Page 14 - 1965-11
P. 14

PAGINA  2                                                                                                                                                                                 DRUMUL  SOCIALISMULUI  Nr.  3375



                                                                                                                                                                                S
                                                                                                  LA  SESIZĂRILE  ZIARULUI



                                                                                              Organele  vizate                           organizat  l&ctoratul  cu  părinţii  unde  lunar

                                                                                                                                         se  prezintă  diverse  materiale.
                                                                                                                                           Considerăm  că  prelucrarea  articolului  cu
                                                                                              răspund                                    toate  celelalte  cadre  didactice  precum  si
                                                                                                                                         măsurile  luate  vor  duce  la  îmbunătăţirea  în
                                                                                                                                         viitor  a  muncii  educative  la  şcoala  dm
                                                                                                In  ancheta  „După  lecţii,  cit  timp  acor­  Sînlandrei".
                                                                                               daţi  muncii  educative  si  perfecţionării  pre-   In  răspunsul  trimis  de  către  Sfatul  popu­
                                                                                               aătirii  profesionale?”  apărută  în  v.iarul  nos­  lar  al  oraşului  regional  Hunedoara  se  men­
                                                                                               tru  nr.  3350.  din  7  octombrie  1065,  cran  cri­  ţionează  că  „secţia  de  învătămînt  a  între­
                                                                                               ticate  unele  aspecte  ale  muncii  educative   prins  cercetări  pe  marginea  celor  relatate
                                                                                               de  după  ovele  de  curs  inlîlnitc  în  cîieva   in  ziar  si.  consideriiul  că  aspecte  asemă­
                                                                                               scoli  de  pe  raza  oraşelor  regionale  Deva,   nătoare  există  desigur  si  la  celelalte  scoli,
                                                                                               Hunedoara  si  Petroşani.                 va  fi  conlrolalti  permanent  activitatea  di­
                                                                                                Sfatul  popular  al  oraşului  Deva  ne-a  răs­  rectorilor  in  următoarele  probleme :
                                                                                               puns  că:  „sesizarea  este  justă  în  ce  priveş­  —  repartizarea  orelor  suplimentare  pro­
                                                                                               te  cadrele   navetiste   s>   supraîncărcarea   venite  din  îmbolnăviri,  concedii  de  naşte­
                                                                                               profesorului  Stănilă  Sever.  în  timp  ce  ca­  re  ele.,  pentru  a  evita  supraaglomerarea
                                                                                               drele  tinere  au  tendinţa  de  a  încheia  o   unor  cadre  cu  munci   de  răspundere   în
                                                                                               dată  cu  lecţia  întreaga  activitate  şcolară.   scoală ;
                                                                                               La  fel  si  în  privinţa  activităţii  învăţători­  —  coordonarea  activităţilor  comune,  or
                                                                                               lor  cu  elevii  in  timpul  dimineţii.   ganizale  împreună  cu  organizaţiile  de  ti­
                                                                                                In  urma  acestor  constatări  s-au  luat  mă­  neret  :
                                                                                               suri  ca  toate  cadrele  didactice  navetiste  să   •—  formarea  unităţii  de  vederi  a  întregu­
                                                                                               desfăşoare  o  muncă  educativă  constantă  si   lui  colectiv  rle  cadre  didactice  de  la  li­
                                                                                               în  afara  lecţiilor!  sarcinile  au  fost  împăr­  ceul  nr  2  fală  de  problemele  ridicate  in
                                                                                               ţite  echitabil  luturor  cadrelor  didactice,  s-a  procesul  inslructiv-educaliv".
                     Vedere  spre  Piatra  Caprei.             F°t° :  s-  TRUŢA
                                                                                                                                                                                                                          A A .I.M .
