Page 29 - 1965-11

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ I

P A G IN A 2

® RĂSPUNDEREA

M E D I C U L U I

tli M- COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA AL P il Şl AL SFATULUI POPULAR REGIONAL © PE T E M E

C U L T U R A L E

ANUL XVII. NR. 3379 MIERCURI 10 NOIEMBRIE 1965 4 pagini, 25 bani

C R O N I C A Z I L E I
INURZIERE

€u pr§lejuB Zilei naţionale
O
A LA EXECUTAREA ARATURILOR! a Etiopiei

In răspunsul său, împăratul Etio­
Cu prilejul Zilei naţionale a Etio­
piei, preşedintele Consiliului de Slal piei a mulţumit pentru mesajul adre­
M Irebuie să fie lozinca sub care să se al Republicii Socialiste România, Chi- sat, transmitînd, totodată, călduroase
desfăşoare întrecerea socialistă în­ vu Stoica, a adresat împăratului Haile
Selassie I, felicitări, precum si urări
tre unităţile agricole pentru pregăti­ de bunăstare si pace poporului etio­ urări preşedintelui Consiliului de
N rea unei baze temeinice recoltei vii­ pian. Stat şi poporului român.
toare. In acest scop este necesar ca
orqanizatiile de partid să urmărească
A îndeaproape mobilizarea tuturor for­
ţelor şi a mijloacelor la eliberarea
terenurilor si folosirea cu randament P re ş e d s îite le C a m e re i de C o m e rţ
sporit a tractoarelor. Grija pentru
P crearea unor condiţii corespunzătoare a R o m â n ie i u p le c a t s p re L o n d ra
de muncă si viată pentru mecaniza­
tori constituie, o problemă a cărei
E rezolvare asigură succesul reducerii Preşedintele Camerei de Comerţ au fost prezenţi vicepreşedinţi ai Ca­
decalajului ce s-a format între lu­ a României, Victor lonescu, a plecat merei de Comerţ reprezentanţi ai Mi­
crările de recoltare si de executare marţi dimineaţa spre Londra, unde va nisterului Afacerilor Externe şi ai
a arăturilor de toamnă. Modul cum face o viztă, la invitaţia Camerei de Ministerului Comerlului Exterior.
O muncesc în aceste zile organizaţiile Comerţ, a Angliei.
de partid din unităţile agricole se va La plecare, pe aeroportul Băneasa (Agerpresf
concretiza în recoltele sporite pe Teliuc. Vedere parţială a noii uzine de preparare a minereurilor,
G rare le vor obţine în anul viitor coo­ Foto: ILEANA TEREK
perativele agricole si gospodăriile de
stat. Iaiă de ce este necesar ca în- în a p o ie re a în C a p itală a delegaţiei
O Ireaqa activitate a comuniştilor să cu ltu rale c a re a vizitat R .P . C h in e ză
fie îndreptată spre realizarea punct
Delegaţia culturală condusă de Ion în cadrul acordului de colaborare
cu punct a sarcinilor Înscrise în pla­
A nurile operative întocmite pentru Moraru, vicepreşedinte al Comitetu­ înapoiat marţi la amiază în Capitală. PETRILA:
culturală dintre cele două ţări, s-a
Artă,
lui de Stat pentru Cultură şi
campania agricolă de toamnă. care a făcut o vizită în R.P. Chineză, (Agerpres) DE LA
R SUBREDACŢJA
pc cele 10 luni care
Preparatorii au trecut, a fost de­ NOASTRĂ
E 83 -94% 69 - 7% 44 -62% C IT IŢ I P A G IN A A III-A : păşită cu 21 908 tone,
în întrecere iar producţia netă la VOLUNTARĂ
De eficienta şi necesitatea efectuă­ mecanizatorii din raionul Alba, unde 2. 000 de Antrenaţi în între­ cărbuni spălaţi a fost
