Page 13 - 1965-11

r^q.’OMS'â
{PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, URTŢt-VÂl
| H^îic'doa/a-Oeva VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID

■

Şl DE STAT IN REGIUNEA CLUJ

Joi 4 noiembrie, populaţia Clujului triale noi, dotate cu tehnică moder­ sarcinile d-* plan la t»ate sortimen­
a făcut o caldă şi entuziastă primire nă. întreprinderile industriale din re­ tele.
tovarăşilor Nicolae Ceauşescu, Ion giune realizează în prezent în numai In salonul de expunere a noilor
Gheorghc Maurer, Paul Nicutescu- 75 de zile o producţie globală echi­ modele destinate consumului intern
Mizil, Manea Mănescu, care au so­ valentă cu cea obţinută in întregul si exportului, directorul uzinei Nyil-
sit într-o vizită de citeva zile în a- an 1950. Si în domeniul agriculturii gesz Ştefan a dat ample explica­
ceastâ regiune. Vestea sosirii condu­ s-au înregistrat progrese însemnate. ţii in fata machetei care ilu­
cătorilor de partid şi de stat a reu­ Tot mai multe gospodării agricole de strează viitoarea dezvoltare a în­
nit pe arterele centrale, pe străzi, in stat şi cooperative agricole de pro­ treprinderii. In noul cincinal, „Clu-
noile cartiere, zeci dc mii de cetă­ ducţie dovedesc, prin rezultatele ob­ jana" va ajunge la o producţie anu­
ţeni ai străvechiului si frumosului o- ţinute, marile posibilităţi care există ală de 7 milioane perechi încălţămin­
| ANUL XVII, NR. 3375 | VINERI 5 NOIEMBRIE 1965 4 pagini, 25 bani
raş de pe malurile Someşului. în întreaga regiune pentru creşterea te şi 50 mii tone talpă si piele. Con­
In gara oraşului, împodobită săr­ continuă a producţiei vegetale si a- vorbirea despre perspectivele uzinei
bătoreşte, conducătorii de partid şi nimale, pentru dezvoltarea intensivă a prilejuit noi recomandări si su­
de stat au fost salutaţi de tovarăşii si multilaterală a agriculturii socia­ gestii cu privire la eficienţa investi­
ţiilor, calitatea producţiei, reducerea
In abataj\e — randamente sporite Maxim Berghianu, prim-secretar al liste. preţului dc cost. Conducătorii de
Realizări importante s-au oblinut,
Comitetului regional Cluj al P.C.R.,
partid au vizitat apoi cîteva secţii ale
de asemenea, în domeniul culturii,
Clement Rusu, preşedintele Sfatului
popular regional, acad. Constantin ştiinţei, învătămîntului de toate gra­ uzinei, unde au fost întîmpinati cu
Daicoviciu, membru al Consiliului de dele, în ridicarea nivelului de trai aplauze şi urale de muncitorii aflaţi
Stat, rectorul Universităţii „Babcş- al oamenilor muncii români, maghiari la maşini. Desprinzindu-se pentru o
DE LA MINUS LA PLUS Bolyai", conducători ai organelor lo­ şi de alte naţionalităţi. Toate acestea da rulantă, muncitoarele Bandi Iri-
clipă de lîngă maşini sau de la ban­
sînt expresia drumului mereu ascen­
cale de partid si de stat, de nume­
na, lanosi Marghyt, Bilagh Margare­
dent pe care întreaga regiune l-a cu­
roşi reprezentanţi ai întreprinderilor,
instituţiilor şi organizaţiilor obşteşti. noscut în anii puterii populare. ta au mărturisit în cuvinte simple
Un grup de tineri şi tinere în pi­ Primul obiectiv industrial vizitat a bucuria de a-i avea în mijlocul lor
Colectivul Exploatării (miniere Lonca a transport au început a fi folosite la capa­ toreşti costume naţionale din această fost uzina „Unirea". La intrare, pe pe conducătorii dragi ai partidului
încheiat primul semestru al anului 19G5 cu citate. deplină. Vagonetii de anină, lemnuJ parte a tării au urat înalţilor oaspeţi alei. in secţii, munoitorii, tehnicie­ nostru. Oaspeţii au stat de vor­
