Page 18 - 1965-11
P. 18
PAGINA 2 DRUMUL SOCIALISMULUI 3376
piwi i !■ ir ^
I
VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID 6 NOIEMBRIE 1965 I. R. T . A
A U T O B A Z A N r. 5 SEBEŞ
DE STAT ÎN REGIUNEA CLUJ C I N E M A ■> Sfr. M ihail Kogălmceanu N r, 48
Angajează de urgenţă pentru coloana auto Simeria:
DEVA: Festivalul filmului so
(urmare din pag. 1) nute de centrul universitar Cluj în lor de viilor. Sint sentimente care lor, rezultatele obţinute nu se situ vietic — cinematograful „Patria"» — 1 şef coloană auto
munca de formare a unor specialişti Izbucnesc năvalnic in momentul cind ează încă, la unele produse, la ni ScAramouche — cinematograful — 1 revizor tehnic auto.
cu o bună pregătire profesională, to conducătorii de partid şl de stal so velul exigentelor sporile ale bene „Arta" : PETROŞANI: Un cartof, Informaţii suplimentare se primesc la sediul Autobazei
rea a scos în evidentă sprijinul per sesc in uzină. Pentru minute întregi ficiarilor. doi cartofi • — cinematograful
manent primit din partea partidului varăşul Nicolae Ceauşescu a relevai freamătul muncii ce răzbate surd din Disculîndu-se despre înzestrarea „Republica"; Caporalul $i cei Sebeş.
şi statului nostru de către oamenii grija co o manifestă corpul didactic marile hale este acoperit cu toiul dc diferitelor secţii ale uzinei cu utilaje lalţi — cinematograful „7 No
din Cluj pentru continua ridicare a
de şliinlă clujeni. Ea s-a referit apoi nivelului învălămînlului şi a chemai ovaţiile miilor de muncitori, tehni noi, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi
la necesitatea unei mai bune coordo cieni şl ingineri care-i salută pe Ion Gheorghe Maurer au subliniat iembrie" ; LUPENI: Tolba cu
nări a activităţii ştiinţifice şi la do toate cadrele didactice să depună e- oaspcli. necesitatea de a se manifesta o exi amintiri — cinematograful „Cul
tarea unor institute cu aparataj mo forturi în această direcţie, să mani Are loc o întâlnire cu conducerea gentă maximă în contractarea şi re- tural"} SIMERIA: Rachetele nu
feste o exigentă tot mai mare în
dern. întreprinderii în sala consiliului teh ceptionarea noilor maşini, care tre trebuie să decoleze — cinemato
In numele studenţilor clujeni au munca de pregătire a viitoarelor ca nic. Directorul general al întreprin buie să corespundă celor mal înalte graful „Mureşul'1; ALBA IULIA:
hiat cuvînlul Slclula Almăşan, de la dre de specialişti. derii, loan Stanaliev, informează cu cerinţe ale tehnicii moderne. Femeia necunoscută — cinemato
graful „Victoria"; Slrigă-tul — ci
Ocupindu-se de problemele muncii
Facultatea de filologie şi Adalbert educative în rîndul linerelului stu acest prilej despre dezvoltarea uzine In hala laminorului de profile, de nematograful „23 August" »
I.adanyi, de la Institutul agronomic, denţesc, vorbitorul a subliniat rezul lor „Industria sirmei" şi despre re la înălţimea unei pasarele, oaspeţii SEBEŞ: Domnul — cinematogra
care au arătat ră grijii purtate de tatele bune oblinuie în această pri zultatele obţinute, amintind totodată urmăresc drumul complex al metalu ful „Progresul"Regina cîntece-
partid, prin asigurarea unor condiţii vinţă, ca urmare a muncii depuse a- lipsurile şi greutăţile care mai per lui incandescent, dirijat cu măies lor — cinematograful «Sebeşul” ;
