Page 15 - 1965-11
P. 15
PAGINA 3
DRUMUL SOCIALISMULUI 3375 L u
IN COOPERATIVELE AGRICOLE DE PRODUCŢIE D e hrr a in ^ s
Două organizaţii de bază, fa plus
(urmare din pag. I)
două stiluri de muncă muncitorii, să Ic ridicăm, prin dife
rite forme, nivelul profesional. Si in
bună parte, am reuşit. Acum, in aba
tajele fronlalc unde lucrează brigă
zile conduse de Pop Ion lui Pavel
Practica muncii do parlid a de- Stabilirea unor obiective concrete, tovarăş. Această împortanlâ sarcină şi Birlut Cornel precum şi în multe
monsliat că rezultate bune sc obţin înscrierea în planurile de muncă a putea desigur să constituie un im alte abataje cameră, muncitorii sini
mimai alunei cînil întreaga acUvitale unor prevederi mobilizatoare repre portant punct Ia ordinea de zi a stabvli, si îsi cunosc meseria. La c-
desfăşurată de organele şi organiza zintă, desigur lucruri foarte impor ceste brigăzi munca este bine orga Cu o ţinută ele
tante. Si mai important este însă ce vreunei adunări generale. Dar, ea nizată. operaţiile se execută conform gantă, maiestuoa
ţiile paitiduluî arc la bază o planili- indicaţiilor. După puscare, o parte
se face pentru traducerea lor în nu s-a discutat. să, blocul turn do
care temeinică, ştiinţitică, din care viată. De această cerinţă au ţinui O cauză principală în desfăşurarea din oameni asigură locul de muncă, mină noile edificii
să nu lipsească problemele majore seamă membrii biroului organizaţiei la întimplare a muncii de partid din alţii copturcsc, pregătesc susţinerea. sociale construite
In timp ce sc bat găurile dc mină.
care frămînlă un colectiv sau altul de bază, în al cărui stil de muncă, la brigada amintită constă în faptul că unii încarcă, alţii pregătesc materia in Deva,
de oameni. Un plan bine întocmit, cu loc de frunte, stă principiul muncii biroul organizaţiei de bază n-a apli lele pentru puşcare şa. Lucrind aşa
obiective clare, izvorite din cunoaş colective. Tovarăşii loan Boccat, Lăs- cat principiul muncii colective, n-a reuşesc să-şi depăşească mereu pro
terea temeinică a sarcinilor, a posi cuţ Babeş şi ceilalţi membri ai bi fost ajutat suficient de comitetul de ductivitatea planificată.
bilităţilor concrete de realizare a lor. roului desfăşoară o susţinută muncă parlid pe cooperativă, Secretarul or Sint si unele amănunte care la
îi mobilizează^ pe comunişti la o acti politico-organizatorică pentru ca o- ganizaţiei de bază a lucrat In acest prima vedere par neînsemnate. La
vitate rodnică, creatoare, de perspec bicctivcle înscrise în planurile de , an agricol la brigada legumicolă din exploatarea noastră încărcarea căr
tivă. muncă să devină fapte împlinite. Reia, locţiitorul său. Mihai îsăconi, bunelui în abataje se face prin lo-
Ţinerea cu regularitate a adunări care este brigadier de cîmp s-a mul pălare, care cere efort fizic şi ma
lor generale, discutarea cu acest pri ţumit să-şi ducă la îndeplinire doar noperă multă. Pentru reducerea a-
sarcinile profesionale, iar tovarăşa
Ciad §3 munceşte lej a obiectivelor înscrise în planu Hortensia Jurmoni s-a angajat ca lu cestor doi factori transportoarele
rile de muncă, adoptarea unor mă
sînt plasate cit mai aproape de front,
suri corespunzătoare, măsuri impuse crătoare necalificată la I.R.T.A. Haţeg, in plus, unii şefi de brigăzi, mai
neglijînd într-un mod neperniis sar
cu toată de dezbaterile ce au avut loc con cinile primite pe linie de organi chibzuili, improvizează în spatele
stituie fără îndoială un factor im
transportoarelor un stăvilar de scîn-
portant în creşterea prestigiului bi zaţie. duri si astlel, circa 20 la sută, dacă
răsounderea... roului organizaţiei dc bază în fota Este de datoria comitetului de nu mai mult, din cărbunele puşcat
cade direct pe transportor.
