Page 17 - 1965-11

T

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNlTl-VĂi
VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID

Şl DE STAT IN REGIUNEA CLUJ

htiWrea cu cadre didactice universitare

După cum s-a anunţat în ziarele punct de vedere material şi ştiinţi­ dotate cu utilaje moderne, fabricate
de ieri, în cursul după-amiezii de fic, cit şi educativ şi politic. Este în tară. in care viitorii ingineri agro­
joî, tovarăşii Nicolae Ceauşescu. Ion holărîrea unanimă a membrilor cor­ nomi să lucreze sub conducerea ne­
Gheorghe Maurer, Paul Niculescu- pului didactic de a-şi îndeplini misi­ mijlocită a profesorilor lor.
Mi2il şi Manea Mănescu, care fac o unea lor cil mai bine, la un nivel cit A luat apoi cuvintul prof. Daniel
vizită de cîteva zile în regiunea Cluj. mai inalt. Se munceşte împreună, se Popcscu, rectorul Institutului de arte
au fost oaspeţii studenţilor şi cadrelor fac excursii împreună, este o frăţie plastice „Ion Andrcescu". El a ară
ANUL XVII. NR. 3376 SlMBATA 6 NOIEMBRIE 1965 4 pagini, 25 bani didactice universitare din acest im­ care se verifică şi se întăreşte pe zi tal că studierea organizată a docu­
portant centru cultural al României. cc trece, un rezultat cu care ne mîn- mentelor celui de-al IX-lea Congres
La intrarea universităţii „Babeş- drîm cu adevărat. Si din acest punct al partidului, ca şi concluziile intil-
Bolyai" studenţi şi profesori, în nu­ de vedere ne îndreptăm cu recunoş­ nirii conducătorilor de partid $i de
>v 1 1 măr impresionant, veniţi de In toate tinţă privirea către partid, care ne-a stat cu oameni de cultură şi artă. au
instituţiile de
ajutat printr-o politică şcolară la cel
avut un rol deosebit de important
învălâmînt
superior
FAPTE DIN ÎNTRECERE din localitate, avi făcut conducători­ mai înalt nivel. în munca de îndrumare a studenţi­
lor de partid şi de stat o caldă şi
Vorbitorul s-a referit apoi pe larg
lor, în promovarea unei arte şi con­
entuziastă primire. Urate şi ovalii la înalta răspundere care revine ca­ cepţii artistice slrîns legale de realităţi­
puternice pentru partid şi guvern, drelor didactice universitare în asi­ le ţării si poporului nostru. Vorbitorul
— Pe graficul pentru România socialistă răsună mi­ gurarea unei slrînse împletiri a în- a subliniat totodată necesitatea îm­
vătămîntului cu
sarcinile concrete
nute în şir. Un grup do tineri si ti­
bogăţirii materialelor
documentare
nere, fruntaşi la învăţătură, încon­ ale dezvollării economiei şi culturii, ale bibliotecilor universitare cu cele
mai noi lucrări din domeniul artei.