deosebite de viată şi învăţătură tu tit de corpul profesoral cit şi de sistă si a căror lichidare stă în a- trie iu dreptul agregatelor de către ORÂŞTIE: întâlnire la Ischia — slracîa Lector nr. 12
turor studenţilor, fără deosebire de organizaţiile obşteşti — U.T.C., aso lenlia colectivului. Înfăţişarea de azi muncitori, Prin mîinile lor trec zilnic cinematograful „Patria" » Comisa
naţionalitate, studenţii îi răspund ciaţiile studenţeşti — sub conduce a uzinelor este o concludentă Ilu pînă la 300 tone de tagle sau profile rul Maigret se înfurie — cinema
prin dragoste si devotament fală de rea organizaţiilor de partid. Tinere strare a politicii de industrializare uşoare de bună calitate. tograful „Flacăra"; H A Ţ E G :
partid şi România socialistă. Ei au lul universitar işi însuşeşte cu sîr- socialistă, de dezvoltare armonioasă In dreptul unor utilaje care nu au Strigătul c o r l e i — cinema ANGAJEAZĂ DE URGENŢA:
subliniat că documentele Congresu guinlă cunoştinţe bogate, depune e- a regiunilor tării. Directorul între dat satisfacţie deplină, conducătorii tograful „Popular"; BRAD: Asta-i
lui al IX-lea al Partidului constituie forturi pentru ridicarea nivelului său prinderii a subliniat că in anii şe- de partid şi de stat cer explicaţii a- lot ce s-a intîmplat — cinemato
un îndreptar în întreaga activitate a dc pregătire profesională şi de cul senalului s-au realizat aici importan Rupra măsurilor luate, se interesează graful „Sl. roşie" » LONEA : Bră 30 DE MUNCITORI NECALIFICAŢI PENTRU LUCRĂRI DE LINII DE
studenţilor. te Jucrări de investiţii, care au mă? de îmbunătăţirile ce pot fi aduse de
tură generală. rit simţitor capacitatea uzinei. El a specialiştii fabricii acestor instalaţii. ţara de granale — cinematograful
Primit cu vii şl puternice aplauze, Secrelarul general a] C.C. al P.C.R. exprimat mulţumiri pentru faptul că Discuţia continuă apoi asupra altor „Minerul"» IL1A: Oliwer Twist
a luat apoi cuvînlul tovarăşul Nico- a remarcai cu satisfacţie că între ti cu sprijinul conducerii partidului a preocupări ce frămînlă colectivul u* — cinematograful „Lumina”. ÎNALTA TENSIUNE ÎN ZONA HAŢEG ŞI PETROŞANI. DUPĂ TREI LUNI
lae Ceauşescu. Mulţumind pentru cu nerii români, maghiari, germani şi de fost introdusă acţionarea electrică la z.inei, cum ar fi problema perfeclio-
vintele de înaltă apreciere rostite de alie naţionalităţi există un spirit de laminorul de sirmă. Raporlînd că a- nării producţiei de electrozi, alit de DE PRACTICA VOR FI ÎNSCRIŞI LA ŞCOALA DE CALIFICARE.
cadrele didactice şi oamenii de şti colaborare frăţească şi că munca, în nul 1965 reprezintă cel de-al 10-lea necesară economiei naţionale.
inţă clujeni la adresa partidului nos văţătura în comun se dovedesc a fi an de cind colectivul uzinei, în frun Înconjuraţi de un mdte număr de DORITORII SE POT ADRESA DIRECT ŞANTIERULUI DIN COMUNA
tru, vorbitorul a subliniat că pri calea cea mai justă pentru ca toii ti te cu comuniştii, realizează lună de muncitori, conducătorii de partid şi
mirea călduroasă făcută de profeso nerii să sc simtă din toate punctele lună planul de producţie la toii indi de stat işi iau rămas bun de la har PROGRAMUL I: 5,06 „Cinlec,
rii şi studenţii clujeni, ca şi de în de vedere cetăţeni egali ai României catorii, vorbitorul a arătat totodată nicul colectiv al Uzinei „Industria joj şt voie bună" — emisiune PUI, RAIONUL HAŢEG.