                                                                                                               CMfSPIMlEHTI TOLUMT.HIHE  TMBSMIT:                                                                      •UZI  NA
      SERVIC                              Ş    U          DESERVICII                                           Secţii                           să  raporteze  îndeplinirea  integra­                          O Ţ E L U L  KOŞU

                                               a   Bl
                                                                                                                                                                                                                   B AfiSO it
        Fiecare  dintre  celălenii   oraşului   amina li  cu  lucrăr ile  pe  motiv  că  nu   Program  numai  pe  hîrtie  evidenţiate           lă  a  planului  pe  anul  1965.     ORAŞUL  0|ELUI  ROŞU  STR. MIMAI  EMINESCU  10  REGIUNEA  BANAT
                                                                                                                                                        ing.  MIHAI  ANDREI
      Deva,  apelează  la  serviciile  coope­  toii  lucrătorii  cizmari  îşi  fac  dato­                                                             Şeful  serviciului  producţie
      rativei  meşteşugăreşti   , .Solidarita­  ria  în  mod  conştiincios.  Alunei  cînd   O  parle  din  aparatele  de  radio  se   La  întreprinderea  orăşenească                                              Bl  A   /   I \  PE BAZA  0£  REPARTIŢIE
      tea"  din  localitate.  In  cele  mai  multe   este  mai  muit  dc  lucru,  in  timpul   defeclează.  Alunei  locuitorii  oraşului   dc  industrie  locală  din  Deva.  co­
                                                                                                                lectivele  secţiilor  a/pe  minerale
      locuri  sînt  primiţi  cu  amabilitate  şi   programului.   loan  Duma  şi  Eugen   vin  cu  ele  pentru  a  fi  reparate  la   şi  prelucrare  a  bentonitei  se  nu­ Recunoştinţa                              ■BHKnflBBBD
      li  se  execută  lucrări  de  cablate  si  la   Vinii  pleacă  în  oraş,  la  bufet,  con-   cooperaţi vă.  Ce  sc  irWîmplă  iasă  la  ,
      timp.  Cum  este  şi  firesc  in  occle  mo­  sumînd  ri,ferite  băuturi.  unitatea  condusă  dc  losif  Igrel?  Aici  U   mără  printre  cele  mai  harnice.
      mente  celălenii  manifestă  un  senti­                              nu  se  respectă  programul  de   lucru   Fiecare  muncitor  de  aici,  cu-nos-   pacienţilor
      ment  de  respect  fată  de  cei   care                              Fiecare  pleacă  unde  vrea  în  timpul   cindu-şi  bine  sarcinile  do   plan.
      i-au  servit.  Asemenea  climat  se  în-  Cînd  nmsl  se  loveşte    serviciului  pentru  a  se  plimba   sau  I   îşi  organizează  astfel  munca  in­  Aşezat  intr-un  minunat  colţ  de
      tilneşte  la  mulle  unităţi  ale  coopera­                          execula  lucrări  particulare,  iar  oa-  |   cit  să  le  îndeplinească  şi  depă­  natură,  Sanatoriul  T.D.C.  clin  Brad         —  platine  din  oţel  de  12-72  kg-m,  şi  250
      tivei.  La  croitoriile  nr.  1  si  3  pentru   de  rutină          menii  aşteaptă  la  uşă  cu  aparatele  ||   şească  în  fiecare  zi.  De  asemenea,                                                   mm  lăţime
      barba li,  cizmăria  de  comandă  şi  fri­                           în  braţe.  Dimineaţa  atelierul  se  des-  U   aici  au  fost  luate  toate  măsurile   şi-a  ciştigat  un  bun  renume  şi  da­
      zeria  din  complex  ca  şi  in  alte  uni­                          chide  cu  intirziere.  In  ziua  dc   26  8  pentru  asigurarea  aprovizionării   torită  preocupării  personalului  m e­           —   profile  uşoare  pentru  industria  con­
      tăţi  oamenii  vin  cu  plăcere.  Aici   Răspunzînd  lo  o  întrebare  in  le­  octombrie  spre  exemplu  lucrătorul   |   cu  materialele  necesare,  corespun­  dical  de  aici.  grijii  pline  de  aten­
      lucrările  pe  care  le  soliciţi  sînt  rle   gătură  cu  activitatea  secţiilor,  tova­  Suciu   a  venit  la   serviciu   In  ora  H   zătoare  din  punct  de  vedere  cali­  ţie  cu  care  sint  înconjuraţi  toţi  pa­  structoare  de  maşini  şi  construcţii
      bună  calitate  şi  executate  in  terme­  răşii  din  conducerea   cooperativei   0,40.  Petru  Saliu  după  ora  9,   iar   tativ  şi  la  timp.  cienţii.  M ereu  în  m ijlocul  bolnavi­                metalice
      nele  stabilite.                   meşteşugăreşti  ,/Solidaritatea"  spu­  Wiliam  Kasler  la  ora  10.  Programul   1   Depăşind  lună  de  lună  sarci­  lor,  tov.  M aria  Breazu.  directorul sa­
                                         neau  cu  nici  una  din  frizerii  sau  coa­  normal  “trebuia  să  înceapă  la  ora  8.   j   nile  de  plan,  colectivele   color   natoriului  şi-a  ciştigat  stima  şi  res­  —   benzi   laminate  !a  cald  de  12-Î15X
                                        furi  nu  si-a  realizat  sarcinile  de  plan   In  cazul  de  fată  nu  mai  este  nevoie   două  secţii  au  reuşit  ca  la  sfSr-
      Oameni  plimbăreţi                 pc  0  luni  ale  anului.  In  asemenea   de  comentarii.   V.  ALBU   silul  celor  10  luni  care  au  trecut  pectul  acestora.  M ultă   dragoste                     1-4  mm.
