Page 3 - 1965-11
P. 3
PAGINA 3
DRUMUL SOCIALISMULUI . 3372
Activitatea economica - PREPARATIA CĂRBUNELUI
— B— I ■■ 1
atenţia comuniştilor DIN CO RO IES
e a Jiului)
Adunarea generală de dare de O problemă la care comuniştii
seama $i alegeri a organizaţiei de Toan Oancea si loan Trancă s-au re
bază P.C.R. din cadrul secţiei scu- ferit mult în cuvîntul lor, a fost dis ANGAJEAZĂ IMEDIAT:
lărie a Fabricii chimice din Orăştie, ciplina în muncă. In această proble
a constituit un nou prilej pentru dez mă, au spus ei, organizaţia de partid — UN FREZOR CALIFICAT
baterea cu competentă a aclivitâlii a făcut prea puţin. Faptul că au fost Zilnic, la libră — LĂCĂTUŞI CALIFICAŢI
economice. Alit in darea de seamă discutate de către birou! orqanizatiei ria dm Călan (o-
prezentată, cit şi in discuţiile purta de bază cîlcva cazuri de indiscipli raşul nou), zeci de — MECANICI MAŞIN1ŞT1 DE FUNICULARE
te, a fost subliniat faptul că în pe nă, esie un lucru bun. Dar aceasta rării trec în ma — ELECTRICIENI CALIFICAŢI
rioada 1 ianuarie — I octombrie a.-', nu ajunqe. O dovedeşte însăşi sta nile cititorilor.
colectivul sociiei sculărie si-a depă rea de lucruri. In perioada la caro — ŞEFI DE MANEVRA CALIFICAŢI ŞI AUTORIZAŢI
şit planul la producţiei qlobală cu se referă darea de seamă, s-au în- — UN MECANIC DE LOCOMOTIVA CU ADUR1, CALIFICAT Şl
■pesle 0 la sută, iar planul de creş reqisirat 624 ore de absente ncmoti- Foto; I. TEREIC AUTORIZAT.
tere a productivităţii muncii a fost vate, ceea ce reprezintă munca unul — UN MAISTRU MECANIC
îndeplinit în proporţie de 106 la su lucrător pe 3 luni de zile. Se impu
tă obtinîndu-se, în aceeaşi perioadă, ne deci ca disciplinei muncii să i se
economii în valoare de 507.800 lei. acorde mai multă atentie. Orqaniza- Cei interesaţi se vor adresa serviciului personal
Fiind una din secţiile de bază, de a ba de partid, noul birou ales, tre
cărei activitate depinde bunul mers buie să lupte cu holărire, pentru ca al P rep ara tei cărbunelui din Coroieşffî, cu sediul în
al întrunii fabrici, s-a urmărit per in viitor să nu-şi mai facă loc ase
manent ca sarcinile de producţie a- menea abateri. oraşul Vulcan.
ferenle să fie rea- ________________ ________________ O află lipsă în
liiate în mod rit activitatea organi
mic. Acest lucru a zaţiei de partid, a
fost scos in evi- Adunări de dare de seamă biroului, a consti-
dontă şi de inq. îuil-o slaba preocu
Vaier Gheorghc, şi alegeri în organizaţiile pare lată de ridi
membru al organi carea nivelului pro TUL CHIMIC
zaţiei de bază seu- de bază ale partidului fesional al munci
1 Ario, directorul __________________ torilor. îndeosebi
fabricii. In cursul a celor t i n e r i . R c © . M U R E $ AUTONOMA MAGHIARĂ
blemă, mulţi dintre comuniştii cu o Cartea
planului scsenal, a spus el, colecti Este adevărat că în cadrul unei a*
vul nostru si-a realizat cu succes dunări generale a organizaţiei de
sarcinile ce i-au revenit. partid s-a discutat şi această pro I n i a c u l
Seolînd în relief rezultatele bune
obţinute, darea de scamă a subliniat calificare înaltă primind ca sarcină
aportul celor 100 de comunişti care să se ocupe de cîle 1 sau 2 munci Produce şi livrează pe bază de comenzi ferme şi
lucrează în această seclie. Gheorqhe tori mai tineri. Cra însă necesar, au repartiţii:
Cătăniri. N'icolae Ciurriărcscu, Holo Holo Francisc să se insiste mai mult p e c a r e îl m e r it ă î
soiis Aurel Milan, lacob lancău şi
Francisr. lnan Suteu. Severin Dicu, & Hîrtie fotografică ARFO-BROM în sortimente
Toan Traşcă, loan Mumâlă, Avram pentru organizarea unor cursuri de variate;
Cazan, Vili fiârbăearu, Dclmondo ridicare a calificării, problemă ne
Ferdinanri. sint doar cîtiva din cei glijată in ultimul timo alît de căire (Urmare din pag. I) Poale că în timp ce unii concluzia că în foarle lor, nu sini potrivite ♦ Hîrtie fotografică ARFO-TYP.