treaga populaţie a oraşului, consti socialiste, să ia parte activă la în că, în ce priveşte calitatea produse Sirmei'’ din Cimpia Turzii. de melodii populare; 6,22 Jocuri
tuie o expresie vie a puternicului treaga activitate — profesională $> muscelene » 7,18 Piese de estradă
ataşament al oamenilor muncii din o- politică — fără nici o deosebire de de mare popularitate ; 8,08 De la
raşul Cluj fa|ă de politica justă a naţionalitate. El a arătat că la Cluj, La cooperativele agricole de producţie fluier la marile ansambluri» 8,30
Partidului Comunist Român şi a Co de multă vreme lucrează, învaţă, lo La microfon, melodia preferată»
mitetului său Central. cuiesc împreună oameni de diferite 9,30 Sfatul medicului: Congestia
pulmonară» 9,35 Muzică din a-
Relevînd succesele obţinute de in naţionalităţi. Acest lucru este un re „Scinteia“ şi „Arieşul" pere» 10.05 Cinlă Valentin Teo-
stitutele de învătămînt superior din zultat al dezvoltării istorice. Pornind dorian şi Mado Robin — muzi
oraş, secretarul general al C.C. al dc la realilalea obiectivă că aici tră că de eslradă» 11,00 Săptămîna
P.C.R, a arătat că Clujul — vechi iesc români, maghiari sî germani, că ...Sinlem pe frumoasa vale a A- cut. Trebuie să depuneţi eforturi şi muzicii sovietice; 11.25 Concept
centru cultural al tării — s-a dez vor trăi în continuare împreună, rieşului, străjuită de crenelurile de mai perseverente pentru a obţine re de muzică populară; 12,13 Cu BALNEQ-CLIMATERICA DEVA
voltai continuu în anii regimului partidul şi guvernul asigură toate bazalt ale Munţilor Apuseni. Nc în zultate mai mari la griu, la porumb >. microfonul prin sălile de conced
nostru socialist, ocupind în prezent condiţiile ca ei să sc simtă şi să ac dreptăm acum spre comuna Luna, şi celelalte culturi vegetale, pentru ale Capitalei; 12,45 Revista re
un Joc dc cinste în ansamblul ştiin ţioneze întotdeauna în strînsă uni unde se află cooperativa agricolă de a dezvolta sectorul zootehnic. " vistelor economice de Emil Bur- strada dr. Petru Groza nr. 24, telefon 1664
ţei şi culturii din tara noastră. Vor tate, ca cetăloni deplin egali în drep producţie „Scinteia". Panglica şerpui Cunoaşteţi cu lolii hotărârile Con lacu» 13,30 Pe aripile melodiilor
bitorul a scos în evidentă preocupa turi ai patriei noastre. toare de asfalt străbate locuri de o gresului al IX-lea al partidului nos de muzică uşoară, 14,08 Drag ANGAJEAZĂ UN REVIZOR CONTABIL
rea cadrelor care lucrează în acest Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rară frumuşele» la o cotitură apare o tru, privind dezvoltarea agriculturii mi-e cintecul şi jocul — muzică
centru universitar pentru ridicarea subliniat că în regiunea Cluj, ca şt masivă construcţie, ascunsă pînă a- în România noastră socialistă. In ur populară; 15,00 Melodii de Aurel
nivelului învălămîntului şi al cerce în alte regiuni ale tării, deplina ega lunci privirilor de o pădure deasă mătorii ani va trebui să obţinem o Giroveanu şl Florentin Delinar ; Condiţiile de studii şi stagiu, se vor comunica celor into-
tărilor ştiinţifice pe o treaptă din ce litate în drepturi şi colaborarea fră de brazi. Aici se află sediul coope creştere importantă a producţiei agri 16.15 Recital Corina Bărbulescu resaţi la sediul întreprinderii.