Paul
cu
muncitorii
bă
Augus-
un bilanţ nesalîsfăcă-tor. La producţie am pentru susţinere şi celelalte materiale au bun sosit, oferindu-le tradiţionala nii si inginerii, i-au intîmpinat cu
înregistrat un minus de 8703 tone cărbune. început să fie dirijate mai bine, conform pîine şi sare. Marea piaţă a gării, în dragoste si bucurie pe oaspeţi. La co­ tin. Ana Podar, Alexandru Sznbo si
Din cele 5 sectoare productive, 3, respectiv necesităţii sectoarelor. La fiecare gură de care se aflau mii de oameni flutu- mitetul de partid a avut loc o convor­ alţii despre calificarea profesională,
despre posibilităţile de reducere per­
sectoarele II, I 51 IV au rămas cu mult sub mină există depozite unde sînt create rînd stegulete tricolore şi roşii, a ră­ bire de lucru, în cadrul căreia Iosif
plan. stocuri de materiale. Ca urmare, minerii sunat de urale. De pretutindeni se Bot. directorul uzinei, a informat pe manentă a preţului de cost, despre
organizarea muncii. Mereu, pe primul
oaspeii despre preocupările şi proble­
La această situaţie cel mai mult a in­ din abataje, au asigurate materialele nece­ auzeau lozinci: „Trăiască România so­
fluenţat nerealizarea productivităţii muncii. sare, şi-^u organizat în ultimele luni mai cialistă!", „Trăiască Partidul Comu­ mele care stau în atentia acestei între­ plan al discuţiei, Tevenea însă calita­
De exemplu, sectorul III care a avut în pri­ bine munca. nist Român, în frunte cu Comitetul prinderi. Eforturile creatoare ale co­ tea produselor. „Aveţi produse fru­
mele G luni un minus de 10.176 tone căr­ Atenţia noastră a fost îndreptată si în­ său Central!", „Trăiască unitatea de lectivului uzinei s-au concretizat în­ moase, a remarcat tovarăşul Nicolae
bune, a obţinut in primul trimestru un ran­ spre aplicarea celor mai eficace metode de nezdruncinat a întregului popor în tr-o dezvoltare apreciabilă a produc­ Ceauşescu. Trebuie să mergeţi însă
dament de 1,599 'tone pe post, fată de 1,881 exploatare. După ce am constatat că în jurul partidului $i guvernului 1". ţiei de maşini pentru industria texti­ cu şi mai multă perseverentă sure
tone cărbune cit era planificat. stratul 3, blocul G, zăcămîntul care avea „Oamenii muncii români, maghiari lă, în asimilarea unor tipuri tot mai realizarea de încălţăminte uşoară, fle­
xibilă. comodă,
o
linie
cu
fru­
In trimestrul III, după cum vom vedea, neregularilăli pc direcţie şi înclinare nu şi de alte naţionalităţi îşi expnimă perfecţionate de utilaje. Conducăto­
situaţia pe exploatare s-a schimbat în în­ poate fi exploatat cu bune rezultate prin hotărîrea de a îndeplini neabă-tut ho- rii de partid şi de stat s-au interesat moasă." Angajîndu-se să aplice con­
tregime. metodele abatajelor frontale orizontale, tă-rîrile Congresului al IX-lea al de stadiu! lucrărilor de investiţii pen­ secvent aceste preţioase indicaţii, con­
spre sfîrşitul trimestrului II s-a introdus P.C.R., politica partidului de înflorire tru extinderea uzinei. Potrivit aprecie­ ducătorii uzinei au propus ca $i or­
ganele comerţului să aibă mai multă
rilor specialiştilor se conturează per­
Cauze ce puteau fi exploatarea prin metoda abatajelor ca­ a palrlei noastre socialiste". spectiva ca în viitorul cincinal uzi­ Iniţiativă tn contractarea şi popu­
meră. .Astfel, dacă înainte s-a oblinut un
O dimineaţă însorită aureşte cu­
randament de 4,14 tone pe post, în trimes­ polele Clujului, noile lui edificii, în­ na să-şi mărească producţia pînă la larizarea încălţămintei moderne.