pentru magazinele
să-
rare se bucură de aprecierea între- organizaţia de bază cit şi de condu cetăţeni vor căuta si vor puţine din magazine se $ H irtia ARFO-TYP este un nou produs al Com
qului colectiv, ci fiind permanent cerea şectiel. lia Thibaud (5 volume), obţine cu greutate, a- acordă rărlii atenţia cu lesii. binatului chimic din Tîrnăveni care se pune la dis
In ce priveşte broşu
în fruntea tuturor acţiunilor. Tofi cei care au discutat pe mar etc. ceaslă carte, multe c* venită. In general, vin- poziţia consumaicrilor in trimestrul IV 1965.
Lupta pcnlru introducerea noului, ginea dării de seamă şi a planului — Nu se vîiul aceste xemplare vor staţiona y.âtorii consideră desfa rile de popularizare, fap
aplicarea metodelor înaintate de lu fie măsuri au fost unanimi în apre- cărţi ? fără rost în. magazine cerea cariilor ca o pre tul că în magazine stau Se poate folosi pentru copieri directe sau măriri.
cru au conslihrt o preocupare a în- rîerea că munca politică in sprijinul — Nu prea — ne răs le săteşti. ocupare auxiliară, ce tre stocate ani de-a rindul
treqului colectiv. In această direc infăoluirii sarcinilor economice se punde gestionarul. Am Multe magazine, ilm buie, pînă la urmă. fă exemplare atil de multe O Hîrtia ARFO-TYP se pretează foarte bine la vi
ţie, darea de seamă a evidenţiat a- desfăşoară cu lot mai bune rezul primit prea multe atla- cele vizitate sint ade cută si ea. In magazine, demonstrează că repar- rări monocronice (sepia, maro, albastru şi roşcat).
porlul membrilor de partid la reali tate. suri fală de numărul e- vărate depozite de bro cînd curiile sini lotuşi Uzarea lor s-a făcut ne-
zarea celor 21 de inovaţii, prin a- Avem oameni foarte buni, maşini ţevilor din localitatea şuri, unele foarle vechi. expuse în rafturi, pen lindu-so spania de posi ♦ Pentru developarea hirtiei ARFO-TYP se pot
plicarea cărora se obţin economii din cete mai moderne, a spus ingi noastră iar celelalte cărţi La întrebarea „de ce nu tru cin s-a rezervat lo bilităţile de desfacere a folosi revelatori obişnuiţi cu r :etho!-hidrochinon.
anlccalculale in valoare de 114 358 nerul Vasilo Vnsu. Dispunem, de a- du care a ţi amintit sint s-au vîndul ?" am pri cul cel mai discret cu acestora în fiecare sat
lei. Din rînrlul celor mai activi ino semenea, de condiţii optime pentru* prea puţin cunoscute la mit peste tot acelaşi putinţă. Sint magazine în care
vatori pot fi amintiţi tovarăşii Va- a produce si asimila produse mai noi ca să fie cumpăra răspuns : Sint şi cazuri ca ace poţi găsi broşuii editai?
sile Grădinaru. loan Suteu, Delmon- multe, de tot mai bună calitate.. Să te. — Vin mult prea mul lea de la Şoimuş si Got- cu mulţi ani în urmă.