                                         situaţie  iii  pui  întrebarea :  nu  sînt                                                            faţă  dc  această  nobilă  profesie,  de
                                        clienţi?  Răspunsul  este  că  sînt,  dar                                                              tratarea  pacienţilor,  dovedesc   şi                            —  benzi  laminate  la  rece  de  10X5QX
        Ce  se  înlîmplâ  la  atelierul  electro­  pretenţiile  lor  au  crescut.  Cînd  mergi                                                 m edicul  prim ar  loan  Chileanu,  fî-                             0,2-3,5  mm.
      mecanic?  O  porlc  din  membrii  echi­  la  frizeri-ile  din  oraş  moi  nnilli  fri­
      pei  de  instalaţii  electrice  şi  sanitare   zeri   îli   pun   o   singură   între­                                                   vărul  m edic  Ştefan  Acs  ca  şi  m a­                         —  benzi  plumbuite  şi  zincaîe  pentru  in­
      nu  se  11n  de  Ireabă,  lucrează  cu  su­                                                                                               joritatea  personalului  mediu-sani-
      perficialitate.  Exemplul  cel  mai  tipic   bare :   cum   doriţi   să   (iii   tuns,                                                   Lar.                                                                dustria  electro-tehnicâ  şi  construcţii
      ni-1  oferă  electricianul  Victor  Duma   mai  sus  sau  mai  jos ?  Iar   pînă                                                               V.  MUNTEANU,  M.  JUDE.                                      de  maşini
      care  frecventează  bufetele  în  \ im­  In  urmă  te  tunde  aşo  cum   fri­                                                                   I.  FLOREA  şi  I.  STOICA
      pui  serviciului,  lipsind  uneori  zile  în   zerul  ştie,  adică  Intr-un  singur  fel.                                                                                                                 —  tablă  neagră,  decapată,  zincatâ  şl
      sir.  Se  înţelege  că  în  aceasta  situa­  După  cum  este  cunoscut,  sînt  o                                                          Instructaj
      ţie  lucrările  aşteaplă  să  fie  executate   sene  de  tunsori  printre  care  şi  cea                                                                                                                     zincată  ondulată   pentru   industria
      iar  cetăţenii  se  declară  nemulţumiţi.  plastică  dar  ele  nu  pot  fi  practicate                                                                                                                       constructoare  de  muşini,  bunuri  de
        La  acelaşi  alelier  îşi  desfăşoară   deoarece  nu  sînt  cunoscute  dc  toii.                                                        cu  lectorii
      activitatea  şi  electricianul   Simion   Lo  frizeria  nr.  2  exista  unii  lucrâ-                                                                                                                         larg  consum,  acoperişuri  etc.