36 934
cu
depăşită
rii arăturilor de toamnă s-au convins s-a arat peste 83 la sută din supra­ cerea socialistă, pre­ tone, prin sporirea in­
paratorii petrileni se
pe deplin toti lucrătorii din agricul­ faţa planificată. străduiesc zi de zi să che, Constantin Pur-
tură, această lucrare devenind o prac­ Situaţia arăturilor de toamnă con­ îndeplinească şi să dicelui de recuperare, da. Laslo Ştefan şi al­
tică obişnuită a fiecărei unităţi. Cum tinuă să se menţină Ia un nivel ne­ depăşească sarcinile în aceeaşi perioadă, tele.
este valorificată experienţa acumula­ satisfăcător în cooperativele agricole de producţie. In mun­ calitatea a fost îmbu­
tă in această direcţie? Iată o între­ din raionul Ilia şi oraşul regional Hu­ ca lor, preparatorii, nătăţită cu 4 la sută, Cartea la locul
bare la care se pol da, de la o uni­ nedoara, cu toate că aceste unităţi care mînuiesc agre­ iar umiditatea s-a re­
tate Ia alta, sau de la un raion la au obţinui rezultate satisfăcătoare la gatele, sint sprijiniţi
e.ltul, răspunsuri diferite. recoltatul culturilor. Râmînerea în de tovarăşii lor care dus cu 3 la sută, de muncă
Preocuparea care exista în fiecare urmă nu poate fi justificată decit prin
cooperativă agricolă sau gospodărie lipsa de preocupare de care dau do­ lucrează la întreţine­
re. Aceştia, prin re­
de stal pentru eliberarea fntr-un timp vadă conducerile unităţilor respecti­ -,.ln core veţi cunooşte pă­ ducerea termenelor Rezultate După orele de pro­
cit mai scurt a terenului si pentru ve pentru asigurarea unei baze trai­ rerile beneficiarilor Hune­ de reparaţii şi buna ducţie, mulţi dintre
folosirea cu întreaga capacitate a nice producţiei viitoare. Cu toate că din adîncuri preparatorii din Pelri-
tractoarelor se apreciază după rezul­ dispun de mijloace suficiente pentru doarei despre calitatea oţe- calitate d lucrărilor, la îşi petrec timpul
tatele pe care le înregistrează zilnic a termina arăturile într-un timp scurt, îşi aduc un substan­ liber în tovărăşia u-
unităţile respective la executarea ară­ tractoarele nu se folosesc cu întrea­ lului — culese de reporterii ţial aport Ia prepa­ In abatajele minei nui bun prieten —
turilor de'toamnă. Acolo-unde s-au g a capacitate. Numai a$a se explică noştri N. ANDRONACHE şi rarea a mii de tone Pelrila, lupta pentru cartea. Un neobosit
Iras învăţămintele necesare din ex­ de ce timp de 10 zile cooperati­ de cărbune peste trimiterea „la ziuă" a agitator în această
vele agricole de pe raza oraşului re­
perienţa anilor treci»li, organizaţiile gional Hunedoara au executat arături GH. PAVEL - cu prilejul unui plan. Echipa condusă unor cantităţi sporite direcţie este dispece­
de partid au urmărit îndeaproape mo­ raid prin ţara, cînd au fost de cărbune este în rul Ştefan Boldura,
bilizarea tuluror forţelor şi a mijloa­ pe mai puţin de 120 hectare. de Constantin Miu, plină desfăşurare Prin pasionat cititor şi în
celor la. terminarea intr-un timp cit Este necesar să subliniem câ ci­ vizitate 15 uzine constructoa­ de pildă, a redus cu introducerea tehnicii acelaşi timp un con­