comuniştilor, a tuturor cooperatorilor
din brigadă. partid, a instructorului Comitetului Rezultatul acestor măsuri este câ,
raional de partid Haţeg care răspun în trimestrul III, exploatarea noa
A intrat în obişnuinţa biroului or de de acest sector să ajute mai mult stră, cu toate că a avut un randa
ganizaţiei de bază din brigada I o biroul organizaţiei de bază de la bri ment planificat mai mare decît în ce
lelalte trimestre, l-a depăşi-t. Faţă
cooperativei agricole de produclie ...şi cînd lucrurile gada a V-a Cîrneşti în îmbunătăţi 1,352 tone cărbune pe post. Numai Scrisori cifre redacţie
de 1,331 lonc pe post s-a realizat
Totesli ca înainte de întocmirea pla rea stilului $i metodelor ele muncă,
nurilor dc muncă lunare să consulte sectorul III a obţinui în ultimele
un mare număr de comunişti, de to sînt lăsate ia în planificarea muncii, în tinerea cu 3 luni un randament de 2,116 tone pe
varăşi din activul fără pariiri. de a regularitate a adunărilor generale, în post, faţă de 1,907 tone cărbune pe post
le cere părerea cu privire la proble alegerea si dezbaterea acelor pro planificat. La producţie nu numai că
ştie. Pe această linie menţionăm con Şantiere
mele ce urmează a fi puse în dis inîîtiiplării bleme care frfimintâ pe comuniştii dc 6-au recuperat restantele, dar cu La redacţie soSesc numeroase scri indicatorilor de plan, la F. C. Oră-
cuita adunărilor generale. mulat de la începutul anului si pînâ sori prin care corespondenţii noştri fecţionarea unui filtru ca-tionic pen
In planurile dc muncă din anul a* aici, pc cooperatorii din Cîrneşti. în prezent, fată de plan, avem un voluntari ne informează despre suc tru soluţiile de lanin, în vederea re
cesla biroul organizaţiei dc bază şi-n A. DAVID plus de aproape 3000 lone cărbune. cesele Jobîndilc în întrecere, despre ducerii conţinutului de taninuri si cetăţeneşti
propus să pună în dezbaterea comu Pe raza aceluiaşi comitet de parlid participarea entuziastă a cetăţenilor creşterea cifrei de raport de In 55 la
niştilor desfăşurarea învătfimîntului activează însă şi organizaţia de bază la acţiunile de înfrumuseţare a ora 56 la sulă. Un alt obiectiv înfăptuit
şelor şi şalelor. Iată cuprinsul cîtor-
de partid $i agrozootehnic, munca din brigada a V-aCirneşti. In stilul de va din scrisorile primite în ultimele constă în îmbunătăţirea tehnologiei Cetălenii din raionul Iha, mobili
dc întărire a rindurilor partidului, muncă al biroului organizaţiei de zile: ele cromare a matriţelor, în scopul zaţi de către deputaţii sfaturilor popu
activitatea desfăşurată în sectorul bază din această brigadă şi-au făcut creşterii durabilităţii acestora. S-a lare. participi cu mult entuziasm la
zootehnic, mersul lucrărilor în cam şi îşi fac loc manifestări de forma acţiunile ce se întreprind pc linia
paniile agricole, stadiul îndeplinirii lism, o slabă preocupare1 pentru pla ajuns astlel ca preţul dc cost al pro bunei gospodăriri §i înfrumuseţări
obiectivelor prevăzute în planul de nificarea muncii, pentru ducerea la Brigadă evidenţiată duselor din mase plastice să scadă a comunelor şi satelor. In satul Cîm-
producţie al brigăzii ctc. îndeplinire a propriilor hotăriri. Da în numai 9 luni cu 300.000 lei. In pu-ri de Sus, spre exemplu, au fost
Analizîndu-se asemenea probleme torită lipsei de interes pentru viata acelaşi timp, randamentul maşinilor reparaţi 15 km de drum, iar pentru
în adunările generale, comuniştii au inlernă de organizaţie, în lunile fe La lotul 1 al şantierului nr. 4 din de injecţie de la seclorul dc mase construirea unui cămin cultural au
plastice a crescut cu 5-10 la sută,
putut sprijini mai concret conduce bruarie, aprilie, iulie şi august nici cadru) l.C.S.H. lucrează şi brigada rcolizîndu-se un plus de producţie (ost confecţionate 26.000 bucăţi că
rea brigăzii în luarea celor mai co nu s-au ţinui adunări generale ale or- de zidari condusă dc loan Liceb Da industrială n cărui valoare sc ridică rămidă. La curăţatul păşunii pc 40
respunzătoare măsuri pentru îmbună ganizatiei de bază. In discuţia avută torită bunei organizări a muncii, pre la 800 000 Ici în preţuri comparabile. ha, desfunda iul şanţurilor pe o lun
tăţirea activilătiî economice şi dc cu actualul secretar, tov. Gruia No gătirii profesionale a muncitorilor şi gime de 9 km şi la alIe lucrări pa
educare a membrilor cooperatori. vac, acesta căuta unele justificări disciplinei în muncă. brigada reu Rc'ducîndu-se timpul do revizie la
ncîntemeinlo, care in realitate ar şeşte ca lună de lună sfi-si îndepli atelierul tanin s-n obţinui un spor de triotice, s-nu eviclentÎQt cetăţenii Io-
Pe baza planurilor de munco, a nească sarcinile cc îi revin. Si in producţie de 3 tone, iar In atelierul sif Farcaş. Iosif Burzn, Mana Negru,
hotărîrilor adoptate s-au putut trasa putea fi calificate printr-o lipsă ele luna trecută ea a reuşit să sc si oxid de fier, un plus dc produclie de
fiecărui membru al organizaţiei de interes din partea întregului birou Muncitorul Ghc- tueze pe un loc fruntaş în întrece 25 lone. Prin creşterea proriuclici Iosif Cărmăzan si mulţi «llii.