in formarea de tineri temeinic pre­
joară cu dragoste pe înalţii oaspeţi,
453 tone oţel martin lucrărilor oferindu-le flori. Insoliţi de cadre gătiţi prcfesional, cu o înaltă tinutâ Prof. Liviu Comcs. prorector al
didactice ale facultăţilor clujene, morală, cetăţeni demni ai României Conservatorului „Gheorghe Dina", a
peste plan de investiţii oaspeţii se îndreaptă spre sala con­ socialiste. vorbit oaspeţilor despre unele pro­
siliului profesoral prinlr-un adevărat
A luat apoi cuvintul acad. Aurel
bleme privind legarea mai strînsă a
$ culoar viu. alcătuit din studenţi care Moga. rectorul Institutului do medi­ procesului do învătămînt de cerin­
Olelarii din cadrul che, care a reuşit să ela­ aclamă puternic. Intr-un nestăvilit cină şi farmacie, care a scos în evi­ ţele artei din tara noastră. El s-a re­
secţiei I a C S. H. au boreze aproape jumătate Contractul entuziasm tineresc, ci dau glas sen­ dentă rezultatele pozitive obţinute in ferit la crearea unui climat ştiinţific
debutat promiţător în din cantitatea dată pes­ timentelor de recunoştinţă şi profund pregătirea profesională a studenţi­ şi în acest domeniu prin organizarea
nona lună de activitate. te plan. Realizări frumoa­ ataşament lată de partid, a cărui po­ lor, îndeosebi din ultimii ani, ca re­ periodică a unor sesiuni ştiinţifice de
Antrenaţi In întrecerea se au dobindit şi otela- litică le-a asigurat lor. ca şi întregu­ zultat al unei îndrumări atente din specialitate şi editarea unor noi lu­
socialistă, ei au reuşit rii de la cuptorul nr 1, obligă ! lui' nostru tineret, o viată plină de partea cadrejor didactice şi a unei ac­ crări de muzicologie
sA producă, în primele printre care se numără înalte sensuri si frumuşele. tivităţi practice comune a studenţi­ Referindu-se la colaborarea dintre
4 zile din luna noiem­ şi prim-topitorii Florea In solemna sală a consiliului pro­ lor şi profesorilor in clinicile oraşu­ cadrele didactice, dintre studenţii de
brie, cu 453 tone otel Petreanu, Alexandru Bul- fesoral. la intrarea căreia se află ta­ lui. El s-a referit apoi la necesitatea diferite naţionalităţi — prof loan De*
martin mai mult decit qnru şi Nicolae Drago- blourile unor iluştri oameni (le şti­ îmbunătăţirii continue a metodelor meler. prorector al Universităţii „Ba-
prevede planul. Dintre mir. Acordînd atenţia cu­ inţă şi cărturari ardeleni, foşti pro­ de predare si formelor organizatorice bes-BoIyai", a arătat că datorită do­
rezultatele inregistrale venită caii Lăţii otelului fesori ai universităţii clujene, are loc în invălămintul superior medical. rinţei şi strădaniei comune a tuturor
în acest timp, se deta­ elaborat, ci au reuşit să o în’ilnire a conducătorilor de parlid Prof. Alexandru Domşa, rectorul cadrelor didactice şi studenţilor clu­
şează cu autoritate cele reducă cifra de rebut de cu rectori şi profesori din învălâmîn- Institutului politehnic, a arătat că in­ jeni — români, maghiari şi de alte
obţinute de schimbul la 1,95, cît era admis, luI superior (lin Cluj. stitutul, deşi lînăr, cuprinde in mo­ naţionalităţi — care lucrează cot la
condus de Vasilc Coslrt- la 1,93. Salutind pe înalţii oaspeţi, acad. mentul de fală circa 2.400 de stu­ col, această colaborare se bazează
C. Daicoviciu. rectorul Universităţii rionii Subliniind contribuţia pe care pe o trainică si sinceră frăţie. Vor­