      Munteanu.  Privindu-l  pe  acesl  om  ai   lori  ca  Elena  Linlz  şi  Victor  Hrubî                                                        Peste  puţine  zile   vor  incepe    CORD  i                  —  cilindri  din  fonta  cu  crustă  dură  şi
      impresia  că  lucrează  conştiincios.  El   care  ‘sînt  nea icnii  cu  clienţii,   fac                                                    cursurile  învătăimnlului  agrozo­
      însă  angajează  o  serie  de  lucrări   lucrări  de  minimală.  Dacă  mai  adău­                                                          otehnic  de  masă  cu  durata  de  3                              semidură  pentru  tablă  şi  profile
      particulare,  lucru  nopoTmis.  Cei  care   găm  şi  faptul  că  în  unele  frizerii  eşti                                                ani.  Pentru  buna  lor  desfăşurare,
      contractează  lucrarea  respectivă  cred   primit  cu  răceală,  că  lucrările  nu                                                         în  ultimele  două  zile.  Consiliul                           —  tuburi  fler.ibiie  pentru  semănători  din
      că  plătesc  cooperativei,  dar  Simion   sînt  inloldeauna  de  bună  calitate                                                            agricol  raional  Orăstie  a  făcut                               bandă  oroteintiî  cm
      Munteanu  bagă  banii  în  buzunar  Un   este  lesne  dc  înţeles  de  ce  uneori                                                          instruirea  lectorilor.  Cu  acest  pri­
      alt  membru  al  echipei  amintite,  ins­  frizeriile  sînt  goale.                                                                        lej  specialişti   din  permanenta
      talatorul  sanitar  Silviu  Cotişel  ma­  Cclălcncelc  care  merg  Ia  coafor                                                              consiliului  au  vorbit  despre   re­  luni uimi  mTîtî  n  nrn
      nifestă  o  atitudine  de  indisciplină   au  neplăcuta  ocazie  să  asiste  la  o                                                         zultatele  obţinute  în  anul  prece­
      care  provoacă  pur  şi  simplu  indig­  serie  de  discuţii  neprincipiale  între                                                         dent  si  au  arătat  ce  masuri   tre­
      nare.  Sub  pretext  că  merge  să  exc-   lucrătoare  sau  să  vadă  cum  se  lu­                                                         buie  respectate  pentru  buna  des­
     ,.cule  anumite  lucrări,  Silviu  Cotişel   crează  preferenţial.  Ele  sint  primite                                                      făşurare  a  cursurilor  în  acest  an.
      se  plimbă  prin  oraş.            din  simpla  obligaţie,  fără  a  li  se  a-                                                            De  asemenea,  pentru  generaliza­
        Mulle  reclamaţii  s-au  înregistrat   c ord-a  alenlia  necesară.  Exemple  rle                                                         rea  experienţei  pozitive  lectori    li.nl
      la  atelierul  de  reparat  frigidere,  as­  acest  fel  pot  li  riale  Eva  Ceampai,                                                     cu  cele  mai  bune  rezultate   au
      piratoare.  maşini  de  spălat  rufe  clc.   Mar-ia  Olaru  $i  altele.                                                                    împărtăşit  sî  celorlalţi  din  stilul
      O  serie  de  tineri  care  lucrează  aici   Sint  la  coafurile  din  Deva  unele
       nu  slăpînesc  bine  meseria,  execulînd   lucră-loarc  cu  mai  multă  experienţă                                                        Si  metodele  lor  de  muncă.                                       f s r o d y c e
       lucrări  dc  slabă  calilslc  şi  în  terme­  care  iui  se  ocupă  dc  creşterea  ele­                                                                      B.  FLOREA                                        5?  i  . v r e a j j
       ne  lungi.                        mentelor  tinere.  Pc  acestea  le  lolo-
        Celălenii  oraşului,  mai  ales   în   sesc  de  ani  de  zile  numai  la  opera­  Vedere  exterioară  a  magazinului                                                                                 -  G E AM   T B A S
       această  perioadă,  apelează  la  ser­  ţiunea  (Ic  spălat.  Observind  atîtea   cu  autoservire  din  Vinţul  de  Jos,  ra­                                                                          •  G E A M   G lV R A T
       viciile  unitălii  de  reparai  încălţă­  deficiente  nu  le  mai  poli  mira  de  ce   ionul  Alba.