lată dc sarcina încredinţată.
bază sarcini precise, pe măsura pre za Fcrenti, de la rea socialistă execulînd lucrări de l.< sortimentele amintite, ca urmare Peste 30 de cetăţeni din circum
gătirii si a capacităţii Iul de muncă. Animarea de la o Urnă Ia alta a Fabrica de încălţă bună calitate si realizind o depăşire a scurtării timpului dc revizie au scripţia electorală nr. 1 din 11 ia, au
De exemplu, în caietul do sarcini şedinţelor de partid a dat naştere la minte „Ardeleana" a planului cu 1.45 la sută. lest reduse cheltuielile de fabricare transportat şi împrăştiat într-o sin
completat Ia zi, s-a prevăzut ca to un neajuns si mai grav; înregistra din Alba lulia, lu O contribuţie importantă la bunul cu 8 la sută,
varăşul Axenlo Podeau să răspundă rea unei frecvente slabe la adunări crind la maşina de mers al activităţii brigăzii $l-au a- gură zt cantitatea de 130 m c. de ba-
înfăptuirea măsurilor amintite si a
de buna îngrijire a animalelor pe a membrilor de partid. In ianuarie, frezat snit reuşe dus-o muncitorii zidari Gheorghe altora cuprinse în planul M.T.O. se lastru pe strada Bradului. P.rinlrc ce
spre exemplu, clin 20 de comunişti au
rare le aro în primire (sarcină per şte să dea lucrări Bici, Martin Cast, Martin Luci, Her- oglindeşte atît în îndeplinirea sar tăţenii care au participat la această
manentul si de mobilizare a coope- fost prezenţi doar 12, în martie 15, de bună calitate, berr Gheorghe şi Barabaş Ladislau, cinilor de produclie pe cele trei tri acţiune patriotică amintim pe: llie
retorilor din circumscripţia unde lo în mai 10 s.a.m.d. depăsindu-si sarci care de Ia începutul anului sînt in mestre, cîl si în obţinerea a 1.710.000 Borca, Dumitfu SoanCa, Solomia Ne-
cuieşte la acţiunea de curăţare a pă Nici problemele stabilite a se dis nile de plan. fiecare lună evidenţiaţi în întrece
şunii si finalului (sarcină temporare). cuta n-au fost alese cu suficientă Folo: I. TEREK rea socialistă. lei economii la întreaga produclie grilâ, Docliita Nislor, Valeria Ma
grijă. De exemplu, brigadierului de marfă şi 1.550.000 lei beneficii pesle rian, Mircca Suba, Partenio Bogdan
Pentru ducerea la îndeplinire a sar ARON PÂDUREANU
cîmp, care este $i membru al birou muncilor constructor plan. Si albi.
cinilor .amintite,- comunistul A. Po
lui, i s-a cerut să informeze în 3 (din colectivul subredaclici vo
deau a fost ajutat si de biroul orqa- STELIAN nRAICA ANA STRATAN
adunări generale numai despre mun luntare dc la l.C.S.H,).
