Page 27 - 1965-11
P. 27
PAGINA 3
DRV MUL SOCIALISMULUI 3378
" Av> rW
ahî a
' V
„Cîlu-l Maramureşu, tine bucu lui cartier, pe care conducătorii de dc aici făuresc şl pun Ia dispoziţia păşeşte planul, ciştigâ în medie salc constituie o vie expresie a dra
ria'*. Am întilnît acest© cuvinte în partid şt de stat i-au vizitat la ei economiei naţionale maşini şi utilaje 1.500. lei pc lună, că „mai sînt unele gostei oamenilor muncii pentru parti
scrise cu cretă pe oblonul unei case acasă în prima zi a sosirii in regiu moderne. lucruri care merg aşa si aşa", dar dul nostru comunist. Subliniind că in
a fia le undeva dc-a lungul zecilor de ne — sint prezonli cu totii aici pen In toate sediile vizitate, conducă că ci şi tovarăşii lui vor munci întreprinderi, la sale, în inslitutil de
kilometri ce au format itinerarul ce tru a-i saluta pe oaspeţi. Ei repre torii de partid .si de stat s-au intre- pentru ca totul să meargă din ce în cultură, oamenii muncii manifestă o
lei de-a doua zile a vizitei conducă zintă, fireşte, doar o mică parte din linut cu numeroşi muncitori şl spe ce mai bine. profundă încredere în partid, în co
torilor de partid şi dc stat în regi mulţimea de oameni care, sub soa cialişti. Intr-una din curiile interioare ale mitetul său central, vorbitorul a ară
unea Maramureş. rele acestei dimineţi frumoase de — Să ne trăiască partidul noslru uzinei s a organizai o expoziţie unde tat că acesta este rezultatul liniei po
Regiunea celor cinci „ţări" îşi tră toamnă, au ţinut să fio prezenţi pe — salută bătrinul muncitor Gordo produsele fabricii sini prezentate în litice generale a partidului nostru, a
ieşte din toată inima bucuria. Viata străzile oraşului. Vlclor, de la turnătorie, unul din ve funcţiune. Se află aici o locomotivă cărei justele s-a verificat pe deplin
nouă, bogată în împliniri a anilor $1 nu numai oraşul, ei fiecare aşe teranii uzinei. Noi muncim bine, diesel de mină, un troliu, o remor în viaţă. Totodată, aceasta oglindeşte
noştri, mlndria înnoirilor pe care zare de pe frumoasa şosea ce-şi des îndeplinim planul si vom îndeplini că basculantă, un transportor mo şi activitatea bună desfăşurată de or*-
le-a adus aici — şi in înlreaga tară făşoară panglica de asfalt spre Satu şi sarcinile puse de Congresul parti bil. un transportor cu recletl şi alte ganizâlta regională de partid, de Co
— socialismul, au generat în rin Marc a tinut să-i salute pc oaspeţi. dului nostru. „Uzina a crescut sub utilaje. Directorul uzinei, Vasile Co- mitetul regional, de activul său, care
gurile populaţiei maramureşeno im La Tăutii-Mârgherăuş şi Buşaq, la ochii noşlri, din mîinile noaslre", d.iriu, şi alte cadre de conducere din au ştiut să desfăşoare o muncă rod
llba şi Sabisa, la Seini, peste iot, ne spune muncitorul Baloqh Francisc, uzină dau explicaţii şi informează
presionante manifestări ale dragos nică pentru a traduce in viată poli
tei şi ataşamentului fată do partid, întîmpină săteni îmbrăcaţi in haine care lucrează in uzină de la înfiin pe oaspeţi asupra caracteristicilor tica marxist-leninistă a partidului
fală de conducerea sa încercată. de sărbătoare sau în simple straie ţarea ei. „O vom face mereu mai pu tehnice ale produselor. $1 penlru ca nostru.