       minte  aflată  in  incinta  complexului   frizerii-lc  si  coafurile  nu  şi-au  înde­                                                                                                                 •  GEAM  M A C
                                                                                                                               5  NOIEMBRIE  1965                                                             •  6 E A M    M U S L IM
       de  deservire.  Si  aici  celălenii   sint  plinii  sarcinile  de  plan.       FOTO;  N.  GIURGIU
                                                                                                                                                                                                              •  GEAM  ARMAT
                                                                                                                                                                                                             •  GEAM  SECURIZAT
                                                                                                                                                  muzică  uşoară?  8,30  Matineu  dis­                           06UN2J  CRISTAL
                                                                                                                                                  tractiv  din  opere?  9,30  Solişti  si
                                                                                                                                                  formalii  artistice  de  amatori?  10,10                       (î6llf«Zl  PROTECŢIE  CIMEMA
                                                                                                                                                  Nonei  de  Zoltan  Aladar.   10J9                          >  T A B L E   Ş C O L A R E   Dim   S T IC LA
                                                                                                                                                  Duete  vocale  şi  instrumentale  de
                                                                                                                                                  muzică  uşoara?  11,10  Din  creaţia
                                                                                                                    DEVA;  Festivalul  filmului  so­  lui  Johann  Sebastian  Bacii;  11,40
                                                                                                                   vietic  —  cinematograful  „Patria"?   Muzică  penlru  fanfară   de   Ion
                                                                                                                   Scaramouchc  —   cinematograful   Totan?  12.25  Săptămîna  muzicii
                                                                                                                   „Arta”;  PETROŞANI;  Dansul  etern   sovietice,-  12.40  Folclor   muzical
                                                                                                                  —  cinematograful  „Republica";  O-   bănăţean?  13,08  Revista  melodiilor  8
                                                                                                                   mul  Maliei  —  cinematograful  „7   de  muzică  uşoară.  13,30  Lectură  I
                                                                                                                  Noiembrie";  LUPENI.  Tolba  cu  a-   dramatizaiă :  ,,La  hanu  Ancutei" ?  |
                                                                                                                   mintiri  —  cinematograful  „Cultu­
         Articolul  avlnri  ca  temă  „Creşterea   peratorilor  de  aici  nu  a  intrat  obiş­  răspunde   de   o   unilale   agricolă   ral";  S1MER1A:  Rachetele  nu  tre­  14.00  Duete  din  operetele  lui  Le-  |
       numărului  de  animale  şi  a  producti­  nuinţa  de  a  cinlări  animalele  lunar   unde  urmăreşte  să  rezolve  la  timp   buie  să  decoleze  —  cinemalogra-   har?  15,13  Cinlâ  corul  RadiolcJe-  j