mai scurt a recoltărilor şi efectuarea frele medii nu trebuie să mullumeas- mult timpul de repa­ noi, buna organizare ştiincios difuzor al
ogoarelor pe întreaga suprafaţă pla­ câ nici pe tovarăşii din raioanele re de maşini. Din cuprins : a muncii în cadrul cărţii Cunoscind pre­
nificată. Ca exemplu pozitiv în această Orăştie, Haţeg şi oraşul regional raţii capitale la ele­ brigăzilor si înfăptui­ ferinţele cititorilor,
privinţă se poale da cooperativa a- Deva. unde se constată încă o serie vatorul de cărbuni rea obiectivelor cu­ difuzorul voluntar Şte­
qricolă din Petreşli, raionul Sebeş, de deficiente. Dintre acestea men­ I Mulţumiri oţelarilor bruţi nr. 4, iar bri- prinse in planul fan Boldura se stră­
Aici, ca urmare a faptului că porum­ ţionăm faptul că în numeroase uni­ qada condusă de M. T. O., realizările duieşte să ofere prin
bul s-a Insâmîntat în arături făcute tăţi sînt încă suprafeţe însemnate o- Gonzi Siqismund s-a cresc de Ia o zi )a standul de cârti or-
din toamnă s-au oblinut peste 2.30D cupate cu coceni, iar organizarea lu­ I Întîtnire cu vechi alta. Aplicîndu-se si qanizat la locul de
kg boabe la hectar. Depăşiri însem­ crului cu tractoarele pe schimburi străduit în aceeaşi iniţiativele „Două cîm- muncă, cărţi pentru
nate de producţie s-au înregistrat $i cunoştinţe măsură să execute puri de cărbune din ţoale qusturile. Asa
1* celelalte culturi însămîntate în a- prelungite lasă de dorit. Rezerve ne­ reparaţiile capitale la fiecare aripă de aba­ se face că pină în
r uri de toamnă Tinind seama de folosite există încă şi în cadrul gos­ 1 Laminate în custodie elevatorul 3-10 mm taj cameră, în fiecare prezent prin standul
exnerienta acumulată, ţăranii coope­ podăriilor de stat. schimb" si „Nici un din cadrul preparatiel
ratori şi-au organizat in mod judicios Ploile căzute în ultima vreme au de respălare. Preocu­ vaqonet de cărbune
munca, reuşind să elibereze în scurt I Exigenţa nu trebuie pări asemănătoare au rebutat pentru sist au fost vîndute cărţi
timp terenul ocupat cu culturi lirzii creat condiţii favorabile pentru im­ şi colectivele brigă­ vizibil", minerii din în valoare de 28.000
si să execute arături pe întreaga su­ pulsionarea ritmului la arături. Nici să supere zilor de la întreţinere Pelrila au extras, în lei.
prafaţă destinată îasămînlărilor din o întirziere la executarea arăturilor, perioada 1 ianuarie — Prinlre amatorii de
primăvara anului viitor Manîfeslînd conduse de îoan Măr­ 1 noiembrie a c., peste literatură care au de­
grijă deosebită fată de soarta pro­ cii, Pletl Ion, Galin- prevederile planului
ducţiei viitoare, pe maî mult de 100 ca lli practice la fermele de animale a artiştilor amatori. Expoziţia este ski Rudolf si al Iii. de producţie, o can­ venit cumpărători per­
hectare, ţăranii cooperaiori din Pe- ale unor cooperative agricole. vizitată de numeroşi oameni ai mun­ Ca urmare a străda­ titate de 5100 tone manenţi, amintim pe
treşti au încorporat după brazdă în­ ŞTIRI ■ INFORMAŢII « ŞTIRI ■ INFORMAŢII © Numeroşi oameni ai muncii cii din Hunedoara, bucurîndu-se de cărbune energetic de Viorel Motoc, Elena