dc -lucru, cu fetele larg luminate de ternică şi mai frumoasă, prin munca oaspeţii să rămină şi după plecarea
Programul zilei de ieri a început bucurie, cu braţe încărcate de flori, noastră", completează muncitoarea Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a
cu o vizită în oraşul Satu Mare. Pă care, la trecerea oaspeţilor, transfor Măria Vâleanu. din uzină cu o imagine a acestor pro transmis activului de partid, Comite
răsind oraşul de reşedinţă al regi mau şoseaua într-un adevărat covor Răspunzînd unor întrebări, lăcă duse, le sint dăruite machetele lor. tului şi Biroului regional, tuturor co
realizate cu măiestrie de muncitorii
unii, oaspeţii ies pe „poarta nouă*4 multicolor. tuşul Erseki Emeric arală că-şi de fabricii. muniştilor, tuturor muncitorilor, ţă
a cartierului Săsar, care-şl aliniază Peste tot, ta porţi, balcoane sau ranilor, intelectualilor din Maramureş,
blocurile pastelate pe marginea şo ferestre — steaguri, zeci dc mii de un salul călduros din partea condu
selei. Constructorii şt locatarii nou steaguri tricolore şi roşit. cerii partidului şi multe felicitări », n f
Spre Jara Oaşului niind că pretutindeni, în toate locu m i m
pentru rodnica lor activitate. Subli
In mijlocul oamenilor muncii rile vizitate, s-a constatat că oame
nii muncii şi-au însuşit cu entuziasm
înainte de a porni spre Negreşti — al satelor de pe aceste itideagurl, prevederile Congresului al IX-lea al
din agricultură făcut un popas la cunoscuta coope Turt, Tîrşolt, Gherla Mică, Comlău- partidului, că ei sînt holărîli să rea Printre muncitorii fruntaşi care lucrează la atelierul de tîmplârle al
Inima Ţării Oaşului — oaspeţii au
familii de oşeni din Bixad, Ccrteze,
lizeze în practică sarcinile ce lc re
rativă agricolă de producţie din Pă- şa. Camirzana, care se prezintă, dau vin, vorbitorul s-a referit la vastul I.R.I.L. Brad sc află şi tov, .Viorel Tod. Ială-1 iu fotografie hierind la
ulesti. mina cu oaspeţii, Ie mulţumesc pen maşina de şlefuit.
Primul popas esle făcut în comu tilajc, care sporesc mult productivi „Ziua aceasla, în care ne-o|i fă tru înalta cinste de a-i avea în mlj. program trasat de Congres, arâtind că
na Livada, al cărei nume este strîns tatea muncii, poate fl amortizată in cut cinstea să ne fiii oaspeţi, va râ- Jocul lor. pentru îndeplinirea lui este necesar
Trebuie să dezvoltăm si P e s e a m a îm ibunătătirilor
legat de activitatea unui harnic co timp de 2-3 ani. mîne in istoria comunei, a coopera să fie concentrate toate eforturile,
lectiv de cercetător» agronomi si dc Luîndu-şi rămas bun de la lucră tivei" — spune preşedinta Maria Zî- Luînd cuvinlul, în aplauzele celor energia si capacitatea creatoare a
muncitori ai staţiunii agricole expe torii staţiunii, tovarăşul Nicolac daru, erou al muncii socialiste. Se prezenţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu poporului.
rimentale dc aici. Urării de bun-venit Ceauşescu a apreciat contribuia a- aflau în sala de Ja sediul gospodăriei a adus oamenilor muncii din raionul mai mult industria — a spus tovară-
ros ’c de Augustin Dănuţ, secreta cestei unităli la dezvoltarea unei „oameni harnici" — aşa cum preşe Oaş salutul Comitetului Central ş»»l Nicolae Ceauşescu — să ridicăm nă, Ioan Seran, Mihai Bălan au or
rul comitetului de partid al staţiunii, agriculturi moderne, pe bazo ştiin dinta îi prezenta conducătorilor de al P. C. R. şi ai guvernului, feli- continuu agricultura care ocupă un te h n ic e ganizat în aşa fol munca îneît muta
se adaugă alte şl aite urări, — ges ţifice, în aceaslă porte a tării. El a partid şi de stat: brigadieri cu o citindu-i pentru realizările obtinulc. loc importont în economic, şi asigu rea transportorului să se facă în-
turi şi manifestări de caldă ospita recomandat, totodată, specialiştilor bogată experienţă, ţărani de nădej In continuare, secretarul general al ră hrana populaţiei. Datoria organi Ir-un timp cît mai scurt. împărţind
litate. Tineri şi tinere, pionieri um de aici, să pună in centrul preocu de care au luat parte la înfiinţarea C.C. al P.C.R. a spus : frumoasa tară zaţiilor de partid din regiunea Mara (Uniune din pag. 1). fiecărui om din brigadă sarcini pre
plu cu flori braţele oaspeţilor îmbră- părilor lor de viitor o muncă perma şi dezvoltarea cooperativei pînă la — Oaşul — este o părticică din pa mureş — regiune cu o puternică in cise, s-a ajuns şi Ia o specializare %
tlşîndu-i cu drag. So|ii Ana şi nentă pentru extinderea metodelor înflorirea pe care o cunoaşte ocum. tria noastră. Am vizitat Oaşul 1h dustrie sl cu o agricultură dezvoltată I un scoc de 1 m., care ajunge pină în minerilor, caro ştiu precis cc au de
Gheorghe Coslin au ieşit în întîm- bune de cultură a solului şi îngri Căci Păuleştiu), cum sublinia Măria urmă cu 11 ani, cind acesle melea — este de n-şl organiza în aşa fol fl frontul dc cărbune. In acest scop s-a tăcut în cadrul fiecărei operaţii din-
pinaroa oaspeţilor cu coşuri pline jire a animalelor, metode care să Zîdani la una din sesiunile Marii guri arătau altfel. înfăţişarea lui de înlreaga activitate Incit să asigure I cerut Atelierului electromecanic mo- tr-un ciclu dc producţie.