       vităţii  lor  la  nivelul  posibi)ilă|ilor  re­  pentru  o  face  furajarea  pe  baza  greu­  Si  în  mod  competent  sarcinile  pri­  ful  „Mureşul";  ALBA  1ULIA:   Fe­  viziunii,  15,30  Muzică  de  estra­
       giunii4',  publicat  în  urmă  cu  cîieva   tăţii  lor.  Nici  tratamentele  veterinare   vind  sporirea  numărului  dc  animale   meia  necunoscută  —  cinematogra­  dă?  16,00  Jumătatea  de  oră  o  .ti­
       luni  in  ziarul  „Drumul  socialismului"   necesare  nu  se  fac  cu  toată  răspun­  Si  ridicarea  productivităţii  lor.  Mo­  ful  „Victoria";  Strigătul  —  cine-   nerilor  inlerpreli;  17.15  Muzică  u-
       a  mobilizai  pe  toii  lucrătorii  din  uni­  derea.               bilizaţi  si  antrenaţi  in  aceaslă  mun­  matogralu.1  „23  August";   SEI1ES:   şoară  cu  Lucki  Ma.rinescu?  17,30
       tăţile  agricole  în  vederea  elaborării   Scăderea  potenţialului  productiv  al   că,  specialiştii  din  raionul  Orăştie,   Domnul  —  cinematograful   „Pro­  Melodii  populare  inter,prelate   de
       şi  aplicării  in  procesul  dc  produclic   animalelor  sc  rialoreşle  faptului  că   alături  dc  conducerile  unităţilor  s-au         Nelu  lovăuescu;  17,45  Dm  .reper­
       a  celor  mai  eficiente  melode  care  să   in  alimentaţie  sînt  administrate  luraje   preocupai  de  asigurarea  unei  h-rane   gresul"!  Regina  cînlecelor  —  ci­  toriul  orchcslrelor   dc   estradă;
                                                                                                                   nematograful  „Sebeşul”,  ORÂST1E:
       contribuie  la  realizarea  sarcinilor  dc   cu  o  valoare  nutritivă  scăzută  şi  mai   îndestulătoare,  penlru  obţinerea  pro­  Intilnire  la  Ischia  —  cinematogra­  18.00  Caleidoscop  muzical?   19,05
       plan.  De  la  apariţia  iui  pină  în  pre­  cu  seamă  grosiere  nepreparalc.  Tine-  ducţiilor  planificate  precum  şi  de  or­  ful  „Patria",  Comisarul  Maigret  se   Solişti  de  muzică  uşoară,  19,30
       zent  au  fost  publicate  periodic  male-                          ganizarea  muncii  de  selecţie  $i  ame­  înfurie  —  cinematograful  „Flacă­  „Pădure,  dragă  pădure"  —  emi­
       riale  semnate  de  specialişti,  condu­                            liorare.  Ca  urmare,  în  mai  puţin  de   ra";  HAŢEG:  Strigătul  corlei  —   siune  de  cînlece  populare ?  22,00
       cători  dc  unităti,  brigadieri  zooteh­                            un  an  sc  observă  o  creştere  simţi­                              Arii  din  operete  în  interpretarea
       nici  etc,  prin  care  s-au  analizat  di-                          toare  cantitativă  si  calitativă  a  efec­  cinematograful  „Popular";   BRAD:   soliştilor  noştri?  22.35  Melodii  din
       (erile  probleme  importante  din  sec­                              tivelor.  Spre  exemplu,  numărul  de   Asla-i  lot  ce  s-a  înlîmplat  —  ci-   filme;  23,10  Concert  din  opere?
       torul  creşterii  animalelor.     UNELE                              bovine  si  porcine  a  sporit  cu  peste   net'alegraful  „SI.  roşie";  LONEA:   23,50  „In  linislea  nopţii”  —  mu­
                                                                                                                   Brăţara  de  granate  —  cinemato­
         Problemele  dezbătute  au  fost  ilegale                          500,  iar  al  ovinelor  cu  300.  Totodată   graful  „Minerul";  1LIA   Oliu'cir   zică  uşoară.
       de  creşterea  tineretului,  reproducţie                            se  constată  o  sporire  a  producţiilor   Twist   —   cinematograful   „Lu­
       Si  selecţie,  sporirea  producţiei  anima­                         Si  a  indicilor  de  reproduclie.  trecerea   mina”.                    Buletine  de  ştiri  şl  radiojurnale:
       liere.  asigurarea  bazei  furajere,  a  a-   REGULI                 unui  număr  sporit  de  Icmelc  la  tur­                             5,00,  7,00:  10,00?  14,00.  16,00;  18,00,
       dăposlurilor  ele.  care  să  ducă  la  îm­                          ma  dc  bază  precum  si  o  scădere  a
       bunătăţirea  simţitoare  a  activităţii  de                          morbidităţii  si  mortalităţii.    l                                  22,00;  23,50  (programul  I);  7,30?