în ce mai înaltă, pentru sporirea con ţească dintre oamenii muncii români rativei agricole. Tradiţionala pîine şl cole in toate sectoarele, prin dezvol- — muzică din operete» 17,00 Pie
tribuţiei lor la realizarea programu si cei de alte naţionalităţi constituie sare, precum şi plosca cu „ţuică taiea unei agriculturi intensive, în se distractive interpretate de fan
lui trasat de Congresul partidului. nn rezultat al politicii consecvent tare'’ sînt oferite oaspeţilor dc bă- zestrată cu tehnica modernă, înarma fară » 17,15 Radiosimpozion / 17,35
Mersul înainte, în ritm rapid, al în- mamsl-leninislc a partidului nostru, trînul Gheorghe Mazăre si de solia tă cu toate cuceririle ştiinţei. Stalul Melodii... melodii — muzică u-
vătămintului şi ştiinţei constituie un arată juslelca acestei politici, atitu sa luliana, cei mai vechi cooperatori va ajuta agricultura noastră, acor- şoară; 18.03 In jurul globului; MODERNA • PERFECTĂ - IDEALA
factor de o deosebită importantă pen dinea profund intcrnalionalîstă a din această comună. Ei se bucură dînd noi investiţii, ridicind nivelul 18,43 Muzică populară interpre
tru înfăptuirea sarcinilor pe caro Partidului Comunist Român. Parti azi, alături de toti cooperatorii, de mecanizării şi al înzestrării tehnice, tată de Maria Badiu şi Ion Li
partidul şi le-a propus înaintarea dul nostru va milita în continuare roadele muncii unite: „Este pîine din Irimilînd spre ogoare specialişti, se pan ; 19,00 Cintă Frank Sinatra»
poporului nostru pe drumul socialis cu loală energia pentru întărirea pîinea noastră, vă rugăm sâ o gus- minţe selecţionate» dar hotărîloare 19.15 Spor-t. Au cuvînlul crainicii
mului şi comunismului. Aşa cum s-a frăţiei dintre poporul roman şl naţio lali'\ pînă Ia urmă este munca dv. Condu reporteri » 19,30 O melodie pc a-
cerea partidului este tocmai de a-
In scurta convorbire de Ia sediul
subliniat şi la Congres, a spus vorbi nalităţile conlocuitoare. cooperativei, preşedintele Gavril Ol- ceen convinsă că ţărănimea noastră dresa dumneavoastră» 20.00 Ra-
torul, în condiţiile de astăzi, ale u- Vorbitorul s-a referit apoi la ne tcami îi informează pe înalţii oaspeţi nu-şi va precupeţi eforturile pentru diogazela de seară ; 20,30 In ritm
nui avint puternic al ştiinţei şi cul cesitatea creşterii şi formării de noi despre rezultatele obţinute în dezvol a îndeplini şt depăşi sarcinile puse de lango» 20,55 Penlru iubitorii
turii, socialismul şi comunismul nu cadre de cercetători în toate dome tarea producţiei vegetale, în zooteh tn fata ei de cel de?al IX-lea Congres. de romanţe» 21,15 Muzică de
se pot înfăptui decît pe baza şi prin niile ştiinţei şi tehnicii, oameni care nie, în ridicarea nivelului de trai al In încheiere, tovarăşul Nicolae dans» 22,15 Pagini de popularita
contribuţia celei mai înaintate ştiin dovedesc aptitudini, dragoste si ho- cooperatorilor din comună. In acest Ceauşescu a urat celor de fală 6ă te din opere »
ţe. De aici şi preocuparea, grija per tărîre de a lucra în acest domenju. an s-a obţinut o producţie medie )a dobîndească succese şi mai frumoa PROGRAMUL II: 8,01 Ansam
manentă a partidului, a conducerii Profesorii generaţiei noastre trebuie hectar de 2.300 kg la griu, 3.700 kg se în întărirea cooperativei, să spo bluri din opere» 8.30 Prelucrări
sale pentru dezvoltarea invălămîn- să pregătească, slăpiniti de un înalt la porumb, aproape 20.000 kg la sfe rească producţia cil şl veniturile, să de folclor» 9,27 Potpuriuri şi u-