de mere din grădina lor. „Rugăm devină un bun al tuturor unităţilor Adunări Nalionale, era cunoscut o- azi no bucura. Pretutindeni in Oaş | dificarea scocurilor. Introducerea lor Pregătirea temeinică a abatajelor,
frumos să le mîncali sănătoşi şi cu agricole socialiste din regiune. dată ca satul cu o singură casă de s-ou obţinui bune rezultate. Ele a- îndeplinirea tuturor sarcinilor trasate în producţie a dus la scurtarea sim aprovizionarea lor corespunzătoare
de Congres atît în industrie, cit şi în
rată grija partidului penlru dezvol
plăcere — spun ei. Sînt din rodul Oaspeţii sosesc apoi în comuna cărămidă,; azi există doar un singur tarea tuturor regiunilor şi raioane agricultură, arălînd marile posîbill- ţitoare n timpului de evacuare a căr cu materiale si vaqonele goale, îm
bogat al acestui an, şi-s tare faine". Botlz. bordel cu pereţi de lut si acoperi lor patriei. Cunoaşteţi hotărîrile ce lâli pe care le are regiunea Maramu bunelui rezultat dc la fiecare puşca- bunătăţirea asisteniel tehnice în fie
La sediul staţiunii are loc o intîl- Răspunzînd cu entuziasm şi încre şul de paie care este păstrat penlru lui de al 9-lea Congres, care a trasat rc. Pnseîndu-se direct pe transportor care schimb $i aplicarea noii meto
nirc cu specialiştii de aici. Directo dere chemării partidului, 52 de fa ca oamenii să-şi aducă aminle cum un vast program pentru o viată reş penlru dezvoltarea zootehniei. s-a redus aproape total efortul fizic, de de lucru, îmbinate cu entuziasmul
rul ei, inginerul Dumitru Domuta, şi milii de lăroni din Botiz au pus. in trăiau odinioară, iar fiii şi nepoţii a- prosperă si îmbelşugată în patria In continuare, tovarăşul Nicolae lopătarea fiind necesară numai pen ş» priceperea minerilor, au dat rozul-
inginerul Ion Vlăduţiu. secretarul anul 1949, bazele (primei cooperative cestora să ştie ce vială grea au dus noastră. In realizarea acestui pro Ceauşescu a subliniat justeţea poli lru curălarca abatajului în vederea inie bune. Brigada lui Schneider şi-a
ştiinţific, vorbesc oaspeţilor despre agricole din Maramureş. părinţii lor. gram si dv. vă revin sarcini impor ticii naţionale a partidului noslru. noii puşcări. depăşit in‘luna octombrie sarcina de
activitatea staţiunii si preocupările Din roadele bogate pe care le cu tante. Sîntem convinşi că oşenii, oa Ca rezultat al acestei politici — a Aplicindu-sc acest sistem dc lucru creştere a productivităţii munci» cu
actuale ale cadrelor el de conduce In urolelc şi aplauzele puternice menii muncii din raionul Oaş, spus el — oamenii muncH români, in stratul V, dc unde se extrage a- 270 kg. pe post, iar cea a lui Kibedi
re. Infiinlală în urmă cu 3 ani, prin ale tuturor locuitorilor comunei, Ie leg cu vrednicie, cooperatorii au nu-şi vor precupeţi eforturile pen maghiari şi de alte naţionalităţi, care proximativ 80 la sulă din producea cu 190 kg. pc post.