•nizatie! 'de bază. Dar prezenta aces şeful serviciului plan directoarea căminului cultural
ca desfăşurată dc el în conducerea (din poslul dc corespondenţi
tuia, a familiei lui la ţoale muncii»’ CONSTANTIN FLOREA
activităţii economice. Oare la brigada voluntari, F.C. Orăşlic) deputat
patriotice, munca de la om la om înfăptuind planul
desfăşurată do el printre ceilalţi mem a V-a din Cîrneşti n-au fost anul
bri coopcralori au influenţat în marc acesta $i alte probleme importante
care puteau să constituie obiect de T.O.
măsură participarea unui număr în
semnat de oameni Iu acţiunea iniţia discuţii? Si munca de întărire a rîn- N O T Ă
lă. Intr-o singură zi membrii brigăzii- durilor partidului se desfăşoară aici Traducerea în fapt a obiectivelor
au reuşit să curele o suprafaţă de in mod nesatisfâcător. Intr-un an de cuprinse în planul M.T.O. a contri
zile a fost primit în parlid un singur buit în mare măsură la realizarea
18 ha păşune.
Practici b iro craţi
• »i i
A L M A Ş - S T A N I J A Stabilit hi oraşul rezolvă in scurt sem cnca cereri, d e
Alba lulia cu mai timp". omul a puse înaintea dum
bine dc o lună iu ur fost invitat să revină neavoastră şi care
Pentru colectivul secţiei Alnuş- ină. cetăţeanul G heor in altă zi. încă nu au fost dis
Stănija de la E M. ZIatna. a consti SECŢIE E V ID E N Ţ IA TA ghe Pascal s-a pre Zilele an trecut in cutate în com isiei In
tuit o mare bucurie faptul că prin zentat la secţia co să şi trec. dar orice caz. mai veni(i
munca si rezultatele sale a reuşit m ercială a Sfatului G heorghe Pascal in pe aici”.
să cucerească pentru a treia oară popular al raionului afară de promisiuni, Argum entele se
în acest an titlul de secţie eviden Alba, depunind o c e nu s-a ales cit nimic. rioase" şi acest ,,vi
ţiată în întrecerea socialistă pe ex I N TRECEREA rere prin care soli Exasperat dc atita tă no m iinc”, nu l-au
ploatare. Inmînarca de către comi cita luarea in eviden răgănare. cetăţeanul putut mulţumi pc ce
tetul sindicatului a Steagului roşu tă a buteliei pentru şi-a exprimat nem ul tăţean.
ele secţie evidenţiată in întrecerea a putea li planificat ţumirea. De data a-
socialistă în cadrul consfătuirii dc c , la repartiţie. Pinâ ccasta. am abilitatea A sem enea m anifes
producţie caic a avut loc dc curînd, CI A LI STĂ aici nimic deosebit. dc piuă acum nu s-a tări birocratice nu
au ce căuta în insti
constituie o înalta apreciere a efor La secţia com ercială mai făcut simţită. In tuţiile noastre de
turilor v“i strădaniilor depuse dc a- a fost prim it cu am a schim b i-au fost pre stat. Este deci de
cest colectiv pentru realizarea planu îndeplinit înainte dc termen. înre- In prezent colectivul secţiei Al bilitate, dindu-i-sc a- zentate citeva argu datoria Comitetului
lui de producţie şi a angajamente gistrîndu-sc o depăşire de peste 6 maş-Stănija, avînd în frunte comu sigurări că totul se mente „serioase”. executiv al Sfatului
lor. la sută la minereu extras şi de peste niştii, îşi dâ toată silinţa să încheie şi va rezolva în cel mai „Astfel de cereri,
35 la sută la metal. De asemenea, în trimestrul IV cu succese tot atît de scurt timp. Se parc tovarăşe, i-au spus cei popular raional Alba
La cucerirea acestui titlu de cins să analizeze felul in
te colectivul secţiei Almaş-Stănija a cursul trimestrului III productivita bune, să cucerească titlul dc secţie insă că pentru to dc la secţia com er care tovarăşii de la
ajuns datorită faptului că toţi co tea muncii pe om-lunâ a crescut dc fruntaşă în întrecerea socialistă pc varăşii de la secţia cială. se aprobă de secţia com ercială re
muniştii de aici. au pus în centrul la 25,76 tone la 36.6 tone. iar eco exploatare. Totodată el ia toate mă com ercială noţiunea către o anumită co zolvă cerevile oam e
preocupărilor lor îndeplinirea exem- nomiile obţinute la preţul de cost al surile de pregătire şi creare a con timpului este cu to misie. rare fiind for nilor muncii, cum işi
piLifi a sarcinilor de producţie şi au producţiei sc ridică la 434.000 lei. diţiilor pentru ca prevederile pla tul altfel 'înţeleasă mată din mai mulţi
Grija pentru îmbunătăţirea calită deoarece, revenind de m em bri nu sc poate lac ei datoria şi sd
antrenat la îndeplinirea acestora nului pc 1966 să fie îndeplinite din
întregul colectiv. Grija organizaţiei ţii producţiei se oglindeşte în aten prima zi a noului an. citeva ori să afle re intruni ovicind. Şi in tragă la răspundere
dc partid pentru buna organizare ţia cc sc dă puşcării selective şi se zultatul. cetăţeanul a phis, nu este cazul pe cei vinovaţi.