(ului si ştiinţei. spirit patriotic, noi cadre de cerce clă de zahăr, Iar producţia de lapte ducă o viată îmbelşugată şi fericiiă. verluri de estradă; 10,00 Ansam
Referindu-sc apoi la faptul că în tători care să ridice la un nivel şi va ajunge pînă Ia 6fîrşilul anului la Vizita din prima parte a zilei se bluri artistice studenţeşti» 10,33
cadrul discuţiei s-a vorbit cu căldu mai înalt ştiinţa şi cultura din tara circa 3.000 litri pe cap de vacă fura încheie în comuna Mihai Viteazu, Muzică din operele» 11,10 Cînlă
ră despre sprijinul dat dc partid pen noastră. jată. $-a dezvoltat averea obştească, unde conducătorii de partid şi de Valeria Colojoară şi Ion Sloică-
tru asigurarea condiţiilor necesare In încheiere, tovarăşul Nicolae au crescut veniturile cooperatorilor. stat sînt oaspeţii ţăranilor din coo nel — muzică populară,» 11,30 Co
hunei desfăşurări a procesului de în- Ceauşescu a urat cadrelor didactice, Pondul de bază al cooperativei a perativa agricolă de producţie „A- legi de liceu» 12,15 Interpreţi şi
vătămint şi a cercetării ştiinţifice, to oamenilor de şliinlă sl cultură, tu atins 3.000.000 lei, valoarea zilei? nt;?ui". Aceeaşi primire tradiţională, melodii — muzică uşoară; 12,45
varăşul Nicolae Ceauşescu a arătat turor studenţilor clujeni multă sănă? muncă ridiclndu-se la 25 de lei. Rc- caldă şt entuziastă. La pîine Muzică interpretată de fanfară;
că şi în viilor asigurarea bazei ma late, noi succese în activitatea lor levind aceste realizări, preşedintele şi sare, Letitia Rotezan adau? 14,00 Arii şi duete din operele
teriale a învălămînlului şi ştiinţei va închinată prosperităţii scumpei noas cooperativei a arătat că mai sint încă gă o frumoasă urare din bă- lui Verdi; 14,30 Muzică din fil
sta în centrul aienlîei partidului şi tre patrii. numeroase rezerve nefructiftcale, po irini de sănătate şi fericire. Apoi, me» 15,13 Cînlece pionierc.ş-li»
guvernului. Problemele activităţii După această întâlnire cu cadrele sibilităţi de dezvoltare a producţiei oaspeţii şi gazdele intră împreună în 15,30 Melodii de dragoste şi jo
ştiinţifice, preocuparea pentru o mai didactice, conducătorii de partid şi in toate sectoarele. Din discuţia care sediul cooperativei. După informarea curi populare'; 16,30 De ce? De
bună coordonare a cercetărilor îşi vor dc stat au vizitat laboratoarele de a urmat acestei scurte informări, a despre dezvoltarea cooperative), pre unde ? De cind ?» 16,50 Muzică
găsi curînd rezolvarea prin crearea mineralogie şi de fizica corpurilor so? reieşit experienţa valoroasă a acestei zentată de preşedintele Paul Iverekl, uşoară interpretată de Marina
Consiliului naţional al cercetărilor lide din cadrul universităţii, întreli- cooperative în sporirea producţiei a- se poartă disculii bogate in sugestii Voica» 17,30 Nocturnei şi Taran-
ştiinţifice. Vorbitorul a subliniat ne? nindu-so cordial cu profesori şi stu gricole vegetale şi animale, in aplica şl învăţăminte. lelă de Karol Szymanowski; 17,40
ccsilalea unei lot mai bune tmbinăr rionii. înainte de plecare, tovarăşul rea cu eficienlă a retribuţiei supli — După cum se vede, remarcă Melodii populare interpretate la
a cercetării fundamentale cu practi Nicolae Ceauşescu a urat spor la mentare, în grija ce se manifestă .fală tovarăşul Ceauşescu, sînteli o coo acordeon ; 18,00 Varietăţi muzi
ca, a dezvoltării colaborării şi coor muncă şi la învăţătură miilor de stu de bătrânii din cadrul cooperativei. perativă cu Tezullate bune, dar se cale» 19,05 Muzică de dans? 19,30