tinut să ofere oaspeţilor bucate pre
reprofilarea unei gospodării agricole şiţi in întîmpinarca oaspeţilor dragi, gătite chiar atunci. trăiesc de secole pe acesle melea Insumîndu-se succesele minerilor
dc stat, slaliunea şi-o propus ca bătrinul lăran cooperator Mihai Dra- lru a traduce în viaţă hofăririlc guri, au muncit Înfrăţiţi şi şi-au a- întregului sector, s-au realizat randa din întregul sector sc constată că au
— Cu marc bucurie v-am aşteptat
obiectiv principal găsirea unor so goş, primul preşedinte al cooperati oaspelt dragi. Să no trăili, repeta de partidului nostru, iuptind alături dc dus din plin contribuţia la lupta în- mente dc exlraclic cu mult superi fost înregistrate rezultate superioa
întregul popor pentru ridicarea Ro
luţii menite să asigure sporirea pro vei, şi tînăra învăţătoare Livla Pop Irenului popor penlru cucerirea pu oare celor planificate. In luna octom
ductivităţii terenurilor podzolice, te au oferit tradiţionala pîinc maramu- cîteva ori, Vasile Meszaros, un bă- mâniei socialiste spre culmile pro terii politice, pentru făurirea Româ brie, bunăoară, din colo 1800 tone do re cifrelor dc plan aferente primu
trîn de peslc 80 de ani, care mărtu
renuri care ocupă circa 80 la sută reşană — „cît roata corului", şi sare. gresului şi civilizaliei. niei socialisto. La fel. ei desfăşoară cărbune cît a extras in plus colecti lui trimestru al anuhii viitor. Media
din suprafaţa totală a Maramureşu La sediul cooperativei ogricole a riseşte în graiul său sfătos că bu Ultimele cuvinte ale secretarului astăzi împreună o entuziastă activi vul sectorului 111, 1.400 lone au fost zilnică a producţiei de cărbune a fost
curiile pe care le încearcă la bătrî-
lui S-a experimentat cu succes şi avut loc apoi o însufleţită convorbi general al C.C. al P.C.R. sînt aco tate pentru înfăptuirea politicii parii-, extrase din străini V* abatajele 1, 2 depăşită în cursul lunii octombrie
folosirea, ca amendamente, a dife- re. Cu entuziasm şi încredere ne nete sint strîns legate de... „tinere perite de aclamaţiile mulţimii. O re (tulul. Vorbitorul a subliniat nece şi 3, 4. Aici hiercazâ brigăzile con cu 10 In sulă. productivitatea mun
• industriale, proveni- ţărmurită în cuvinlul partidului, cu ţea" vieţii noi pe care a deschis-o vărsare entuziastă a sentimentelor sitatea dc a munci neobosit pentru duse do minorii Francisc Sclmcider cii a fost depăşită cu 20 la sută, iar
/.'le îndeosebi dp. la combinatele side aceasta am inceput de fapt — spune partidul ţărănimii. osenilor care se transformă în curmd întărirea continuă a frăţiei dintre şi Francisc Kibedi. cheltuielile dc producţie au fost re
rurgice. fabricile de ciment şi zahăr. inginerul Marin Bob. preşedintele Andrei Baloqh, brigadier de mai înlr-o impresionantă sărbătoare poporul român şi naţionalităţile con Şefii celor două brigăzi, precum şi duse cn aproape 3 lei pe t^na de
Cea mai mare eficientă a fost obţi cooperativei şi în acelaşi timp mem bine de 15 ani, rosteşte în maghiară, populară ce atrage in iureşul ci pc locuitoare. minerii Pompiliu Luca, Nicolac Pa- cărbune extras.
nută Insă prin aplicarea amendamen bru al ci. In ziua cînd s-a semnat limba sa maternă, cuvinte din inimă : oaspeţi. Dar ca să iei parle la săr După ce a arătat că regiunea Ma
telor calcaroase care au asigurat un actul de naştere al cooperativei, ave „vreau să mulţumesc partidului încă bătoare trebuie să fii oşan.. Tinere ramureş are o veche si bogată Ira-
important spor de producţie. rea noastră obştească, consta în o dată penlru grija pe caro ne-o fete le oferă dopuri, le anină slraile di-tie revoluţionară, secretarul ge
Conducătorii staţiunii au subliniat 20 de bovine, cîlcva cariile, pluguri poartă, penlru că ne-a scăpat de cu alese cusături, invilîndu-i la ioc. neral al C.C. al P.C.R. a spus: parti
sprijinul eficient primit din partea şi unelte manuale. Astăzi, coopera boieri şi dc grofi. E o mare bucurie Apoi se perindă prin fata oaspeţilor dul nostru comunist, mişcarea re n u ? 7 3 t ( n a r e a
partidului şi guvernului în organiza tiva numără 703 de familii si are un că pot să vă spun direct ceea ce noi, grupuri folclorice din toate colturile voluţionară au avut aici organîzalii 7 }
rea şi dezvoltarea acestei staţiuni ţăranii români sau maghiari, gîndim Oaşului, în costume specifice fiecă demne, care au desfăşurat o intensă