preinfimpinate trul III, cînd s-a trecui la exploatarea prin tregind atmosfera deosebită a acestei G.500 tone de utilaje, dintre care plină de învăţăminte. Ea a constituit
A fost o vizită rodnică, practică,
multe tipuri noi.
abataje cameră, randamentul a crescut Ja
5,38 tone cărbune pe post. zile de toamnă. Clipe emoţionante, Tovarăşii Nicolae Ceauşescu sl Ion un moment de seamă în viata uzinei,
pe care Clujui nu le va uita. Lite­
Nerealizarea randamentelor se dalorcsle Aşadar, acolo unde se studiază şi sc ralmente tot oraşul sc află pe străzi, Gheorghe Maurer au discutat cu ca­ deschizînd harnicilor muncitori de
si unor cauze obieclive, dar, mai ales, ce­ aplică cea mai corespunzătoare metodă într-o manifestare de spontană, de drele din uzină problema asimilării de la „Clujana" noi perspective, mobi-
lor subiective, care practic puteau Ii înlâ- de exploatare, potrivit particularităţilor nestăvilită bucurie $1 recunoştinţă noi utilaje, insislînd asupra necesită­ lizîndu-i spre noi realizări.
lurate, dacă exista de la începutul anului straielor, se obţin si randamente mari. In fată de partidul nostru, de conduce­ ţii ca în întreagă această activitate Oraş cu o istorie bogată, cu vechi
mai multă preocupare din partea noastră. această privinţă însă. un alt exemplu esle rea sa. Balcoanele, ferestrele, faţa­ să se pornească de la cele mai reu­ monumente arhitectonice, Clujul s<*
Locurile de muncă de la _ edificator. La sectorul dele vechilor case s-au umplut de şite modele existente pe plan mon­ arată tinăr prin înfăţişarea sveltă a
sectoarele II si IU nu au IV, stratul 3, blocul 3-est oameni care ţin să fie prezenţi la dial. noilor construcţii.
fost aprovizionate ritmic şi blocul 4, aplicăm me­ acest moment. Gesturi simple, dar In marea hală de turnătorie, con­ O expresivă concentrare de noi
eu material lemnos pen­ SCHIMB DE toda de exploatare cu a- grăitoare. O floare, ruptă dc la fe­ ducătorii de partid şi de stat au luat blocuri în construcţie, cartierul
tru susţinere, vagoncli balnje frontale orizonta­ reastră, pluteşte spre coloana de ma­ cunoştinţă de felul cum sint aplica­ Gheorgheni a primit la rîndu-i vizi­
de mină şi cu alte ma­ le care dă rezultate bu­ şini. Mame îşi înaltă în braţe copiii. te metodele moderne dc turnare a ta înalţilor oaspeţi. Cartierul se în­
pieselor, care asigură eliminarea a-
teriale. Aceasta, pen­ ne. Aici, stratul este or­ In haine de lucru sau în tinută de proapc în întregime a operaţiilor de gemănează cu şantierul, prinzînd via­
tru că, fiind o sin­ EXPERIENŢA donat, nu este supus u- sărbătoare, cetăţenii oraşului, tinenl prelucrare mecanică. Lăsîndu-şi pen­ tă parcă direct din macheta lîngă care
gură linie de cale nor presiuni mari, fron- şi vîrstnici, muncitori, elevi, gospo­ tru citeva clipe lucrul, numeroşi mun­ s-au oprit oaspeţii. Arhitectul Nîco