Spre atingerea zenta conducătorilor de partid si de cadrele didactice şi studenţii institu­ sebită pe care partidul si statul o a-
bitorul a scos in evidentă grija deo­
„Babeş-Bolyai", a subliniat că pre­
tului au adus-o la rezolvarea unor
stat constituie o nouă confirmare a probleme tehnice complexe ridicate cordă asigurării deplinei egalităţi în
parametrilor proiectaţi înaltului interes pe care partidul îl de întreprinderi din localitate, el a drepturi o tuturor cetăţenilor patriei
poartă învătămîntului superior, pro­ arătat, necesitatea unei evidente c- noastre, adîncirii şi dezvoltării con­
movării şliintei şi culturii. xactc a potenţialului ştiinţific al re­ tinue a frăţiei dintre poporul român
Fabrica de produse re­ nul , producţiei globale Vorbind despre dezvoltarea univer­ şi naţionalităţile conlocuitoare, fapt
fractare din Alba lulia fost îndeplinit în propor sităţii. el a arătat că in momentul giunii, în vederea utilizării lui cu subliniat şi cu prilejul întîlnirilor din­
maximum de eficacitate
este o unitate tînără. lie de 110,2 la sută, iar de fată aici îşi desfăşoară activitatea tre conducătorii dc partid şi de stat
N-a trecui prea mult timp la producţia marlă pre­ facultăţi, cursurile la zi fiind ur­ In cuvintul său. prof. Emil Negru- şi oameni de ştiinţă, cultură şi artă,
de la darea în funcţiune vederile s-au depăşit cu mate de peste 5 000 de studenţi — tiu, rectorul Institutului agronomic în documentele celui de-al IX-lea
a liniilor de samolă, a- 4,5 la sută. români, maghiari şi de alte naţionali­ „dr. Petru Groza", a arătat că acea­ Congres al P.C.R., precum şi în ra­
mestcc-presare şi uscare- In prezent eforturile tăţi. Universitatea dispune de 14 că­ stă instituţie de invătămint superior, portul prezentat cu privire la pro­
arderc. Cu toate acestea colectivului sînt dirijate mine modern înzestrate, aproape 70 care împlineşte 100 de ani de exis­ iectul noii noastre Constituţii.
colectivul de aici, mobi­ spre remedierea tuturor la sută din numărul studenţilor sînt tentă, a pregătit in anii puterii popu­ Despre dezvoltarea impetuoasă a
lizat de organizaţia de deficientelor apărute la lare mai mulţi specialişti decît în 75 activităţii de cercetare ştiinţifică si
partid, a oblinut rezul­ agregate, în scopul atin­ bursieri. de ani sub regimul burghezo-moşie- despre rezultatele obţinute de oame­
Referindu-se la importanta unifică­
tate din ce in ce mai gerii în cel mai scurt rii celor două universităţi clujene, în­ resc. Vorbind apoi despre importan­ nii de ştiîntă din Cluj în acest do­
ta unei legături tot mai slrînse a
bune. timp a parametrilor pro­ făptuită cu mai . mulţi ani în urmă, învătămîntului superior agricol cu meniu, a vorbit acad. Raluca Ripan,
In luna octombrie pla­ iectat». vorbitorul a spus: Din aceasta nu cerinţele practice ale producţiei, el preşedintele Filialei Academiei Re­
am avut decît de cişligat, atit din a subliniat importanta staţiilor pilot, publicii Socialiste România. Vorbiloa-
(Continuare in pag. a 2-a)
I Uzina „Victoria" Călan. Se toarnă
fonta în lingotiere.
. Foto : /. Terek
CRONICA
Lucrările se încadrează ----- â .
-- ■ v ‘ ' ZILEI
i
în grafice
pentru In urmă cu cîteva luni lea cauper montorii con­
duşi de maistrul Teodor
în imediata apropiere a
furnalului nr. 7, din Com­ Malancea vor asambla, înapoierea din R. P. D.
binatul siderurgic de la azi, virola 12—13.