de cercetări ştiinţifice. Ei au arătat fond obştesc dc 5 milioane dc lei. cu toată convingerea: cuvinlul parti rui sat, compunind o feerie a Jocu acltivitale. In lupta îndelungată a * 6 *
totodată că în prezent, ca urmare n Folosind cu pricepere condiţiile fa dului c pentru noi întotdeauna un lui şi cîntecului popular. oamenilor muncii, condusă de co are o a t e m intim
investiţiilor făcute de stat. la Livada vorabile, cooperatorii au dezvoltat îndemn şi urmîndu-1, muncim fră Urmează o vizită pc străzile No- munişti, împotriva exploatării şi a- s c . L 4 . X t (L L '
se află în plină construcţie un pavi mult legumicultura. Ei au valorificat ţeşte să ne facem viala mai frumoa greşlilor, semnificativă pentru calda suprirl», s-a închegat unitatea fră m i
0
lion modern care va găzdui 12 labo anual circa 500 de tone de legume. să, iar România socialistă să fie mal primire, penlru felul dc trai al oşe ţească dintre oamenii muncii români,
ratoare bine dotate şi 15 cabinele Totodată, oi acordă o atenlic deose bogată". Brigadieri se apropie de to nilor de azi. „Poftiti, Ircceli-nc pra maghiari şi ai celorlalte naţionalităţi (urinare din pag. I) fel cu celelalte. TI mistuia un gînd
de specialitate, o bibliotecă, săli de bită dezvoltării ailor ramuri aducă varăşii Nicolac Ceauşescu şi Ion gul, dragi oaspeţi", ii invitau pe con conlocuitoare. In regiunea Maramu pentru care simlea o atracţie pasio
lectură. toare de mari venituri — culturii ce Gheorghe Maurer, le urează sănătate, ducătorii de partid şi dc stat soţii reş sînt mulţi ilegalişti din * care Din cind în cînd se auzea şi ră nantă şi, în acelaşi limp, încerca o
Tovarăşul Nlcolac Ceauşescu s-a realelor, îndeosebi griului şi secto multă fericire, le împărtăşesc senti Gliga şi Maria Ardelean. „Casa noa imii sînt aici în sală — a spus vor păitul motorului unui herăstrău me senzaţie do slînjeneală la gindul că
Interesat dc ajutorul pe care statiu- rului zootehnic. mentele lor dc dragoste sl încrede stră e casa dumneavoastră, făceţi-ne bitorul. Să educăm tineretul în aşa canic. Pentru un moment, peslc pă putea fi refuzat. Dorea cu orice preţ
rtea îl acordă unităţilor agricole so In curtea cooperativei, zoolehnicia- re in partid, in politica sa inteleoptă. bucuria şi înlrali". Oaspeţii pătrund fel, îneît el să urmeze întotdeauna dure s-a oşlornul liniştea. Doar pen să devină mecanic de fierăstrău. A
cialiste din regiune in sporirea pro nul Ştefan Pop şi ciobanul Dczsi Ioan Insoliţi de urările sătenilor, con în gospodărie, apoi în casa nouă a pilda acelora cărora le datorăm viata lru un moment, căci o voce puter hotărît să sc înfăţişeze conducerii
ducţiei agricole. Specialiştii stntîunil au informat despre dezvoltarea secto ducătorii de partid şl de stat îşi con acestei familii de cooperator», con noua de astăzi, să-l educăm in spi- nică a lansat un semnal prelung: întreprinderii, să-i ceară să i se în
au arătat că in mai multe unităţi a- rului zootehnie. tinuă călătoria indreplindu-se spre struită în ultimii ani. In bucătărie se rilul respectului fată de cei ce s-au — Laaa.. vanleeee... deplinească dorînln, înarmat cu un
cjricoto socialiste au fost amenajate Negreşti. pregăteşte mămăliga cu iumări şi jertfit penlru interesele clasei mun arsenal dc argumente în cazul că
puncte de sprijin, prin Intermediul La plecare, tovarăşul Nlcolac .Intrăm în Ţara Oaşului, leagă brînză dc burduf, masa o întinsă, sc citoare $i ale poporului, fată de cei Abia am avut limp să reperăm va fi refuzat. S-a dus. în birou a dat
cărora staţiunea pune la dispoziţia Ceauşescu a subliniat că prin munca nul unor milenare tradiţii, ce au în aduce pita şi slana. La întrebările ce nu si-au precupeţii şi nu îşi pre locul de unde a pornit semnalul şi peste director, care l-a înlîmpinat
gospodăriilor de stat si cooperative Si entuziasmul lor, locuitorii comu florit pe meleaguri unice: coline re oaspeţilor, gospodarii răspund pe în cupeţesc eforturile în lupta si num ochilor li s-a oferit o privelişte ine cu prietenie. I-a spus răspicat co
lor agricole seminţe selecţionate, re nei, români si maghiari, răspunzînd pezi şi domoale, piscuri mîndre şi delete, apoi le arată încăperile bogat en pentru construirea socialismului. dită. Un falnic copac, cu trufia se doreşte. Directorul i-a zîmbit şi fără
producători de rasă şi asistentă teh chemării partidului, au demonstrat văi adinei se îngemănează ritmic în- împodobite. „Odaia donrmească" cu In continuare, tovarăşul Nicolae culară învinsă, a căzut inert, răsco- prea multă rezistentă i-n confirmat