ferată, sterilul provenit' ______________ tul de lucru are o lun­ dine, sînt părtaşi la aceeaşi bucurie citori vin să-i salute personal pe oas­ lae Bcuran, directorul Direcţiei d**
de la cele două sectoare gime şi o înălţime co­ obştească. O revărsare de voie bună, peţii dragi. Conducătorii de partid şi sistematizare şi proiectări construc-
urale si flori marchează trecerea
Si de la sectorul de investiţii s-a trans­ respunzătoare. Ca urmare, s-a obţinu! în oaspeţilor dragi de-a lungul marilor de stat discută prieteneşte cu Ştefan Iii a regiunii Cluj, prezenlînd dez­
portat contra flux cu producţia sectorului trimestrul III un randament de G.50 tone artere ale oraşului. Tovarăşii Nicolae Lucaci. Meszaroş Elisabeta. Ana Co­ voltarea acestui nou si pitoresc mit
III. Apoi, haldarea sterilului se făcea la o cărbune, fală de 4,14 tone cărbune pe post Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer, vaci, Jancso Ernest şi alţi muncitori al oraşului, a arătat că aici, în car­
haldă veche, necorespunzăloare. care avea rit s-a realizat aplicînd aceeaşi metodă în- care se află într-o maşină deschisă, despre preocupările, munca şi viata tierul Gheorgheni, se vor construi
o capacitate redusă. Ca urmare, deseori, tr-un bloc unde condiţiile nu au fost cele răspund cu căldură saluturilor şi 0- lor. 5.194 apartamente, dintre care 1.2(10
mai ales iarna, unele galerii se blocau cu mai bune. vatiilor. Un popas mai îndelungat s-a făcut vor fi date la cheie pînă la sfîrşitul
steril, ceea ce a impus folosirea unui nu­ Ia atelierul de produs piese din pul­ acestui an „Propun să intrăm în cîteva
măr mai mare de efective. In atenţie: Scurt popas la Comitetul regional beri metalice prin procedeul de sin- apartamente, să vedem cum arată", a
A. toii a perioadă de timp cînd 51 trans- de partid. Aici, primul secretar al ter.izare. Proiectul şi tehnologia a- spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu.
poitul pe galeriile principale se făcea de­ Comitetului regional al P.C.R., Ma­ ceste! instalaţii, complet automati­ Oaspeţii au străbătut noile alei,
xim Berghianu,
a informai despre
fectuos. cunoştinţele minerilor preocupările oamenilor muncii din a- zate, au fost concepute de . un co­ îndreptîndu-se spre un bloc turn
In plus, ar mai fi de subliniat $i faptul coastă regiune, despre activitatea ce lectiv al. Institutului Politehnic din de 10 nivele, care-şî aşteaptă loca­
că sectorul 111 a fost supus unor presiuni Darr-penlru obţinerea unor randamente se desfăşoară în industrie şi agricul­ Cluj, ea fiind executată în întregi­ tarii. Pereţii, sînt proaspăt zugrăviţi,
destul de mari. obligindu-ne să mărim pos­ mari nu esle suficient numai să aplici mc- tură .pentru^ inui-tjlour n sarcinilor me în uzină Instalaţia a trezit un uşile şl ferestrele au primit ultimul
turile la întreţinerea susţinerii. , lod<f corespunzătoare la locul de muncă planului de stat. 1 :<k»osebit, interes, ea; oglindind spiri­ lac, parchetul este abia raşchetat.