lecţionării minereului în abataje cit primit aceeaşi asigu să vă supăraţi, d e
şi desfăşurare a producţiei, pentru N. BADIU
înfăptuirea obiectivelor stabilite în şi aceluia rezultat de la lucrările dc rare politicoasă: „se oarece mai avem a- M. RUGINESCU
întrecere oglindeşte în sprijinul pregătiri. Tot în acest scop s-a luat
r.cordat conducerii tehnico-adminis- măsura ca vagoncţii cu minereu în
traiive in introducerea şi aplicarea care sterilul depăşeşte procentul ad
metodei de exploatare dc mare pro mis să fie rebutaţi. Măsurile luate
ductivitate cu coame suprapuse. In au dus la întărirea răspunderii oa
ii oduccrea şi aplicarea acestei me menilor fată de calitatea muncii lor
tode în cursul lunii martie a c. a rcuşindu-sc astfel să sc sporească con
condus la cicştercn productivităţii ţinutul dc metal în minereu de la 1 54
muncii în abataje de la 1,2 tone la la sută planificat la 2.9 la sută. Re
2,8 tone pe post şi om. zultate bune s-au obţinut si la exe
cutarea lucrărilor de deschideri pe
Organizaţia de partid s-a ocupat fond de investiţii unde, folosindu-se
cu grijă şi atenţie dc extinderea me
trei maşini dc încărcat, se realizează
todei amintite la toate abatajele unde o înaintare medie lunară dc 40 m I
condiţiile tehnice şi dc zăcămînt au
faţă de 20 m l. normă.
permis acest lucru Brigăzile şi echi La aceste rezultate bune s-a ajuns
pele de mineri conduse de comu - spunea ing. Savu Haţcgan, ş^ful
nişti au fost primele care au îmbră secţiei - datorită faDtului că ani fost
ţişa si aplicat această nouă me snrijiniţî permanent dc către orga
todă de exploatare Exemolu bun în
nizaţia dc partid în luarea de mă
această privinţă l-au constituit mine suri Dentru organizarea muncii în
rii d>n revinil maistrului Ştefan $c- abataie şi acordarea asistentei teh
reş şi cei din brigăzile conduse dc
nice brigăzilor si echipelor de mi
loan Putu, Ştefan Premin Ini Şofron,
neri Efortul măsurilor luate şi al
Aurel Costinaş, membri de partid. controlului la M.a locului s-a ron-
ca>‘e înregistrează lună de lună re crcfîzat în desfăşurarea ritmică a
zultate frumoase în muncă. Doimi producţiei, în îndeplinirea si depă
de evidenţiat sînt şi minorii din bri şirea planului de producţie lună de
găzile conduse de Vasilo Ban am, lună şi trimestru de trimestru, în
loan Mînzat si crti din revirul mais realizarea anaaiamcnţelor lua*r* în
trului loan Simcdrca.
întrecerea socialistă. Pot fi eviden
Pe primele 9 luni ale anului, co ţiaţi pe-'t',u m u ra Heousâ «i rezul
o. ~ * f r j e £ r a L W ^ ţ i T K i& s * ^ < Jr£ A r V / . W A lectivul acestei secţii a realizat pla tatele obţinute pî inincii din revi
nul la minereu extras în proporţie de rul maistrului Siniion Sucii*, artifi
Neagu Tudor, drujbist la seclorul Roşia este unul din evidenţiaţii 106,6 la sută, iar la metal in pro cierul Pascu Cornea. de la mina
In întrecerea socialistă dc ia I.F. Pelroşoni. porţie de 167.2 la sută, iar pe luna Muncăccasca-Vest si meîs*,,,d Gheor
, Foto; ION ALMAŞAN octombrie planul dc producţie a fost ghe Moraru, şeful minei Alniaş. Hunedoara, Furnalul nr. 8 se afla în plină construcţie.