nică. In anul viitor numărul acestor primii în regiune, prin exemplul viu, tr-o horă de frumuseţe in care gâ- mobila nouă, radio, covoare. „Dacă Ceauşescu s-a referit la activitatea linei tăcerea pădurii. Omul, dispărut cererea, rmpreună cu alll lovarăsi
puncte de sprijin va fi considerabil că agricultura cooperalivizată este seşli parcă izvorul de vigoare al dan bunicul s-ar deştepta din pămînt, rodnică desfăşurata de femeile din pentru moment, se apropie de noua de muncă a plecat la Hunedoara să
sporit. singura calc care asigură bunăstarea sului oşenesc. Uitat odinioară, acest spune Glign Ardelean, ar zice că s-a regiune, la roit» 1 Important ce revine „victimă", o priveşte scurt, apoi îşi se califice. A invălnt cu (pasiune, do
Şeful laboratorului agrofitolehnîc si fericirea ţărănimii muncitoare. Se pămînt vitregit s-a trezit în anii trezit in altă lume, n-ar mai cunoaş femeilor in construcţia socialismului, îndreaptă cascheta lăsată pe frunte. rind cu orice preţ să confirme în
al staliunîi, inginerul Ioan Boerin, cretarul general al C.C. al P.C.R. a noştri la o vială nouă care pulsea te Negreştii, felul cum trăim azi". subliniind că egalitatea deDlină în Ne observă şi se apropie zîmbitor fata conducerii întreprinderii. La
arăta că in aplicarea amendamente urat locuitorilor comunei să obţină ză aici in acelaşi ritm cu a! înlregii drepturi a femeilor cu bărbaţii este dc noi. E mecanicul Vizenlc Gole- rcînloarcere, pc umărul lui fierăs
lor calcaroase sl a lucrărilor de (tre noi succese în creşterea producţiei ţări. Vizita conducătorilor dc pariîd Dar la ieşirea din această casă, o importantă realizare a reaimului s»e, din brigada complexă a rutea- trăul mecanic şi-a găsit un loc bine
nare se simte nevoia unei game mai vegetale şi animale, baza întăririi şi de stal în Ţara Oaşului esle toc oaspelii sînt întimpinali de alţi gos nostru. El a chemat femeile din ora nului Ioan Smetanca. Cine este acest definit. L-am înlrebat zilele acestea
largi de utilaje, cum nr fi tractoa cooperativei lor şi a ridicării conti mai de aceea simbolică, căci acest podari. ..Casa noastră o mai veche, şele şi satele regiunii se participe, om? Considerăm valabile cuvintele pc Ioan Smetanca, şeful brigăzii din
rele de 120 cp. $1 plugurile dc des nue a nivelului de trai al ţăranilor meleag al Românie» s-a pregătit să spune Maria Ijac, dar vă rugăm să alaiuri dc întregul popor, la o mun pe care el însuşi le-a rostit, după un care face porte si Golesie, ce părere
fundat terenul. Valoarea acestor u- cooperatori. rănorleze partidului despre înfăptu nu treceţi pe lingă ca fără să vă o- ca cît mai rodnică în toate domeni timp îndelung de conversaţii. Go-
irile osenilor, despre noua vială a prlli şi la noi". ile construcţiei socialiste. Partidul — leşie este un om al pădurii. De 14 are despre mecanicul său.
oamenilor de aici. E o casă tipică pentru vechea artă a spus vorbitorul — acordă, de ase ani mereanul născut la Lunca Cernii „Ce-as putea zice de el ? se întreba
cutreieră pădurile. A putut fi vă
La Oraşul nou şi ia Vama maşinile
La Satu Mare sînt pe drept cuvînt oprite de mai n meşterilor oşeni, cu pereţii împo menea, o deosebită grijă tineretului zut în parchetele întreprinderilor din singur Smetanca. Lucrăm de mult
împreună si ne împăcăm bine. „O-
dobii» cu scoarţe, ştergare şi talgere
care she să prelmască viata fericită
multe mii de oameni caro ies în în- dc lut. cu lavili sculptate pe care sc dc astăzi şi care îşi aduce conlribu- Petroşani, Orăşlio, Tismann, Arme- mul ăsta parcă are patru mtinl"...
tîmpinare cu „pită şl sare, cu pălinca află clădită toată zestrea — covoare, niş, iar de cîliva ani, destul de mulli O confirmare a spuselor şefului dei
Maşinile oficiale pătrund pe stră mului, devenind astăzi una din marile aspră oşeneaseă". La intrarea in ini tia entuziastă In dezvoltarea conti la număr, s-a stabilit in Dohra unde brigadă se găseste la Ioc de cinste
z ii oraşului Satu Mare: înlreg ora şi modernele fabrici de confecţii ale ma Oaşului, la Negreşti, străjuiesc plocadc, cergi de o rară frumuseţe. nuă a palriei socialiste. Tinerelului $i-a întemeiat familie şi şi-n făcut în locuinţa din Dobra a mecanicului
noslru, viitorul ţării, copiilor noştri
Casa e veche, dar oamenii sint noi.