De asemenea, datorită faplului'că lemnul corespunzător. Cei care lucrează efectiv in tul dc rodnică colaborare dintre oa­ Reamintind indicaţiile conducerii
pentru susţinere a fost verde, manopera la abataj sînt hiinerii. Iar, dacă aceştia nu stâ­ In înfăţişarea de azi a meleaguri­ menii de ştiinţă şi specialiştii din de partid, ca în proiectarea si ampla­
armare a crescut. Toate acestea au făcut ca rnesc procedeul tehnologic, nu-şi organi­ lor clujene sc reflectă grăitor poli­ uzine. sarea noilor construcţii să sc tină
in multe abataje, minerii să nu-$i reali­ zează bine munca, atunci nici realizările tica partidului şi guvernului de dez­ Recomandări preţioase cu privire seama de specificul local, urmărm-
zeze randamentele planificate. nu sînt cele scontate. Noi am avut în ve­ voltare armonioasă a tuturor regiu­ la calitatea produselor a prilejuit vi­ du-se o justă armonizare a liniei mo­
Mai sini si alte cauze. Jn primele 5 luni nilor tării. S-a creat o puternică bază zitarea halei dc montaj. Tovarăşul derne cu tradilîa, secretarul general
dere şi acest lucru. Ne-am îngrijit ca in
din an cărbunele din stratul 3, blocul fi, abatajele frontale şi cameră să permanentizăm La Lupeni. important centru minier din ţara noastră industrială prin dezvoltarea a nume­ Nicolae Ceauşescu a insistat asupra al CC. al PC.R. a accentuat necesi­
l-am exploatat prin abataje frontale ori­ se acordă o mare atenţie mecanizării lucrărilor. In roase ramuri dc mare importantă — necesităţii de a se acorda finisajului o tatea de a se asigura o mai marc di­
zontale. Metoda nu a dat rezultate bune ing. CHEORGHE FEIER metalurgică, constructoare de maşini, alcntie mult sporită. Gheorghe Bala. versitate arhitectonică, incit fiecare
pentru că stratul prezenta neregularilăli pc şeful exploatării lotografia de mai sus vă prezentăm triajul Exploa­ chimică, de prelucrare a lemnului, şeful unei echipe de montori frunta­ oraş si fiecare cartier să-şi dobin-
direcţie si înclinare. Aici, de altfcsl, s-au ing. PETRU BALANESCU tării m iniere din Lupeni care in ultima vrem e s-a dez­ unităţi alo industriei uşoare. Numai şă în muncă de mai bine de trei ani, dească personalitatea sa.
înregistrai şi presiuni excesive care an în­ şeful serviciului planificare voltat mult. în anii şosrnahilui au fost constru­ a încredinţat pc oaspeţi că muncito­ In vizita făcută în cîteva aparta­
greunat aplicarea metodei amintite, lucru _________ E. M. Lonea Foto: V. ONOIU ite aici peste 20 de obieclive indus- rii de aici nu-si precupeţesc efortu­ mente a fost remarcat gradul sporit
ce a făcut să sc obţină un randament de (Continuare in pag. a 3-a) rile pentru a ridica si mai mult pres­ de confort, buna împărţire a spaţiu­
numai 4.14 tone cărbune pe post. tigiul mărcii fabricii. „Vâ felicit pen­ lui locuibil, amenajarea judicioasă a
Nerealizarea productivităţii muncii s-a tru rezultatele frumoase ce le obţi­ dependinţelor. Exigenta viitorilor lo­
datorai ncorganizării judicioase a muncii la neţi — a spus tovarăşul Nicolae catari Irebuie sâ stea permanent în
uncie brigăzi şi nefolosirii din plin a tim­ ficat în oală. încerca să-l desprindă Aceste vorbe spun mai mult docil Ceauşescu — $i vă urez să păstraţi fata constructorilor; nimic nu Irebuie
pului de lucru. cu ranga. N-a mers. Ajutai de Marin ar părea. Ele ascund o puternică pa­ cît mai mult steagul de fruntaşi". neglijat, fie că e vorba de calitatea
Slegaru, a dat găuri în masa me­ siune fală de muncă, o înaltă con­ Secretarul general al C.C. al PC.lt, materialelor folosite, fie că e vorba
ştiinţă. Mihai Dosa, ca şi cei mal
După o analiză TEMERARII talului care se răcea, apoi l-a legat mulţi oameni care lucrează în hala a arătat la încheierea vizitei în uzi­ de finisarea cît mai îngrijită a apar­
cu nişte cabluri groase. Cînd s-a con­
nă câ întilnirca cu vrednicul colec­
a
tovară­
tamentelor".