Conducătorii de partid şi de stal
flonârii în domeniul activităţii ştiin denţi care au salutat pe conducăto» însoţiţi de Inginerul cooperativei Oc- pare că cei de la Luna au rezul Ediţie radiofonică Liviu Rebrea-
nu ; 19,50 Noutăţi din muzioa u-
ţifice. rii dc partid si dc stal. tavian Barna, au vizitat apoi fermele tate şi mai bune. şoară franceză; 20,00 Muzică u-
întrebările şi răspunsurile se suc
Privitor la pregătirea studenţilor, Vizita Ia universitate a prilejuit de animale, caro au impresionat prin ced, ele conturează un tablou dina şoară de Ion Vasilcscu » 20,30
secretarul general al CC. al P.CR. momente impresionante de fierbinte buna lor organizare şi gospodărire. mic al gospodăriei, al posibilităţilor Din pilnia gramofonului — tara
a subliniat că economia, cultura $• dragosle şi profund ataşament al ca Cooperativa are 5 grajduri care a- ei de dezvollaro. ful Vasile Julea» 21,15 Mari in
stiinla, întreaga dezvoltare a tării, drelor didactice, oamenilor de şliin dăpostesc circa 400 de vite mari, din — Aveli 874 bovine, dar numai terpreţi de operă» 21,45 Dicţio
cer cadre competente, cu o pregăti lă şi sludenliinii clujene fată de care 57 la sulă sînt vaci şi juninci. 246 de vaci în producţie De cc? nar de muzică uşoară » 22,43 Can
re din ce în ce mai înaltă. Scolînd Partidul Comunist Roruân şi Comite? La încheierea vizitei, tovarăşul Ni — Efeclivul iniţial a fost foarte ţonete interpretate de Beniamino
in evidenta rezultatele pozitive obţi Iul său Central. colae Ceauşescu, adresîndu-se locui mic, răspunde inginerul agronom A- Glgli .
torilor comunei, care s-au adunat în lexandru Adam. No propunem nu nu
fata sediului cooperativei, a arătat mai să mărim efectivul, dar să ire-
In mijlocul motalurpşţijor că rezultatele obţinute de această cem şi la o serioasă selecţie. TELEVIZIUNE MA8M A 9E CUSUT ILEANA
agricolă socialistă
vrednică unitate
Discuţia îmbrăţişează şi alte sec
sini bune. Datorită creşterii continue toare, realizările ca şi lipsurile fiind 19,00 Jurnalul televiziunii »
de la Cîmpia Tinzi a producţiei agricole, vegetale s-a supuse unei examinări alenle. 19,15 Pentru copii şi tineretul
şi
animale — a spus vorbitorul
Conducătorii de partid şi de slat
întărit cooperativa, au sporit veni* apreciază rezultatele bune oblinuie şcolar: „Cireşarii" de Constantin
tunle membrilor ei. pînă acum, producţiile mari la hec Chirită ; 20.00 Tele-cnciclopedie» Se utilizează la confecţion area lenjeriei, a articolelor de
Cea de-a doua zi a vizii ei condu domoale ale dealurilor este dominat „Este rezultatul muncit dv., dar în tar, realizate in anul acesta: 2.056 21,00 Fapt divers »• 21.05 Cu mas- » îmbrăcăminte feminină şi a costumelor din ţesături textile sub
cătorilor de partid şi de stal in re dc verticalele îndrăzneţe ale turnuri acelaşi timp toate acestea se dalo? kg la griu. peste 3 000 kg la po că... şi fără mască» 22,05 Jurna ţiri şi semigroase de bumbac, mătase sau lină.
giunea Cluj a început cu o deplasare lor Fabricii de ciment de la Turda. resc sprijinului pe care partidul şi rumb. peste 22.000 kg la sfecla de lul televiziunii. Sport. Buletinul Cinematica maşinii asigură mersul înainte sau înapoi al
la Cimpia?Ţurzh, unde se află una Şi aici populaţia oraşului a ieşit guvernul îl acordă neîncetat coope- zahăr. meteorologic cusăturii şi modificarea pasului de la 1-3,5 mm.