şul, de la copil ia oameni eu părul tării. Sint vizitate sediile «a IV-a şi soli ai oşenilor, pe cai cu friile îm Ei si-au făurit în anii noştri un nou casă. La început a fost fasonator Vizenlc Golesie: insigna de frun
cărunt, au fost prezenţi cu toti» pe a V-a. specializate în confecţii pen podobite cu ştergare, cinstind după să le asigurăm toate condiţiile, să manual. Fierăstrăul şi securea i-nu taş în întrecerea socialistă, drapelul
creştem un tineret bine pregătit, să
străzi. In fala unei mici estrade, ma tru copii, secţia de croit şl secţia 1 — datina locului trecerea oaspeţilor pe destin. „Avem 3 feciori, tovarăşe se nătos, cu o înaltă educaţie comunis fost buni tovarăşi pînă înlr-o zi... de evidenţiat în întrecere pe care-l
şinile opresc pentru cîlcva minute. ser|ie ce doline steagul roşu de frun care îi salută ceremonios cu do cretar general, spune gospodarul Ioan ta; patriotică, un tineret caro să De altfel, ziua aceea a devenit ho- păstrează do 10 luni $i un palmares
Tovarăşul Paul Nagy, prim-secrelar taşă pe fabrică. „Titlul do fruntaşă purile lor pitoreşti. Ijac, şi toti trei au ajuns oameni cu participe cu lot elanul şi energia tărîtoare penlru viata omului fami puţin obişnuit: tn doi ani a fasonat
carte : unul c inginer, altul profesor,
ol Comitetului orăşenesc de partid, — ne spune o muncitoare — ne-a „Bun-venit în mijlocul osenilor". ce-i sînt caracteristice la măreaţa o- liarizat cu pădurea. După propriile-'» mecanic circa 15-20 mii metri cubi
urează oaspeţilor bun sosit. fost acordat pentru realizările noas Urarea adresată de Ludovic Mîrza, celălalt e in armată. Înainte, chior peră de făurire a noii orîndulri. mărturisiri, ziua aceea n-a fost la de buşteni. I i ‘ ! i
fi
dacă munceam toată viata, n-aş
In ovaţiile miilor (le locuitori care tre în domeniul calităţii". Secţia este primul secretar al raionului de partid, fn încheiere secretarul general al
şi-au dat înlilnirc la inlrarca în oraş, principala unitate a fabricii care rea dă semnalul unei entuziaste mani putut da la carte nici unu!. C.C. a( P.C.R. a felicitat activul de
tovarăşul Nlcolac Ceauşescu adresea lizează produse destinate exportu festaţii populare ce încinge loale Au venit şi vecinii. Ei Ic povestesc partid, pe toti comuniştii, pe toţi oa f l $ ă r'% -. W
ză mulţimii un cald salut şi urări de lui. Si, asa cum a tinut să informeze străzile Negreştiului. Cetăţenii con oaspeţilor fapte semnificative din menii muncii din regiunea Maramu-
noi succese în muncă, sănătate si fe pe conducătorii partidului, directorul duc cu alai pe oaspeţi în sunetele viata lor, despre felul cum s-a ri r~- pentru rezultatele obţinute, u-
ricire. fabricii, Ernestin Steinberger, produc „steagurilor0 cu panglici şi clopo dicat Oaşul în anii puterii populare, rîndu-le noi succese în activitatea
Maşinile îşi far loc cu greu prin ţia întreprinderii este tot mai solici ţei, în acordurile celeraşilor, în ura- mulţumind partidului pentru copiii lor pentru îndeplinirea sarcinilor Ira-
mulţimea aflată pc frumoasele bule- tată la export. le puternice spre parcul din centrul trimişi la învăţătură, pentru şcolile si snle de Congresul al IX-lea al parii-
vărde ale oraşului. Din nou răsună oraşului. $i aici. au venii, cu mic cu dispensarele construite aici, pentru dului.
eîntece, saluturi de bun venit, urări O prezentare a noilor modele, o mare. oşeni din toate colturile sprijinul pc care statul noslru ît dă Intîlnirea conducălorilor de partid
adresate partidului, conducătorilor săi. „paradă a modei" improvizată pe loc, „ţării" lor mîndre. Se îndreaptă spre permanent cooperativelor de produc Si de slaf cu activul de parlid din ■fi
— dă o imagine a progreselor înre
iritregul oraş. adunat aici, trăieşte mo gistrate de colectivul fabricii pe linia conducătorii de partid şi de stat soli ţie. regiunea Maramureş s-o desfăşurat
mente dc intensă bucurie. De Ia fe calităţii. Sint prezentate modele (le Inlr-o atmosferă deosebii de caldă f.. '
restrele caselor, de la balcoanele noi şi tovărăşească.