       producţie  în  fiecare  unitate.                                      In  concluzie  se  impune  ca  în  vii­                              0,00;  11,00,  13,00;   15,00;  17,00;
       male  şi  a  unor  producţii  corespunză­ ZOOTEHNICE                 tor  pentru  continua  îmbunătăţire  a                                19,00?  23,00;  0,50  (programul  II).  E
         Consider  că,  pe  lingă  cclc  arătate,
       realizarea  unui  număr  sporit  de  ani­
                                                                            aclivitătii  în  Rectorul  creşterii  ani­
       toare  în  cooperativele  agricole   clc                             malelor,  să  existe  o  colaborare  mai   PROGRAMUL  1:  5,06  Mm.atur
                                                                            slrînsă  între  specialişti  şi  lucrătorii
       produclie.  este  slrîns  legată  şi  de  mă­                        din  sectorul  vegetal  si  animal-pen­  distractive?  5,40  Buchet  de  melo­
        surile  luate  in  vederea  asigurării                              tru  a  rezolva  la  timp  aspectele  mul­  dii  populare;  6,10  Dansuri  penlru
        capacităţii  depline  a  funcţiilor  pro­                           tiple  şi  complexe  ale  producţiei,  re­  pian?  6,22  Ciută  cobza  cea  bălrî-
       ductive  ale  animalelor  prin  aplicarea   rolului  nu  1  se  asigură  apoi  minimul   producţiei  si  de  patologie  animală,   nă  —  melodii  populare;  7,18  Mu­
       la  timp,  în  mod  susţinut  a  comple­  de  condiţii  zooigienice  şi  de  alimen­  factori  care  influenţează  în  mod  di­  zica  uşoară  interpretată  la  instru­  19,00  Jurnalul  televiziunii;  19,15  fi
        xului  de  măsuri  zootehnice  si  sani-   taţie  în  perioada  naşlere-înlăicare  cit   rect  asupra  activităţii  economico-li-   mente  electronice,  7.30  Dansuri  din   „Povestiri  pe  degete"  —  emisiune  I
       tar-velerinn.-o.  In  aceaslă  privinţă,  în   Si  după  aceasta,  fapt  care  duce  la   nanciare  a  unilălilor.  Conlucrînd  ast­  operete;  7,45  Jocuri  populare   de   pentru  copii?   20,00   Săptămîna,-  I
        raionul  Orăstie,  cele  mai  bune  rezul-   imposibililateo  aplicării   principiilor   fel,  in  raionul  Orăştie,  in  acest  an   perechi;  8,00  Sumarul  presei?  R.30   21,00  Avanpremieră;  21,15  Parada  j
       taie  s-au  oblinut  la  cooperativele  a-   de  selcclic  penlru  asigurarea  exem­  febra  aftoasă  a  fost  lichidată  intr-un   La microfon,  melodia  preferată;  9,30   vedetelor;  21,45  Program  dc  ro-  |
       gricole  din  Pricaz,  Orăşlic,  Romos,   plarelor  necesare  turmei  de  bază.  Si­  timp  destul  de  scurt.  Sfatul  medicului:  Cura  hirlromine-   manie;  22,15  Jurnalul  televiziunii,  I
        Vinerea,  Gcoagiu  si  altele.    tuaţii  de  acest  fel  sc  inlîlnesc  la  coo­  La  nivelul  circumscripţiilor  sani-   rală  în  anotimpul  rece?  9.35  Arii   buletinul  meteorologic.  ■
                                                                                                     agricole
                                                                            tar-veterinare  şi  unităţilor
         Analizînd  modul  de  creştere  a  e-   perativele  agricole  din  Dineul  Mare,   dispunem  dc  condiţii  bune  de  lucru.  :  din  opere;  10,05  Din  folclorul  mu­  ■
        fectivclor  de  animale  pe  specii  pre­  Ocolişul  Mic  si  în  alte  unităti  clin                      zical  al  popoarelor,  11,15  Teatru
                                                                            Se  cere  însă  o  preocupare  continuă
        cum  şi  a  productivităţii  acestora,  în   raionul  Orăstie.      pentru  rezolvarea  problemei  bazei  fu­ 3  la  microfon:  Titanic  vals;  12,53
        funclic  de  situaţia   epizootologică   Pornind  dc  la  analiza  situaţiei  de                           Concert  de  prînz:  14,03   Muzică
        desprindem  două  laturi  de  care  va   mai  sus  rczu'llă  că  o  bună  stare  de   rajere  în  care  scop  trebuie  să  se  a-   populară;  16,15  Săptămîna  muzicii