grăşăminte chimice. Faptul câ majori­ din regiunea noastră au îndrăgit s» succes niei depuse de către bună calitate. Cele Dobrotescu, Ştefan
tatea orJâflÂJ^ţiilor de partid din ca­ practică cu pasiune turismul. Nu-i lucrătorii de la între­ mai bune rezultate
drul coopercrivelor agricole din ra­ Q Azi dupa-cmii.r/.ei. in sala Clu­ lor agricole de producţie. In ca­ săptămînă în care ei să nu plece © La începutul acestei luni, în ţinere şi din schim­ le-au oblinut sectoa­ Moroz, Evi Vladimir,
numeroase oraşe din tara şi din re­
ionul Sebeş privesc cu răspunderea bului sindicatelor din Cugir se va drul celor 6 serii prevăzute, fiecare in drumeţie pe diferite ilinerarii tu­ giunea noastră: Petroşani, Lupeni, burile de preparatori rele I, 111 şi IV, care Eleonora Zabor şl
cuvenită rezolvarea problemelor de expune de către Iov. prof. Virgi’. durind cile trei zile, se face instrui­ ristice cu autocarele O.NT. Astfel conduse de Aurel au realizat un randa­ Cziraki Ştefan.
care depinde recolta anului viitor se Olaru conferinţa: „Ziua mondială a rea a pesle 400 crescători de ani­ 35 de turişti din Brad au plecat în Alba lulia, Hunedoara, Deva, au fost ment de 1,370 tone
materializează în rezultatele înregis­ tinerelului1'. Expunerea va fi urma­ male Pină acum la acest curs au zilele de 7 şi 8 noiembrie la Bucu­ livrate de către Fabrica de conser­ Onea, Ilie Mincof, pe post, cu 40 kg C-TIN BADUŢA
trate pină acum la efectuarea ogoa­ tă de un recital de poezii despre participat 240 lucrători din sectorul reşti, iar 80 de turişti din Alba Iu- ve de legume şi fructe din Haţeg, Iosif lanc, Iacob Ru- mal mult decit cifra
relor de toamnă Pină ieri. spre exem­ tineret. (ZINA NOVAC — cores­ zoolehnic. lia şi 30 din Ilia au vizitat cetatea noi produse. In întreaga regiune au san, Vasile Suciu, La- planificată. Pentru GH. ECOBESCU
plu. în acest raion s-au efectuat ară­ pondentă). Lecţiile sînt predate de către Spe­ de otel a patriei — Hunedoara fost livrate 39 tone conserve de cas­ dislau Lupa, Mihai contribuţia adusă la
turi pentru însămintărilc de primă­ © In acesie zile, la Casa agro­ cialişti de la consiliile agricole şi © In sala Casei orăşeneşti de traveţi, 15 tone siropuri, 60 de tone EMILI AN DOBOŞ
vară pe mai mult de 10.500 ha din cele nomului din Mintia se află la in­ din cadrul unităţilor agricole de cultură din Hunedoara s-a deschis compoturi din mere, pere, struguri Negrean, Vasile Paul obţinerea a c e s t o r
12.528 prevăzute. Cu rezultate bune struire a cincea serie de îngrijitori producţie fruntaşe. Pentru aprolun-* expoziţia de artă plastică, faza pe şi piersici, 11 tone dulceaţă. (MĂ­ şi Ion Gurca, sarcina succese, merită evi­ (din colectivul subre-
de animale din cadrul cooperative­ darea cunoştinţelor, se fac si apli­ regiune, din cadrul bienalei a IV-a RIA BARA — corespondentă). planificată de primi­ denţieri brigăzile con­ dacliei voluntare Pe-
ou muncit şi ţăranii cooperatori şi
re a cărbunilor bruţi duse de Chirită Ena- trila)