lor blocuri, de pc acoperişuri chiar, confecţii realizate din ţesături de Intîlnirea cu ★
lînă, celofibră şi icrgal. mantouri din
oamenii care n-au mai Încăput pc blană artificială, taioare şi pardesic La ora 21 conducătorii de parlid
trotuare, fac semne prieteneşti. Apa si de stat. încheindu-şi vizita in n-
ratele numeroşilor fotografi omatori de damă, sacouri pentru adolescenţi, din Baia Mare ceaslă regiune, s-au îndreptat spre
nu încetează o clipa să prindă în o- produse aflate în fabricaţie curentă gară. Largile artere ale oraşului par
biecliv aceste emoţionante momen sau care urmează să fie realizale în adevărate rîurl de lumină, dc o par
te D»n niăşina deschisă tovarăşii anul viilor Ele reţin atenţia prin In încheierea vizitei în regiunea muluî, dc muncilor», ţărani şi de inte te şi de alfa mii de lorle comunicau
Nicolac Ceailş6sCu si I°h Gheorghe elegantă şl bun gust. prin modul în Maramureş a avut loc o înlilnire cu lectualitatea din regiune, el a subli în noapte simbolurile dragostei sl
MaUreL împart, la rîndu-le, flori mul grijit în caro au fost executate. bucuriei cu care maramureşenii i-au
ţimii.* Sîiit clipe de mare entuziasm. — Vă felicităm penlru tot ceea ce activul de partid din Baia Mare — niat că oamenii muncii, în frunte cu înconjurat lot timpul pe oaspeţi. Pe
A Irecdt mai bine de o jumătate all reolizol, vă urăm să obli noii noi cadre (lin aparatul (le partid şi (le- comuniştii, vor munci neobosit, cu cer exolodcază miile de sle’ulc ale
de oră şi abia am reuşit să parcurgem şi cit mai mari succese în munca stal, cu muncitori mineri, mctalur- tot entuziasmul, pentru îndeplinirea artificiilor seînteietoare. Văzduhul
sarcinilor cc le revin din hotărîrile
scurta distanţă pînă la Fabrica de dv. — spune la plecarea din între gişti fruntaşi in producţie, ţărani coo se umple de uralele şi ovaţiile mul
peratori, cu conducători ai organiza
confecţii „Mondiala", primul obiccliv prindere tovarăşul Nlcolac Ceauşescu. Congresului al IX-lea al partidului. In ţimii.
al vizitei in oraşul Satu Mare. . „Unio". Cu peste 30 de ani în urmă. ţiilor obşteşti din instituţii de cul îndeplinirea acestor sarcini, un aju „Trăiască şi să înflorească scum
In salopete sau sorturi albastre, sub această denumire funcţiona aici tură şi învălămînl, ofiţeri. tor de nepreţuit îl constituie reco pa noastră patrie, Republica Socialis
muncitorii şi muncitoarele fabricii a- la Satu Marc o modestă întreprin Luînd cuvîntul. iov. Tosil Ugtar, mandările conducătorilor de partid si tă România". „Trăiască Partidul Co
clamă puternic sosirea oaspeţilor dere caro lucra diferite piese pentru prim-secretar al Comitetului regional de stat făcute în timpul vizitei în munist Român şi Comitetul său Cen
drdgi, dind expresie recunoştinţei vagoane. In anii reconstrucţiei, la do partid, a exprimat in numele or regiune- tral". „Trăiască unitatea de nezdrun
Adresîndu-se celor de faţă, tovară
faţă dc partid. încrederii neţărmuri chemarea partidului, muncitorii. — ro ganizaţiei regionale de partid, at tu şul Nicolae Ceauşescu a subliniat câ cinat a întregului ponor în jurul
te în politica sa, care a rodit puter mâni, maghiari $i de alte naţionali turor oamenilor muncii din regiune, nrimirea călduroasă făcuta de popu partidului şi guvernului",
nic si airi. in munca şi viala acestor tăţi. au refăcut din temelie fabrica, profunda bucurie penlru vizita făcută A fost o vizită de neuitat penlru
oameni. Infiinlală acum două decenii, Iransformînd-o înlr-o unitate moder de conducătorii do partid şi do stal laţia marainuresană, incepînd dc Ia întregul Maramureş. Mtinca-1 cinste şi mîndrie / Şl-o-mpletim cu omenie".
pe locul unor modeste ateliere de nă a industriei noastre constructoare în regiunea Maramureş- După ce a intrarea in regiune pină în inima Ţă CONSTANTIN MITFA Fragment din programul brigăzii artistic© ue agitaţie a Cooperativei
croitorie. „Mondiala" s-a dezvoltat de maşini. Mîinile harnice ale mun prezentat un tablou al marilor reali rii Oaşului, manifestările entuziaste M1RCEA MOARCÂŞ meşteşugăreşti „Solidariţalea" din Deva.
vertiginos pe coordonatele socialis citorilor, tehnicienilor şi Inginerilor zări obţinute în construcţia socialis- la adresa partidului şi a conducerii IOAN VLANGA Foto: E. CIBIAN