din marile întreprinderi a!c regiunii în înlîmoinaroa oaspeţilor. Maşinile ralivolor agricole de producţie, agri — Aveţi bune condiţii pentru dez
— Uzinele „Industria sirmei", înaintează prin rindnrile dese ale culturii noastre socialiste, întregii voltarea sectorului zootehnic, spune Regiajul fin al tensiunii a ţe i de la ac şi de la suveică
In ciuda ploii mănmle de toamnă, mnllîinîi de oameni, care aştern in lărănimi. A devenit clar, tovarăşi, tovarăşul Ceauşescu. şi trebuie să permite utilizarea aţelor de di ferite grosimi.
populaţia Clujului a ieşit din nou pe calea oaspeţilor un adevărat covor pentru toată ţărănimea că drumul a- munciţi cu perseverentă pentru a Prin utilizarea aparatelor accesorii ce se livrează împreună
bulevarde şi străzi, conducind cit o- dc Hori. Dintr-o maşină deschisă, rătat de partid, drumul unirii şi al pune în valoare aceste posibilităţi. cu maşina, se pot executa orice operaţiuni de brodat, ştopâruit
valii şi fluturări de stcgnlele şi o- conducătorii de partid şi de slal muncii in comun, este singurul in ta-NiRU 24 O ut şi vătuit.
şarfe multicolore coloana de maşini schimbă saluturi prieteneşti cu cetă slarc sâ asigure ţărănimii noastre bu Despârlindu-se rle ţăranii din co Vremea se menţine neslabilă, Locul de lucru este ilum inat printr-un bec de 6 V, alim en
ce se îndrepia spre dealul Poleacului. ţenii oraşului, care ovalionează pu năstarea si fericirea. muna Mihai Viteazu, secrelarul ge cu cerul mai mult noros. Vor tat de Ia reţea Ia 110 sau 220 V, printr-un transformator pro
De?a lungul şoselei, locuitorii sa ternic pentru partid, pcnlni Comite Cooperativa dv. este o unitate din neral aI CC. al P.C.R. şi-a exprimat mai cădea ploi slabe, locale. Vin-
telor ies in înlimpinarea oaspeţilor. lui său Central. tre cele mai hune. Realizările dv. rle convingerea că, muncind cu hărni tul va sufla moderai, cu intensi priu.
La Feleac, Vilcole, Tureni, Poiana Aceeaşi primire entuziastă li se piuă acum sint tocmai o dovadă grăi cie, înfrăţiţi, membrii cooperativei ficări din sectorul vest şi nord- Maşina se livrează :
şi prin celelalte comune, coloana laco oaspeţilor şi în oraşul Cîmpia toare că ţoale cooperativele noastre „Arieşul" — români, maghiari si rle vest. Temperatura staţionară» — cu masă normală cu picioare din fontă şi faţa mesei
trece sub o adevărată boltă de flori. Turzii, la Uzinele „Industria sirmei”. de producţie agricolă pot şi trebuie alte naţionalităţi — vor reuşi să ziua va fi cuprinsă între 8 şi J3 din pane} furniruit şi lustruit :
Porţile caselor sini împodobite. după In aşteptare, la intrarea în uzină, să ajungă la acelaşi nivel. Trebuie să obţină noi succese în dezvoltarea grade, iar noaptea între 2 şi 6 — cu masă mobilă tip dulap din plăci de lemn aglome
obiceiul locului, cu ştergare. Sini sate oamenii işi împărtăşesc qîndurile 5i vă spun că in alte regiuni ale tării producţiei şi le-a urat fericire şi grade rat sau panel cu furnir de nuc lustruit.
înnoite, oglindind prin întreaga lor sentimentele cu care inlimpină pe avem cooperative încă şi mai bune, belşug. PENTRU URMĂTOARELE 3 ZILE Capul maşinii se livrează în diferite culori asortate, iar
înfăţişare transformările adinei pe- înalţii oaspeţi. Ei ne mărturisesc cu ceea ce obţineţi dv. nu este deci li? PAUL ANGHEL Vreme în curs de îmbunătăţire
trecute în anii construcţiei socialiste omotic că sint profund mişcaţi de mila maximă, sînt încă mulle de fă ADRIAN IONESCU uşoară, cu temperatura in scă masa în culoare deschisa, semiinchisă sau închisă.