        trebui  să  sc  tină  scama  în  vedeTea   sânâ'tate  o  animalelor  nu  se  reali­  siqure  toate  sortimentele  necesare  de   sovietice;  16.30  Piese  dc  estradă
        orientării  muncii  noastre  de  viilor.   zează  numai  prin  aplicarea  cu  rigu-   furaje  în  funcţie  de  specie,  calegorie   în  interpretări  orchestrale;  17,30
        Tn  primul  rînd,  pierderile  de  animale   rozilalo  a  acţiunilor  sanilar-veterina-   si  grupă  de  animale.  Va  Ircbui  să  e-   In  slujba  patriei;  18,03  In  jurul   PENTRU  24  ORE
        cauzate  în  unitălile  agricole  nu  se   re.  ci  si  prinlr-o  îngrijire  raţională.  xiste  mai  mult  interes  pentru  asi­  globului?  18,13  Ciută  orchestra  de
        daloresc  In  exclusivitate  bolilor  in-   Problema  creşterii  efectivelor   de   gurarea  din  timp  o  unor  adăposturi   muzică  populară  „Doino  Moldo­  Vreme  schimbătoare  cu  cerul  11
        feclo-conlagioase  şi  parazitare.  Cete   animale  si  a  producţiilor  acestora   corespunzătoare,  a  apei  necesare  la   vei"  din  Iaşi;  18,30  Dialog  cu  as­  noros.  Vor  cădea  ploi  locale.  Vin-  I   UN  PRODUS  NOU  AL  UZINELOR  MECANICE  CUCIR
        mai  multe  dintre  mortalităţi  sînt  con­  în  raport  cu  posibilităţile  existente   fermele  de  animale,  îmbunătăţirea  a-   cultătorii;   19,20  Varietăţi  muzi­  tul  va  sufla  potrivit  din   vest.  I   Excculă  cusături  în  zig-zag  şi  11  modele  decorative  cu  tighel  din
        secinţele  subnutriţiei,  precum  si  sla­  în  raionul  Orăştie,  a  făcut  obiectul   sistentei  zootehnice  si  sanilar-veleri-   cale;  20,00  Radjogazcta  de  seară,   Temperatura  acrului  staţionară ?  p   două  fire.
        bei   preocupări  a  unor   îngrijitori   unui  studiu  si  a  unei  preocupări  de   narc.  Vom  reuşi  astfel  să  sporim  sim-   20.30  Melodia  populară  şi  solistul   ziua  va  li  cuprinsă  înlrc  15  şi  20  j   Prin  utilizarea  accesoriilor  se  pot  executa  cusături  speciale  cum  ar  fi  :
        fală  de  as.gurarea  principalelor  con­  scamă  a  specialiştilor  din  permanenta   Ulor  efectivele  de  animale  şi  să  mă­  preferat;  20,55  Muzică  uşoară  in­  de  grade,  iar  noaptea  intre  4  si  '   O  cusut  nasturi  şi  copcii  ;
                                                                                                                                                                                            *>  cusut  butoniere ;
        diţii  de  supraveghere  si  îngrijire,  mai   consiliului  agricol  raional.  Astfel,  pen­  rim  productivitatea  lor,  la  nivelul  po­  terpretată  de   Harry   llelafonte?   8  grade.
        ales  a  animnleior  tinere.  Asemenea   lru  a  îmbunătăţi  activitatea  in  fer­  sibilităţilor  existente  în  raionul  O-   21,)5  Atenţiune,  părinţi;  21,30  Din             •>  tivit  ;
        situaţii  se  inlîlnesc  la  unităţile  agri­  mele  de  animale  au  fost  Irasale  res­  r fistic.       creaţia  compozitorului   Gherasc                                        ^   cusut  şnur ;
        cole  din  Blandiana,  Tărlăria,  Orâşti-   ponsabilităţi  cu  sarcini  precise  spe-   MACARIE  DAN       Dendrino?  22,55  Călătorie  muzi­  PENTRU  URMĂTOARELE  3  ZILE         4   încreţii,  cusut  în  cerc  clc.
        oara  de  Sus  şi  altele,  unde  nu  se   cialişlilor  si  tehnicienilor  din  reţeaua   tehnician  veterinar   cală.                                                          Maşina  de  cusut  ,,RODICA"  se  livrează  în  două  tipuri:
        face  o  alăptare  corespunzătoare  a  vi­  sanitar-veterinară.  Acum.  pe  lingă   la  Consiliul  agricol  raional   PROGRAMUL  II:  7,50  Cînlece   Vreme  schimbătoare  cu  cerul  j   —  tipul  I  maşina  porlativă  in  valiză  cu  acţionare  electrică  şi
        ţeilor.  De  asemenea,  in  practica  coo­  apărarea  sănătăţii  animalelor,  fiecare  Orăştie         i   revoluţionare;  8,00  Inlerpreli  de  variabil  şi  temperatura  staţionară.  —  tipul  II  maşina  montată  pe  masă  tip  mobilă.
   9   10   11   12   13   14   15   16   17   18   19