. Anii au trecut. In 1954, cînd ţionai pe plan local, cu resurse punsul este unul singur şi-l gă­ partizează sarcinile. De ce est*
s-a constituit „colectiva", la proprii, este modest. Oamenii sim îu forU unită a oameni­ necesară consultarea brigadie­
SENTIMENTUL UMAN cu 43 de familii — români şi ştiu şi cunosc mult mai mult lor, în hărnicia şi priceperea rilor? Pentru că au şi ei păre­
Pianul de Jos s-a pornit doar
lor.
Ei au înregistrat în conştiinţa
rile lor, pentru că ei cunosc,
qermani. Deşi de nationalilăli
O constatare la fata locului
treaptă cucerită.
diferite, oamenii au găsit totuşi lor fiecare succes, fiecare nouă dovedeşte câ aici se lucrează poate, cel mai bine terenul. E
adevărat, nu întotdeauna pă­
un limbaj comun; pe ei i-au — Acolo unde se văd con­ cu suflet, oamenii au încrede­ rerile coincid dar important
Şl UNANIM____ unit şi însufleţit aceleaşi idea­ strucţiile acelea de la marqi- re în conducerea cooperativei. este că de fiecare dată se sta­
luri şi scopuri comune, aceleaşi
I interese; i-a unit holărirea tehnic. Sint cinci grajduri : dul individual au stimulat en­ soluţii.
bilesc în comun cele mai bune
Retribuţia suplimentară şi acor­
nen salului avem sectorul zoo­
fie a merge cu încredere pe două pentru vaci, două pentru tuziasmul în muncă, au spo­ Dar briqadierii se consultă şi
noul drum. Ca Ia orice început, tineret bovin si unul pentru rit interesul ţăranilor coope­ se sfătuiesc împreună nu nu­
lucrurile au mers mai anevoios, animalele de muncă Dacă e ratori. Comitetul dc partid, co­ mai la „planificare". Ca si cei­
«aiului si a oamenilor. Chiar dar cu timpul s-au pus pe roa­
pentru cel care străbate întiia De la o lume te. Oamenii au ciştiqat expe­ să punem laolaltă toate con­ muniştii din cele cinci organi­ lalţi cooperaiori. ei pol fi vă­
oară Valea Pianului, impresia rienţă, au învăţat unii de la strucţiile : grajdurile, materni­ zaţii i-au însufleţii mereu în zuţi în ciinp ori la grajduri,
de început este bună . La intra­ alţii, din cârti Astăzi stai dc tatea pentru scroafe, coteţele muncă. In şedinţele comitetu­ sau seara pe stradă, ori la că­
de păsări, magazia de cereale,
minul cultural discutînd pro­
rea in sat te intimpină un ade­ vorbă cu ei si constaţi, pen­ lui de partid ca si în adunările bleme de „colectiv".
vărat complex de construcţii. tru a nu ştiu cita oară, că să­ remizele, groapa de siloz, ate­ generale pe organizaţii, în se­
„Ce-o fi aici ?" — te întrebi. Şi, E de prisos s-o mai spunem racii de altădată ştiu foarte lierele etc., etc., valoarea lor siuni, în şedinţele de comitet . Armonia si înţelegerea re­
obişnuit cu peisajul nou al sa­ o ştie toată lumea ? înainte bine să conducă şi să se gos­ s-ar număra în milioane — ne executiv, toii dimpreună se ciprocă nu este numai un ele­
lului de azi, iii vei răspunde vreme omul era împins să trâ podărească spuse tovarăşul Timar, secre­ sfătuiesc şi cb.ibzuiesc, dezbat ment al progresului şi civili­
singur fără să greşeşti. iască in egoism si neomenie tarul comitetului de partid. probleme de interes general si zaţiei dar şi o puternică forlâ
Proprietatea privată, însoţită — Dacă vreli să st iii mai — Dar asta nu e totul, in­ stabilesc măsuri pentru a căror motrice.
..In sat, dc-a lungul străzi­ bine de unde am pornit şi unde terveni preşedintele. Un caz: îndeplinire muncesc deopotri­
lor aliniate, liniile electrice îşi de teribila goană după avere am ajuns, priviţi graficul de a- cînd am început să culUvăm vă cu toUi-
împart darnice corzile metalice dezvolta la oameni trăsături laturi ; nu e chiar la zi, dar legume si zarzavaturi, am în­ Sentimentele
meschine, îi ruina si ii punea