subliniat
dc turnare, esle comunist. împreună
vins că treaba a fost făcută cu nă­
statări plăcute si a urat colectivului
rea vizitei pe şantier.
dejde. a ieşit din oală şi a chemat ru Chirică, Slegaru, Gongea, Marcu. tiv de la „Unirea" a prilejuit con­ şul Nicolae Ceauşescu, in încheie­
temeinică macaraua. Cîrlignl gros al acesteia Popa si alţii, este mindria organi­ de muncitori, tehnicieni şi ingineri Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe
după-amiezii, tovarăşii
In
cursul
să realizeze utilaje cit mai bune, mai
zaţiei de partid din hala de turnare,
a prins cablul şi, uşor, a început să
tragă. Greu, dar pînă la urmă meta­ mindria întregului colectiv. perfecţionate. Maurer, Paul Nicuiescu-Mîzil si Ma­
Conducerea exploatării, îndrumată de co­ lul îndărătnic, care sc infiltrase prin­ Cileva ore petrecute printre aceşti Cu aceeaşi căldură au fost primiţi nea Mănescu, însoţiţi de conducăto­
mitetul de partid, a analizat temeinic cau­ ALTITUDINILOR tre cărămizile refractare ce căplu oameni, în permanentă luptă cu me­ oaspeţii si la uzinele „Clujana". Dînd rii organelor locale de partid şi de
zele caîe au influenţat negativ creşterea seau oala, a fost biruit. talul si căldura şi pe care le biruie viată holăririlor partidului si quver stat, au fost oaspeţii Universităţii
productivităţii muncii în perioada amin­ — Dc dala aceasta a mers bine, ne cu o simplitate impresionantă, con­ nului privind dezvoltarea producţiei Babes-Bolyai.
tită şi posibilităţile de înlăturare şi a iual spunea tovarăşul Dogaru. Sini însă ving pe oricine de pasiunea, hărni­ bunurilor de larg consum, marca fa­ Vizita conducătorilor de partid si
măsuri eficiente. Vom aminti doar cileva. cazuri cînd se încearcă de două, trei cia şi dirzenia lor. brică de piele si încălţăminte s-a dez­ de stat, care a prilejuit o entuziastă
Pentru asigurarea unei bune aprovizionări sau de mai multe ori. Si de fiecare Tovarăşul Nicolae Dogaru, o că­ voltat neîncetat, atingînd în prezent manifestare de dragoste $i profund a-
; ’ocu-rilor de muncă, cit şi pentru evitarea dată munca esle reluată, iar in oală lăuză excelentă printre oalele d;> o producţie de peste 4.000.000 perechi taşament a studenţilor si cadrelor di­
olocării unor galerii cu steril, la mina Lo- TERMOMETRICE temperatura este de peste 100° C.. proporţii, printre trenurile cu lin - de încălţăminte pe an. Marca fabri­ dactice fată de Partidul Comunist Ro­
»a II s-a instalat şi pus în funcţiune un fu- Chirică a ieşit din oală. $i-a dat golicre, macaralele cu cîrligc care cii este o mîndrie a colectivului din mân, de Comitetul său Central, va fi
dcular pentru transportul sterilului. Apoi, jos echipamentul de proiecţie împo­ această uzină. Produsele de la „Clu- relatată în reportajul nostru de mîinc.
