicarea
vul însă grijă ca şi acolo unde mai
in direcţia întreprinderii unor ac-
55> Instructajele la locul de muncă nu se Rezoluţia Congresului a! !X-!ea at lumi eficiente, carc să asigure
desfăşurarea nnrmoiă a muncii in
fac cu toată răspunderea. Or. acest
P.C.K. arată că în anii noului cinci­ perioada lunilor de iarnă.
Au sosit la redacţie do­ şi pentru populaţie, mai iar transportul materia­ încă o lună şi jumătate lucru este foarte important, penlru nal se va menţine în continuare un
uă scrisori. In prima sc avem deficiente de or­ lelor şi echipelor la lo­ pentru executarea lucră­ că locul unde lucrează muncitorul ritm intens de dezvoltare industrială
spune: „Vă informăm că din organizatoric. Acest cul de muncă se face rii, după ce se achitase forestier are anumite particularităţi
Moţata nu va mai avea lucru e demonstrat şi de dezorganizat şi anevo­ conlravaloarca devizu­ specifice. a tării, sc va întări şi mai mult po­ i ^
nunla la televizor. In faptul că la întreprinde­ ios, producînd perturba­ lui Pentru aceste aba­ Trebuie reţinut că introducerea şi ziţia industriei ca ramură conducă­ . H / #
după-amiaza zilei dc re mai avem reclamaţii ţii în programul de des­ teri cei mai sus menţio­ extinderea in producţie a măsurilor toare a economiei naţionale. In ve­
luni, 18 oclombrie. a so­ de ncrcspectare a terme­ făşurare. naţi au fost sancţionaţi". tehnice şi organizatorice de proiecţia derea realizării acestui obiectiv va ’Y !*< v u ţw
sit echipa de moşieri dc nului de executare a a- Pentru lucrarea de la In scrisoare se mai muncii nu rezolvă în acelaşi timp trebui să crească continuu nivelul de ră ,r | 1 , ‘1
la l.R.E.H. care a făcut cestor instalaţii, cît şi în Lăpuşnic, vinovaţi di­ spune: „Lucrarea a fost pregătire al oamenilor, gradul de me­ r
instalaţia de curent la ce priveşte calitatea u- recţi sînt maistrul Ster- executată integral si pu­ problema înlăturării cauzelor acci­ canizare şi automatizare a producţiei. Bonp
sediul cooperativei agri­ să sub tensiune in ziua dentelor. Una din cauzele frecvente Proiecţia muncii va Irebui deci pri­ A g ii
cole de producţie. S-a de 18 octombrie". ale accidentelor este tocmai insufi­ vită cu mai nuillă răspundere, ca în­
făcut racordarea la re­ Din ambele scrisori cienta însuşire a măsurilor de protec­ săşi producţia dc care esle indisolu­ ? B i
ţea şi, de azi, 19 oclom­ Răspunsuri la un foileton am reţinut o dată: 18 ţia mu-ncii, prevăzute în N.T.S.
brie, avem lumină elec­ oclombrie. E un amănunt Pcnlru înlăturarea cauzelor care bil legată .şi pc care o influenţează.
trică la sediu. Vă mulţu­ ce merită să fie reţinut. duc la accidenle şi îmbolnăviri pro­ nOROŞ OSCAR
mim pentru ajutorul Foiletonul în care era fesionale este necesară o intensă procuror, Procuratura ■
dat“. Semnează Lucreţia nor lucrări executate. ca Ioan, care n-a urmă­ criticată activitatea muncă de educare a tuturor angaja- raionului Orăştie
Costa, preşedinta coope­ Din analiza făcută dc rit realizarea lucrării în I R.E.H.-Deva apăruse in
rativei agricole de pro­ biroul organizaţiei de termen, contabilul Po- coloanele ziarului doar cu
ducţie din Lăpuşnic, bază şi de către condu­ pescu Valerian, care nu două zile în urmă, la 16
A doua scrisoare avea cerea întreprinderii a a sesizai deviziera că octombrie 19G5.