în viata ţărănimii noastre alentia ce li sc acordă de către con MIRCEA MOARCAŞ 11 dere.
Tovarăşii Nicoiae Ceauşescu şi Ion ducerea dc partid şi de stat, subli
Gheorghe Maurer răspund cu căldu niind câ această vizită constituie pen
ră la salutul celor ce le ies în în- tru ei o innllă cinstire şi, totodată,
tîmpinare. Apoi, orizontul colinelor un puternic imbold pentru activitatea a • • • •
gjZrT;::;::: ORÂŞTIE, Str Codrv/ui241 vj
8 puncte; 7. Şcoala generală nr. 5
T in e ri a tle ţi m întrecere cu fi p. şi 8. Şcoala generală nr. 7
cu 4 puncte.
Consiliul orăşenesc U.CF.S. Hune de la Şcoala generală din Peştiş la La şcolile profesionale şi licee, PE BAZA DE COM ENZI FERME. DIFERITE OBIEC-
doara, prin comisia orăşenească de 300 m. plat. după prima etapă clasamentul este f f l ă H t f . v . v . ;
atletism, a luat măsuri de organizare După două elape de desfăşurare, următorul: 1. Liceul nr. 2 cu 40 p»
a unui campionat sistem divizie, re la şcolile generale clasamentul sc 2. Liceul nr. 1 cu 26 p. ; 3. Şcoala O K * ! * : * # TE DIN MATERIAL PLASTIC:
zervat şcolilor generale, liceelor şi prezinlă astfel; I. Şcoala generală profesională Hunedoara cu 19 p.» W 9 5 i t . V . V . V
şcolilor profesionale. nr. J cu 12 p. » 2. Şcoala generală 4. Liceu! din Ghelar cu 4 p. ? 5-6
Cea dc-a doua ediţie penlru şcoli Pestiş cu 12 p.» 3. Şcoala generală Liceul Călan şi Şcoala profesională — tăvi pentru p a h a re ;
le generale şi prima pentru licee şi nr. 3 cu 10 p.» 4. Şcoala generală nr. Călan cu zero puncte.
şcoli profesionale a atras la startul 4 cu 8 p. ; 5. Şcoala generală nr. 2 IOAN TOROK 1 — joc construcţii pentru copii ;
probelor sute de elevi, care s-au în cu 0 p.» G. Şcoala generală nr. G cu corespondent i »*: .. cir • • • • • «
> « > « • .
l».r’ (-
trecut cu secundele şi centimetrii pc a y J T W I'A M .* .* — savomere ;
pista stadionului Corvinul din loca R u a b i
litate. Cu acest prilej au fost siabi- coşuri pentru tac imuri ;
lite două noi recorduri regionale la IliraSS?:-' ~
trial Ion prin Slânescu Ludovic (15 ‘ — sandale pentru p la jă ;
ani), elev la şcoala generală nr 1. Minerul Lupeni— Metalul Tr. Severin 74-3 (34-0)
care a totalizat 1519 puncte şi Nicu-
lescu Mihai (16 ani), elev la liceul LUPENI — (prin telefon), Conli- Victoria la un scor atil de calogoric ' !7 a J iA \ v X v LIVREAZĂ PE BAZA DE REPARTIŢII
nr. 2. la înălţime, cu 1,66 m. nuînd scria victoriilor echipa Mine se (lalorcşlc în specia) liniei de trei R
rul Lupeni, care conduce in campio ■forturi care a acţionai excedent.
Au mal obţinut rezultate bune A- : . 'ţ î 3 i! , , V / l v , — oxid de fier roşu
natul de calificare penlru categoria
despi Elena (liceul nr. 2) la lungime A la rugbi, a jucat duminică în com I. CIORTEA
cu 4,71 m şi Hancoa Didina (13 ani) pania formaţiei Metalul Tr. Severin. corespondent — oxid de fier galben.
OLTUL U C02IA