s-a montat un grup converlizor care ali­ triva căldurii. Era tot o sudoare. In cîntăresc mai multe tone, n-a putut jana" sînt cunoscute si apreciate în VALER1U POP
mentează instalaţia de tracţiune cu cu­ locul lui, în oală, a intrat zidarul fi însă rctinut prea multă vreme de tară si peste hotare. însufleţiţi de
rent continuu de 500 voi li. Maşinile pentru la sarcinile sale. Ne-am despărţit dc hotărîrile celui de-al IX-lea Congres PAUL ANGHEL
Ştefan Kirr. Zidăria refractară sufe­
rise deteriorări şi trebuia refăcută. el cu regretul cu care le desparţi dc al P.C.R., colectivul uzinei a depăşit ADRIAN IONESCU
Vara, în toiul căldurilor, cînd ter­ O treabă la fel de importantă, în
mometrul urcă la 30—35° C, cei mai aceleaşi condiţii de temperatură... un talentat povestitor. înainte de a-
mulli oameni caută răcoarea umbrei. ceasta insă, i-am mai pus o întrebare1
Temperaturile mai mari sînt supor­ Am cunoscut pe rînd si alţi teme­ — Tovarăşe Dogaru, n-am pricepui
tate şi mai greu. Dar aproape ni­ rari ai înălţimilor termometrice : Ena- un lucru. De ce a fost nevoie de o
meni n-ar cuteza să se avinte în chc Gongea. Ioan Marcu, Moise Kul- „Festivalul filmului sovietic"
locuri unde mercurul înregistrează cear, Ioan Popa. Ei, şi alţii, sini a- nouă scară ?
80°, 100° sau chiar mai mult. Si lo­ ccia care in 24 de ore fac „toaleta" A zîmbil cu înţelegere, apoi ne-a
tuşi, sînt oameni pentru care nici la 27 dc oale gigantice, care apoi pri­ răspuns : întreprinderea cinematografică re­ datului", „Furtună deasupra Asiei",
aceste altitudini termomelrice nu con­ mesc în pîntecele lor sute de tone de — Simplu. Cealaltă se arsese de
stituie o limită... otel şi pe care îl toarnă, după nu­ dogoarea oalei... gională de stat Hunedoara organi­ „Trei surori", „Căpitanul zero" şi
Am cunoscut zilele trecute cîliva mai cileva minute, în lingotîerelc ali­ zează între 5 şi 10 noiembrie a.c., „Credeli-mă oameni!".
dintre cei pentru care căldura Ecua­ niate pe trenuri întregi, ca nişte sol­ Am înţeles dintr-odală $i mai bine, la cinematograful „Patria" din Deva, Luni, 8 noiembrie, la acelaşi cine­
torului este un fleac, iar fierbinţeala daţi la paradă. O muncă intensă, pli­ totul. Cei cc lucrează la temperaturi „Festivalul filmului sovietic". matograf va fi organizat un specta­
deserturilor — o oază răcoroasă. nă de răspundere, grea, dar care dă înalte sînt oameni a căror conştiin­ In cadrul acestei acţiuni vor fi col de gală cu filmul „Trei surori" la
Ne aflam în hala de turnare a olo- si satisfacţii morale deosebite. ţă atinge altitudinile dărurii loiale.
lăriei Martin nr. 2 din combinatul — Pentru noi. cei din hala de tur­ prezentate filmele sovietice: .A fost care va participa o delegaţie de ci­
hunedorean. întreţineam o discuţie ci nare, spunea maistrul sef, cea mai GH. PAVEL odată un moş şi o babă", „Tatăl sol­ neaşti din U R S S.
maistrul şef Nicolae Dogaru despre mare răsplată pentru munca încor­
munca celor care lucrează aici La dată pe care o depunem esle bucuria
un moment dat am fost întrerupţi de de-a vedea otelul curgînd ca un şu­
un muncitor, îmbrăcat înlr-un costum voi de foc, în oala pregătită de mn- SITUAŢIA ARATURILOR IN COOPERA­
puţin obişnuit. nilc noastre. Căci, să ştiti, calitatea TIVELE AGRICOLE DE PRODUCŢIE
— Tovarăşe Dogaru, ne mai tr«- otelului depinde $i dc felul cum Să urgentăm ritmul arăturilor! LA DATA DE 4 NOIEMBRIE A.C,
buie o scară... muncim noi...