expeditor Întreprinderea reieşit că de deficiente­ s-au achitai, de către Şi încă un „amănunt" st ajiiioriil iuridi!or
regională dc electricita­ le semnalate in ziar se rooperaliva agricolă de de importanţă mare. In Mp
te Hunerioara-Deva. In fac vinovate, în primul producţie din Lăpuşnic, scrisoarea sosita de la
scrisoare se subliniază : rînd, conducerile secţiei toate sumele necesare l.R.E.H. se subliniază : aiilmnohilisd
„Deficientele semnala­ de relele Deva şi a pentru a se întocmi de­ „Vom lua loale măsuri­
te în foiletonul „La nun­ l.R.E.H. Ele nu s-au pre­ vizul, precum şi devizic- le tehnice şi organizato­
ta Moţalei" sînt adevă­ ocupat de o dotare co­ ra Zlasky Doina căreia rice ca pc viilor să nu Pentru a veni în ajutorul turiştilor- lele şosele ale României, de la care
rate. Am analizat cauze­ respunzătoare a perso­ i-au fost necesare 16 mai avem reclamaţii la aulomobilişti, Agenţia de publicitate luriştii-aulomobilişii se pot aprovi­
le şi am constatat că în nalului la aceste activi­ zile pentru... întocmirea această activitate". „Ailis" a editat în principalele limbi ziona cu benzină, motorina, uleiuri
de circulaţie universală un ghid al
Si unsori. Un alt prospect apărui de
activitatea noastră de c- tăţi, parte din personal devizului. Dc asemenea, Realizarea acestor mă­ curînd recomandă turiştilor principa­
xecutarc a instalaţiilor arc o calificare slabă, a- şeful de echipă, Slanclu suri nc va bucura pe staţiilor de alimentare auto „Peco". lele staţii penlru întreţinerea re­
electrice interioare, alit provizîonarea cu mate­ Mişu, a tărăgănat două toţi deopotrivă. FI cuprinde adresele a peste 100 de pararea autoturismelor. Sc fac ultimele verificări la o
pentru cooperativele a- riale specifice se face luni efectuarea măsură­ slalii — in marc majoritate cu pro­ nouă freză.
Furnalul nr. 5 din C S. Hune­ LUCIA LICHJ Aspect din secţia maşini-unelte
doara. gricole de producţie, cit greoi şi cu întreruperi, torilor necesare şi apoi gram permanent — aflate pe principa­ (Agerpres) do la U.M. Cugir,
analitic, îar discuţiile purtate s-au mult mai bune. Dc aceea, noi cău­ cest colectiv au vizitot familiile un­
PROBLEME ALE SFATURILOR POPULARE dovedit anemice. tăm să ne îmbunătăţim continuu de s-au semnalat aceste cazuri şi
stilul şi metodele muncă.
Concluziile desprinse au constitu­
le-au sprijinii cvilindn-sc în viitor
DAVID CERNAT
it un îndreptar de viitor.
preşedintele Comitetului executiv asemenea abateri.