în dreapta şi in stingă spre ca­ în cele mai cumplite confrun­ e totuşi edificator — ne spune ceput de la un hectar. Acum
nele oamenilor Aici. De strada tări morale, politice şi fizice. preşedintele cooperativei agri- avem 40, iar la anul vor fi 45. Se întîlnesc
aceasta pietruită, străjuită de role, tovarăşul Bimel Matei. Vom avea şi pompe de asper- şi legile lor...
o parte şi de alia dc nuci cu Satele se polarizau în săraci siune. Nu-i puţin lucru. Am li­
coroane bogate, este şcoala ; si bogaţi care se opuneau dia­ Aruncăm o privire fugară a- vrat ş! livrăm statului zeci de brigadierii
dincolo, mai spre dreapta, se­ metral prin situaţia lor econo­ supra graficului, dar suficientă Duminică. La căminul cultu­
diul cooperativei agricole de mică. prin modul de. a trăi şi .să ne dăm seama câ toate li­ vaqoane de zarzavaturi... In fiecare 2i cei cinci briga­ ral se prezintă un program ar­
indife­
qîndi. Pe cei bogaţi,
producţiei mai înspre sud că­ niile urcă vertiginos Anul de Producţii bune au fost obţi­ dieri : Toma Ioan, Binder Ma­ tistic. In sală, locurile se ocu­
rent că erau români, germani, bază este 1954 — data înfiinţă­ nute lai cooperativa din Pian pă în ordinea sosirii. Pe scenă,
minul cultural şi magazinul u- unquri sau de altă naţionalita­ rii cooperativei — iar ultimul. peste tot O cifră comparativă tei, Aron Ioan, Weis Matei şi corul mixt, dirijat de profeso­
niversal. te, îi unea o trăsătură comu­ 1964. ar fi totuşi de folos înainte de Birk Mihai, se adună la „pla­ rul Ştefani Ioan, interpretează
Străbaţi satul de la un capăt nă : marea proprietate, sporită Vă redăm cîteva cifre aflate cooperativizare producţia me­ nificare". Acolo merge şi pre­ melodii în limba română şi ger­
la altul şi li-ai format o primă mereu pe spinarea celor săraci la extremitâlile celor doi ani. die de grîu la hectar nu atin­ şedintele cooperativei, şi ingi­ mană. Urmează apoi echipele
gea nici 1.000 de kg.; acum
obştească:
39.000 şi
Averea
impresie despre oamenii de care îşi Impărteau zilnic ama­ 2.199 032; bovine: 2 şi 429; este aproape dublă. Exemplul nerul aqronom, Lascu Ioan. dc dansuri, solişti vocali şi in­
strumentişti, monologuri, reci­
aici. Dar să trecem dincolo de rurile între ei. suprafaţa agricolă ? 140 şi 1864 poate fi Insolit de multe alte­ Despre ce „planificare" e vor­ tări... Aplauzele se revarsă deo-
această impresie şi să pătrun­ Acum oamenii îşi dau bine hectare numărul familiilor : 43 le. întrebarea este însă cum ba ? Ce se planifică ? Se pla­
dem tn viala şi preocupările seama care era izvorul certu­ şi 452. s-a ajuns la asemenea reali­ nifică în comun munca pentru ION CIOBOTA
oamenilor. rilor şi cine erau profitorii lor. Dar graficul acesta, confec­ zări, care este „secretul"? Răs­ a doua zi, se dezbat şi se re­
TOAMNA ÎN PARC (Continuare in> pag. a 2-a)

I
De la asfalt, drumul de tară
işi croieşte făgaş spre sud, pe
I Valea Pianului, în sus. Urcînd
şi coborînd pante domoale. el
deschide spre miazănoapte porii
Î spre inima seculară a păduri­
lor Aici, pe Valea Pianului, nu
departe de poalele munlilor,
se înşiră în pilcuri mari case­
le unor oameni harnici, price­
I puţi aqricultori. Locuitorii pri-
I mului sat — Pianul de Jos —
alcătuit din români şi qermani
— trăiesc şi muncesc împreu-
nă dc veacuri. Convieţuirea
lor se pierde în trecutul înde­
I părtat al istoriei.
I

«0 primă impresie

Î La raion, satul acesta, cu a-
proape 500 de familii, a ajuns
să fie cunoscut ca unul ce se
situează în fruntea satelor.
„Colectiva" merge bine, oa-
R menii sînt mulţumiţi ? în sat
s-au făcut multe lucruri fru­
moase" — asa ţi se spune peste
| lot. Aprecierile acestea n-au
i venit din senin ; ele sînt con-
* firmate de practică, de viata