a zecea oară Hunedoara, constructorii crează la preîncălzitoare, Coreeană a tovarăşului
Alături de cei ce lu­
rie la I.C.S.R au înce­
put construcţia unui nou echipele conduse de Vic­ Gheorghe Apostol
furnal. Timpul a trecui tor Lupu, Ruxanda Con­
Adunarea lunară a grupei sin­ ru repeziciune şi noul stantin şi Ştefan Sekcly
dicale nr. 1 din secţia turnătorie gigant siderurgic a prins dau bătălia pentru asam­ Vineri seara s-a înapoiat in Capi­
a U.M. Cugir se apropia de sfir- contur. In aceste zile blarea sacului de praf. tală, venind de la Phenian, tovarăşul
şil. Organizatorul grupei sindicale munca continuu cu sl La caupcrul nr, 1 au DIN NOUA URBANISTICA A HUNEDOAREI Gheorghe Apostol, prim-vicepresedin-
cita numele evidenţiaţilor in în­ mai marc avînl. Ploaia început deja să-şi desfă­ te al Consiliului de Miniştri al Re­
trecerea socialistă pe luna octom­ ric schiţei de pe şantier şoare activitatea si zida­ publicii Socialiste România, care, la
brie si Jc dnmina steguletul roşu anunţă de departe fap­ rii şamolori din brigada
— semn al hărniciei. tul că se lucrează la su­ condusă de loan Covaci. invitaţia guvernului Republicii Popu­
lare Democrate Coreene, a făcut o
Din cele relatate de organiza­ darea cupolei metalice Ei au înzidit cărămizile Ne-am întors acasă bo­ Gheorghe AJexoi, o- de la Jingotiere, Ia ingi­ ber. cînd duminicile sînt re Lacul Roşu, 20,00 ci­ vizită în această ţară. Prim-vicepre-
torul grupei sindicale, reiese că de la caupcrul nr. 2. refractare pină în drep­ gaţi. Averea o strînsesem mul acesta îndrăgostit nerul Mitrofan si la mais­ adevărate zile de agre­ nă oferită de O. N. T.
numărul evidenţiaţilor a crescut Pînă la dala actuală au tul virolei a patra. in suflet, în priviri. în de natură Ic-a vorbit trul Pădureanu, la Zalo- ment pentru ei. De aceea, Carpaţi la cabana Chei­ sedintcle Consiliului de Miniştri a
in fiecare lună Toii muncitorii se fost montate toate viro- Lucrările ce se desfă­ toată fiinţa noastră. Poa­ despre măreţia solemnă ni, electricianul de la de o vreme, mai ales în le Bicazului, 22,00 Somn fost însoţit de Eduard Mezincescu,
străduiesc să lucreze mai bine, lele în blindajul metalic, şoară aici se încadrea­ le nici nu bănuiam că si statornică a Cheilor termotehnică şi la Ingi­ timpul primăverii şi al obligatoriu". Pentru ziua adjunct al ministrului afacerilor ex­
cu mai mult' spor. Rezultatul ac­ nrmînd să fie ridicată sî ză în graficele de exe­ există o aşa mare bo­ Bicazului, despre „.Amin­ nerul Dănescu.. Era a- verii ba chiar şi în zile următoare. „Ora 6.00 — terne.
tivităţii lor se concretizează in fixată cupola. La al trei- cuţie stabilite. găţie sufletească. Nu ştiu tirile din copilărie" pe lîta lumină pe feţele lor, le de toamnă ei pornesc deşteptarea, 7,00 Pleca­ La sosire, pe aeroportul Băneasa,
îndeplinirea si depăşirea tuturor dacă mă înţelegeţi.. care, acolo, în Humuleşti, alîta mulţumire ! Nu ştiu, prin tară. Autocarul rea, 9,45 sosirea la Pia­ erau prezenţi tovarăşii Alexandru
indicatorilor de plan pe cele 10 Cei ce ascultau, nu le-a simţit altfel decît in dar după cîte o excursie O. N. T. Carpali le-a de­ tra Neamţ...4'. Birlădeanu, prim-vicepreşedinte al
luni ale anului. încadrarea sub In 10 luni răspunseră. Poate nu vo­ „Cartea de citire'4, des­ venit prieten de nedes­ E un orar pe care ex­ Consiliului de Miniştri, Gheorghe
procentul de rebut admis $i reali­ iau 6ă tulbure, să taie pre linguirea arcuşului părţit. La comitetul sin­ cursioniştii îl cunosc Rădulescu, Petre Blajovici şi Gheor­
zarea de 108.000 lei economii la Colectivul de muncă sarcinilor aferente. Ca vorbele calde şi însufle­ din „Balada" ce i-a in­ dicatului se fac mereu înaite de plecare şi pe ghe Gaston Marin, vicepreşedinţi ai
preţul de cost. de la Fabrica de ciorapi urmare, după 10 luni de ţite ale omului care vor­ solit prin Stupea, pînă înscrieri, se stabilesc care ştiu că trebuie să-l Consiliului de Miniştri, George Ma-
Unul dintre evidenţiaţii grupei şi tricotaje din Sebeş — activitate, pe graficele bea. Si atunci Gheorghe departe, spre Putna. la mereu noi itinerarii. S-au respecte. Şi-l respectă. covescu, adjunct al ministrului afa­
sindicale irr. 1 este st -tov. Silviu aşa după cum ne-a rela­ întrecerii au fost înscri­ Alexei continuă : mănăstire, şi în fata stabilit multe rute în a- De la Călan porneşte cerilor externe, miniştri, conducători
Potopea. In ultimii doi ani a fost tat tovarăşa Mana Baci- se cifre demne de toată — Din Moldova $» Ma­ mormîntului celui ce a cest an: ll. Una: Că­ prin ţară. aproape tot ai unor instituţii centrale.