Desigur că in această latură dc al Sfatului popular al oraşului într-o altă .şedinţă ţinută la 13
In faţa sfaturilor populare stau sarcini multiple. Ele sînt che- de discuţii sănătoasă, Ia întocmirea tuirea propunerilor. In multe din cir­ activitate se pot obţine rezultate Sebeş august a.c. s-a analizat aclivilatoa
mate să rezolve probleme leg ate dc conducerea economiei locale, raportului formăm colcclive din 3-5 cumscripţiile oraşului Sebeş s-au corniţei ului de cetăţeni penlru con­
dc buna gospodărire a localilă ţtlor etc. Penlru îndeplinirea în cele tovarăşi care fac constatări la fala organizat largi acţiuni gospodărcşli- strucţia şcolii dc 4 ani din salul
cdilitare. S-a reuşit astfel ca din
mai bune condiţiunj a acestor sarcini, sfaturile populare au la fn- locului. Totodată, avem grijă să a- cele peşte 130 propuneri făcute de Io miezul actualităţii Codineşli. Prin decizia elaborată
riemînă forme şi mijloace de muncA variate, complexe. In mulle nunţăm din timp deputaţii cît şi in­ s-au stabilii măsuri pentru mobili­
locuri pc aecaslă linie s-a a cumulat o experienţă valoroasă. Pen- vitaţii ru Ierna ordinei de zi a se­ alegatori să fie realizate pină în zarea resurselor locale în vederea
(ru a împărtăşi din metodele de muncă, din experienţa dobîndilâ siunii şi dala ţinerii ei. penlru a se prezent mni bine de 90 la sulă. In­ Pentru rezolvarea operativă a sar- Citova exemple vor edifica cele grăbirii ritmului de execuţie. Cu
ne-am adresai mai multor acţiv işli ai sfaturilor populare solicitîn- putea pregăti. In completarea te­ tre acestea amintim repararea şi a- einilor ce se ridică in lata organu­ alirmale. In şedinţa de comitet e- sprijinul depulaţilor s-au confecţio­
du-le să ne vorbească despre metodele lor de muncă, să evidenţie- mei vin în majoritatea sesiunilor şi menajarea trotuarelor pe strada lui local al puterii rle stal. Comite­ xcculiv din 19 februarie a.c. s-a a- nai pe plan local 37.()f)f) bucăţi că­
ze rezultatele obţinute. corapoartele comisiilor permanente. Pandurilor, canalizarea pc 100 m. tul executiv al Slalului popular ai nnlizat starea de îngrijire, sănăta­ rămizi, s-au scos sj transportat pia­
Sesiunea din luna aprilie ac., de a străzii Călugăreni, pavarea şi a- comunei 7ani se înlruneşle în şe­ te şi natalitate a animalelor din tra penlru fundaţie, balastul şi alle
pildă, a analizat măsurile preconizate monajarea rigolelor pe strada Coş- dinţe săptămînale unde analizează gospodăriile personale ale coope­ materiale.
buc şi altele.
ratorilor. Printre alte probleme ri­
Mijloc de mobilizare a deputaţilor dc comitetul executiv pentru înfăp­ La dezbaterile ce au avut loc în diferite probleme. dicate aici, a fost şi cea legată do zumă numai la a elabora decizii.
Dar comitelui executiv nu se re­
In cele ce urmează am să far
tuirea propunerilor făcute de alegă­
tori în campania electorală. Colectivul sesiunea din iunie a.c. care a ana cîtevH aprecieri asupra modului rum faptul că în comuna vecina (Petriş- Aşa cum arălam. sînt stabilite sar­
de redactare a raportului, alcătuit din lizat stadiul lucrărilor gospodăreşti se rb'slăşoară şedinţele de comitet Lipova) s-au semnalat cazuri de fe­ cini concrete pe fiecare membru.