— Dar parcă adineaori aii mai luat In schimbul C nc-a fost recoman­
una dat Mihai Dosa. Un om de-o robus­
— Da. dar şti ti... acolo... nu-i cum tele remarcabilă, cu obrajii roşii de Ploile căzute in ul­ gional Hunedoara si în zută, aceasta consti­
ne-am închipuit. dogoarea căldurii şi care. aşa cum timele zile au creai raionul Ilia. Astfel, In tuind o realizare ca­
Maistrul 11-a mai întrebat nimic. A mărturiseşte singur, sănătatea nu l-a condiţii favorabile timp de 10 zile, coo­ re nu reflectă posi­
rupt dintr-un carneţel o filă şi a fă­ trădat niciodată. Numai că, acest om pentru impulsionarea perativele agricole de bilităţile de care dis­
cut un bon pentru o scară nouă. ritmului arăturilor. pe raza oraşului re­ pun unităţile respec­
Pentru tovarăşul Dogaru totul era o foarte zgîrcît la vorbă. Pare chiar Folosind tractoarele, gional Hunedoara au tive.
clar. Noi însă nu pricepuscrăm nimic morocănos. Nu sc zqîrcesic însă ni­ cu randament sporii, arai mai puţin de 120 Pentru grăbirea a-
ţăranii cooperatori şi
hectare. In cursul zi­
Ce căuta o scară de lemn, aici, prin­ ciodată la muncă. Este prezent în­ mecanizatorii din ra­ lei de ieri unităţile riturilor esle necesar
tre coloşii de metal! ? totdeauna Ia cele mai grele lucrări, ionul Sebeş au reu­ să se acorde mai mul­
Accidentul cu scara nc-a pus pe şit să execute ogoa­ amintite au efectuat tă grijă eliberării te­
ogoare pe numai II
urmele oamenilor care lucrează la în cele mai vitrege condiţii de tem­ re de toamnă pe mai hectare. Fată de po­ renului de coceni,
temperaturi înalte. Cu ajutorul mai peratură. Sînt cazuri cînd o oală nu mult de 9.800 hectare sibilităţile existente precum şi folosirii la
şirului şef am cunoscut cîtiva din­ poale fi lăsată să sc răcească atît cît din cele 12.528 pla­ situalia nu poate fi întreaga capacitate a
tre ei. irebuie, fiind solicitată din nou la nificate. Rezultate considerată mulţumi­ tractoarelor. In acest
scop, urmărirea rea­
Pe Ioan Chirică l-am cunoscut în descărcarea cuptoarelor. Mihai Dosa mulţumitoare s-au în­ toare nici în celelalte lizării vitezei zilnice
exerciţiul funcţiunii. Sc afla intr-o registrat şi în raioa­ raioane care au în­ planificate la arături
oală mare, în care încap 200 tone este primul care se oferă să pregă­ nele Alba şi Brad. registrat cifre medii constituie una din
de otel. Oala dogorea. Se apropia tească o astfel de oală. In rarele Situaţia arăturilor la executarea arături­ sarcinile de înfăptui­
însă timpul cînd trebuia să primească sale momente de izbucnire sufle­ continuă să se men­ lor. rea căreia trebuie să
o nouă încărcătură de otel fluid si tească, el spune : ţină însă la un ni­ se preocupe cu toată
de aceea Chirică n-avea timp de dai In gospodăriile de răspunderea organiza­
Lucrătoarea Geta Groza este bine cunoscută în sec­ interviuri. L-am urmărit de sus, de — Oalele fierbinţi sint prietenele vel nesatisfâcător în stat s-a arat mai
ţia de marochinărie a Fabricii „Căprioara" din Sebeş pe platforma otelăricî. Cocoţat pe o mele. Eu le inleleg pe ele si ele pe cooperativele agricole Dutin de 75 Ja sulă ţiile de partid din fie­ 74-79% 61-65%
care unitate agricolă
pcnlru calitatea deosebită a lucrărilor pe care le execută. scară, se lupta cu nişte otel solidi­ mine... de pe raza oraşului re­ din suprafaţa prevă­ socialistă. 65 -57%