de două ori declarat „Fruntaş in lă, secretara Comitetului lauda. La sortimentul ramureş, de pe Dunăre fost: „Ştefan, Ştefan, lan — Sighişoara — La­ la a doua dumini­ De asemenea, au fost de faţă I. K.
întrecerea socialistă*' iar in acest de partid — a oblinut in ciorapi din bumbac pre­ si de pe Jiu, din inima domn cel mare..." „A vor­ cul Roşu — Bicaz — Su­ că, cîte un auto­ Jegalin, ambasadorul Uniunii Sovie­
an' îşi' menţine titlul de eviden­ acest an succese însem­ vederile au fost întrecu­ Ardealului şi a Banatu­ bit despre măreţia ce­ ceava — Mănăstirea A- car. Oamenii au îndră­ tice Ia Bucureşti, Riăn Gion Riln, în­
ţiat. nate în activitatea ric te cu 92.500 perechi, la lui, oamenii noştri au cu­ tăţii de lumină, unde gapla — Vatra Dornei. git excursiile si pleacă, sărcinat cu afaceri ad-interim al Re­
— Este unul dintre cei mai buni producţie. Atenţia facto­ ciorapi din relon cu les şi au adus cu ei tot mina si mintea omului a Alta : Călan — Sibiu — pleacă meieu. Aproape publicii Populare Democrate Coree­
muncitori ai noştri — ne spunea rilor antrenaţi în lupta 30.400 perechi, iar la tri­ ce ochiul şi inima au zăgăzuit în trup de uriaş Piteşti — Călimăneşti — 600 din muncitorii de la ne la Bucureşti, şi membrii acestei
maistrul Aurel lacob. Harnic, bun pentru realizarea planu­ cotaje de bumbac reali­ putut lua din frumuseţi­ de beton apele Bicazu­ din aceasta ne simţim Câciulala — Cozia... Si uzina de pe malurile ambasade.