Practica muncii noastre a dovedit Tematica sesiunilor are deci la ba­ vicepreşedintele, secretarul comite­ şi de înfrumuseţare prin muncă pa executiv şi rum prind viată botă- bră aftonsă. In acest scop, în arii- La sfirşilul fiecărui trimestru noi
Iriolică, deputaţii au venit cu va­
ră atragerea deputaţilor In o mun­ ză un studiu temeinic. tului executiv şi şeful secţiei se­ loroase propuneri şi cu angajamen­ ririle aresiuia. colul 4 al deciziei s-a stabilit ca trecem în revistă felul cum s-au în­
că cît mai activă, )a dezbaterea pro­ Cum realizăm acest lucru? încă cretariat a trecut în prealabil prin te privind realizarea lor. Valoarea Necesitatea analizării unor sec­ Iov. Viorel Magda, medic veteri­ făptuit propriile decizii Acolo un­
blemelor ce le ridică vialn cit şi la de la începutul anului, cuposcînd fiecare circumscripţie pentru a cu­ lucrărilor executate în cete 10 luni toare de activitate se stabileşte în nar, membru al romilelului execu­ de se constată deficienţe analizăm
înfăptuirea diferitelor sarcini este sarcinile de plan, comitetul execu­ noaşte cît mai bine starea de fapt''. care au trecui din acest an. depă­ funcţie de actualitate, de proble­ tiv să ia măsuri de amenajare a o- cauzele şi impulsionăm activitatea
legală in bună măsură dc pregăti­ tiv schiţează un proiect de plan pe Ridicînd problemele care îi frăniîn- şeşte volumul iniţial de 199 392 lei, mele la ordinea zilei, pe care !c nui post de dezinfeclie in marginea Am arătat aici doar cileva fapte
rea şi desfăşurarea sesiunilor. In perioade privind sarcinile din do­ tau pe deputaţi, sesiunea o dat pri­ ajungind la 683.036. ridică viata de toate zilele. Dar. comunei Zam De asemenea, secre- din numărul lor mare. Sorolesc în- |
pentru ca eficacitatea şedinţelor să
acestea, deputaţii an prilejul să cu­ meniul economic, gospodăresc, so- lej unei temeinice analize, unor larul romilelului executiv a primii să că noi nu am făcui lotul. Toc­
noască mai bine activitatea comite­ cial-cullura), obştesc etc. Pe baza dezbateri rodnice. Deputaţii au cu­ Trebuie să araţăm însă că au fost fie cît maî mare, căutăm să elabo însărcinarea să mobilizeze deputaţii mai de aceea avem mereu in ve­
tului executiv înlr-o serie dc pro­ acestui proiect se întocmesc planu­ noscut astfel ce sarcini se ridică în şi sesiuni care n-au lost trmeinic răm decizii din cele maî corespun­ pentru a depista eventualele cazuri dere sA aplicăm noi metode, să gă­
bleme importante cît şi sarcinile dn rile trimestriale de activitate ale fala sfatului popular şi care esle organizate si deci nici rezultatele nu zătoare. Astfel, la elaborarea pro­ de febrî» aftoasă din comună sim noi mijloace care să îmbunătă­
Deoarece în comună s-au semna­
viilor. Tocmai de aceea Comitetul omilelului executiv şi graficele se- partea dc contribuţie ce trebuie să au fost cele scontate. Aşa a fost iectului formăm un colectiv din lat cîteva cazuri de abateri la unii ţească activitatea comitetului exe­
membrii comitetului executiv cari'
executiv al Sfatului popular al o ni lor. La stabilirea acestui plan şi-o aducă. cazul cu sesiunea din mai 1965 care cutiv.
•mrlicipă şefii secţiilor sfatului Rezultatele nu au înlîrziat să se deşi a dezbătut o problemă impor­ au mai multă tangentă cu proble­ copii minori care au un singur pă­
raşului Sebeş a căutat ca fiecare rinte, comitetul executiv a găsit că AUON fşINOFA
nopular şi conducători ai unităţi­ tantă — modul cum sînt rezolvate mele analizate. Tu felul acesta sînt
sesiuni.' sa tio temeinic pregătită, lor din subordinen sfatului popular. arate. Deputaţii, avînd sprijinul co cererile oamenilor muncii — nu elaborate decizii care reflectă reali este bine să analizeze activitatea
iar problemele re se supun dezba­ Lucrul esenţial esle însă pregăti­ miletului executiv au pornit să mo­ s-a ridicat la nivelul dorit. Rapor­ lalea, cu sarcini precise şi respon­ colectivului de sprijin al autorităţii ^fătu) populai' al comuna1
terii să fie legate de actualitate. rea sesiunii. Penlru a crea o bază bilizeze forţele locale penlru înfăp­ tul prezentat nu a fost suficient de sabilităţi concrete şi competente. tutelare. Tovarăşii însărcinaţi cu a- 7am, raionul Ilia