organizator, al muncii si cu un lui s-a îndreptat înspre zările sînt mai mari fa­ le de veacuri şi de azi lui, despre frumuseţea mai altfel... pentru fiecare r u t ă Şiretului au poposit în
dezvoltat spirit tovărăşesc. Aşa îl îmbunătăţirea calităţii tă de plan cu 26.400 bu­ ale pămîntului şi nea­ limpede a munţilor din Să aibă oare vreo le­ Gheorghe Alexoi, res vara acestui an la Porţi­ DELEGAŢIA MILITARĂ ROMANA
caracterizează toii cei care-1 cu­ produselor şi depăşirea căţi. mului nosiru... ţara Maramureşului... gătură aceste excursii cu ponsabilul cultural di r le de Fler şi la Mănăs­
nosc la locul de muncă. — Acesta-i adevărul succesele mari ale mun­ comitetul sindicatului tirea Văratec, la băile S-A ÎNAPOIAT DIN IUGOSLAVIA
— Cum munciţi pentru a obţine — continuă Gheorghe citorilor Călanuluj, cu pregăteşte cile un pro „Victoria'4 si Ja Bicaz, la
cele mai bune rezultate? — l-am Alexoi. Oamenii noştri rezultatele pe care ei le gram de excursie, Să Sighetul Marmatiei, in Vineri, Ia amiază, s-a înapoiat
înţrebal pe tinărul turnător S. Po­ vor să meargă, să cu­ raportează înaintea vre­ răsfoim un astfel de pro „Dumbrava4' Sibiului şi în Capitală, venind de la Belgrad,
topea. noască, să ştie să se mii, cu acei indici înalţi gram. De pilda, cel de pe defileul Văii Jiului.. delegaţia militară a Republicii So­
— Cu mult suflet. In primul muri simtă bine. Ii urmăream de utilizare? pe ruta Nordul Moldo Au poposit şi au cules cialiste România, care, a făcut o
îmi iubesc foarte mult meserio j pe cîle unii în timpul Oamenii de acolo spun vei: Citim : „ 5,45 ple lot ceea ce le-a desfătat vizită oficială şi prietenească în
Şi.. de aceea am învăţat şi în- j excursiei. N-am văzut DA ! Le e dragă munca care din Călan, 8,00 so şi îmbogăţit inima şi R.S.F, Iugoslavia.
văt cu pasiune tot ce c legat de 9 nici o frunte încreţită şi o fac mai spornică a- sire la Turda — staţiona ochiul — frumuseţile de
meseria mea. Apoi mă străduiesc I Mă uitam la turnătorul (unci cînd ştiu să-şi pe­ re 30 de minute, 9.30 so ncegalat ale patriei. PLECAREA UNEI DELEGAŢII
să le aplic in practică. Voiculescu si la Matei treacă plăcut timpul li­ sire Sovata.. 17,45 sosi LUCIA LICIU
— Cum procedaţi ? ' A.RL.U.S. IN UNIUNEA
— In fiecare dimineală sosesc SOVIETICA
la serviciu mai înainte de înce­
perea schimbului. In acest timp Adunarea festivă din Capitală cu prilejul celei La invitaţia Asociaţiei de pricle*
eu si cu cei 3 oameni cu care lu­ nie sovieto-jomânâ, o delegaţie
crez ne pregătim locul de muncă, A.R.L.U.S. a plecat vineri după-a-
utilajul şi sculele, ne lacem apro­ miază in Uniunea Sovietică, pentru
vizionarea cu mater.ale. Echipa pe de-a 48-a aniversări a participa la manifestările prile­
care o conduc execută corpul ma­ juite de cea de-a 48-a aniversare
şinii de cusut. Toii începem cu a Marii Revoluţii Socialiste din Oc­
pregătirea miezului. Executam în tombrie.
medie 80 de bucali. La introduce­ a Narii Revoluţii Socialiste din Octombrie Delegaţia este condusă de Vasile
rea lor în forme, verific pe fie­ Daju, membru al Consiliului de
care în parte şi urmăresc închi­ In sala Teatrului Consiliului Cen­ preşedintele Institutului român pen­ activişti de partid si de 6tot şi ai Stat, preşedintele Comitetului exe­
derea perfectă a lormeî. elimina­ tral ai Sindicatelor din Capitală a a- tru relaţiile culturale cu străinătatea, organizaţiilor obşteşti, generali si o- cutiv al Sfatului popular al regiunii
rea ridurilor care ar putea da naş­ vut loc vineri dupa-amiază adunarea Ion Marincscu, ministrul industriei titeri superiori, ziarişti români $i Banat.
tere la impurităţi. Munca este or­ festivă consacrată celei de-a 48-a a- metalurgice, Dumitru Lazăr, şef adjunct străini,
ganizată in asa fel că fiecare mun­ niversâri a Marii Revoluţii Socialiste de scciie la C.C. al P.C.R , Gheorghe Era prezentă delegaţia Asociaţiei
cilor ştie precis ce are de făcut. din Octombrie. Pele, adjunct al 'ministrului afacerilor de prietenie sovieto-română, care se SOSIREA UNEI DELEGAŢII
Asa am reuşit să eliminăm timpii Pe fundalul scenei, unde se afin externe, Marin Florea Ionescu, vice­ află în ţara noastră pentru a participa SOVIETICE IN JARA NOASTRĂ
morţi, să folosim din plin orele de portretul lui Vladimir Iii ci Lenin, preşedinte al Consiliului General la manifestările prilejuite de cea de-a Vineri dimineaţa a sosit în Ca­
lucru. încadrat de drapelele de stat ale U- A.R.L.U.S., Alexandru Bălăci, vicepre­ 46-a aniversare a Marii Revoluţii So­ pitală, la invitaţia Consiliului C e•
niunii Republicilor Sovietice Socia­ şedinte al Comitetului de Stat pen­ cialiste din Octombrie.
De cîteva zile, Pavel Roşu, Vio- liste şi Republicii Socialiste România, tru Cultură şi Artă, E. A. Vasiukova, Au fost intonate imnurile de stat neral A.R.L.U.S., o delegaţie a Aso­
rel Bobitnn si Socol Vasilc nu U erau înscrise dalele festive „1917— conducătoarea delegaţiei Asociaţiei ale Republicii Socialiste România şi ciaţiei de prietenie sovieto-româ­
mai au ca şef şi tovarăş de echi­ 1965" şi urarea: „Trăiască a 48-a ani­ rie prietenie sovieto-română, Eugenia Uniunii Sovietice. nă, pentru a participa la manifes­
pă pe Silviu Poiopea. Acesta a ce­ versare a Marii Revoluţii Socialiste Măndită. secretar al Corfritelului o- Despre cea de-a 48-a aniversare a tările ce vor avea loc în tara noas­
rut să preia conducerea unei echi­ din Octombrie", răşcnesc Bucureşti al U.T.C., şi Florea Marii Revoluţii Socialiste din Oc­ tră cu prilejul celei de-a 48-a ani­
pe ce obţinea rezultate mai slabe In prezidiul adunării au luat loc Pătraşcu, secretar al Comitetului de tombrie a vorbii tovarăşul Florian versări a Marii Revoluţii Socialis­
te din Octombrie.
în producţie şi pe care vrea s-o tovarăşii Alexandru Birlădeanu, Fio partid al Uzinelor „Republica". Dănălache, membru supleant al Co­
Delegaţia este condusă de E A.
ridice -la nivelul celor fruntaşe. rian Dănălache. Mihai Dalea, I. K In sală se aflau membri ai C.C. al mitetului Executiv al C.C. al P.C.R., Vasiukova, vicepreşedintă a Aso-
Nu încape îndoială că şi în acest Jegalin, ambasadorul Uniunii Sovic P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai prim-secretar al Comitetului orăşe­
caz, comunistul Silviu Poiopea işi tice la Bucureşti, Gheorghe Necula guvernului, conducători ai organiza­ nesc Bucureşti al P.C.R. ciaţiei de prietenie sovieto-româ­
nă, doctor în sliinte medicale, di-
va îndeplini cu cinste angajamen­ prim-secretar al Comitetului regiona ţiilor obşteşti şi instituţiilor centrale, A luat apoi cuvintul ambasadorul rectorul Institutului de endocrino­
tul. Rucureşti al P.C.R.. Teodor Marines oameni ai muncii din întreprinderile extraordinar şi plenipotenţiar al U- logie din Moscova.
S. CERBU cu, preşedintele Comitetului de ra Sl instituţiile Capitalei, academicieni nîunii Sovietice în Republica Socia­
"GEOMETRIE" INDUSTRIALĂ. diodifuzîune şi televiziune, Ion Pas, şi alţi oameni de ştiinţă şi cultură, listă România, I. IC Jegalin. (Agerpres).