do Ferdinand si alţii. Ne-a provocat de-a te din aceleaşi titluri. . hatea cînd cărţile sint inccpînd cu 1952,1953
nu ne declarăm multumili cu reali Facem o. scurtă in etc. Ele nu rpai prezintă
In acest an s-a acordat mai multă zările nhiinulc alîta vreme cit încă dreptul nedumerire pro vestigaţie în ..depozitul" aruncate sub tejghea sau interes pcnlru cititori
alenlie confecţionării de matriţe si în activitatea noastră se mai mani porţia în care a fost re de la llârău; 80 exem stau multă vreme în cu i S B S i
S.D.V. uri, necesare producerii do noi festă anumite lipsuri. Pentru a le în partizat la sate „îndrep plare din broşura „Din lele nedesfăr ntc. Indi fiindcă si*an pierdut ocln- I :* f? - V • - V V - W ,
nu
aliialea iar uno|/«
articole Au fost confecţionate un lătura, să ne mobilizăm mai mult, să tarul ortografic, ortoe lucrările consfătuirii pe ferenta acestor gestio
număr de 18 malrite. cu ajutorul că ne îmbunătăţim activitatea, folosind pic si de punctuaţie", e- Iară a ţăranilor colecti nari fală de expunerea mai corespund nici mă
rora se produc noi sortimente ca: la maximum rezervele interne de diţia nouă. In raftul din vişti", 60 exrmplare din .şi vjnzarca cârtii nu rar la preturi. U R.C C
dopuri cu arinioare. coşuri pentru ta- care dispunem. Gurasada am găsit 9 o- trebuie tolerată de că llia n-a avut limn in ‘V -Vi- — Ay Ş S S SS S fiB B S S w * —
„Semne locale de pre
cimuri, cutii lăptişor de maică, pena xeniplare, la Hărău 5 vedere a timpului" etc. tre U.R.CC. llia. Mai îdiimii... zece ani să Bh -zS^zSESrTT h mmmmâmmmmmaaBKm
re caleidoscop, cutii pentru creioane Entuziasmul şi botărîrea cu care etc. Tn Cerlej, Ia librărie, mult, o metodă do vîn- facă o revizuire si' o ■ M B a M M H I M M d H S i
etc. toţi membrii organizaţiei de bază — Cine vă solicită a- găsim rării de speciali zarc ca cea de Ia Hărău. imnrosr5trtre a acestor
Paralel cu grija pcnlru introduce- P.C.R. au aprobat planul de măsuri, ceaslă carie ? tăţi diferite. Faptul in cu lotul nerorespunză- broşuri V
rr-a in fabricaţie a noilor produse, sint o chezăşie că la sertia sculării — Au cumpărat-o ci- sine e bun. însă vînzâ- toare. reflectă lipsa de Trebuie acţionat *>•
a existat o preocupare susţinută si a Fabricii chimice din Orâşlio. re li-va profesori şi elevi. loarea are o observalie: control si de îndrumări; nergic si operativ în
pentru realizarea unor indicatori ca- In majoritatea maga — La noi se cer cărţi a gestionarilor pe lima direcţia unei aprovizi
litalivi superiori. Drept rezultat *al zultatele vor fi tot mai bune, ră zinelor rare au primit de minerit si primim... vîiv/ârii cărţii. Este per onări raţionale, periodi
preocupării fie care an dat dovadă sarcinile ce revin colectivului <le recent cărţi noi, am gă vaste lucrări medicale şi mis cn astăzi, cart ('a să ci', a magazinelor cu
în areastă, privinţă comuniştii de aici. aici sc vor înfăptui cu succes. sit multe exemplare din de alte specialităţi, foar fie „oferită" ca auxiliar cărţile care* prezintă
întregul colectiv. în anul 1065 secţia ..Îndreptar". In schimb, le diferite de preocupă la diferite articole indus interes pentru cititorii C-ĂJGn-Jtar, V PIAŢA B D L Y A I Nr.2 0 , T E L E F O N :
nu a primit nici o rcclamatie. M. RUGINESCU la librăriile orăşeneşti a- rile oamenilor. In afară trial'' sau alimentare ? de la sate.
proape că s-a epuizat. Multe neajunsuri exis I.’ R C C llia arc dato U ' U
de aceasta, din aceleaşi tă în aprovizionarea ma
titluri ni se repartizează gazinelor cu corii. Acest ria de a întări îndruma ă M Il Mi)
uneori prea multe exem rea şi controlul asupra
Sosiţi pe rampa de ex plare. lucru nu se face orga felului cum se face vin \ V f y -
N O T A pediţie, buştenii oxploa- nizat, periodic şi, mai zarea cârtii Ia sale, de ftHJ - MMR&
I z l I V R r A V Â
taţi in parchetul Lupoaia ★ mult decît niît, nu exis a instrui gestionarii şi £ KvTFTTV- - A J p f r « 0 V H> s t K i l L
de la I F. Baia de Criş tă o justă orientare. Se vînzăloni cu un mini
sini încărcaţi in camioa In materialul de fală trimit la întâmplare carii mum de cunoştinţe ne
SĂ FAC O ALTĂ CERERE?' ne de muncitorii lores- au fost surprinse eiteva cari' nu au şansa să fie cesare pentru aceasta.
aspecte
desfacerii
ale
» lieri, cârtii prin magazinele v indii le — tratate de Vînzarea cârtii in ma — cuiere tip pom din ţeava îmbrăcată
Foto: A. OARGÂ săteşti din raionul llia. specialitate şi opere be gazinele săteşti trebuie în PVC
care,
ample,
letristice
In scrisoarea 6a cetăţeanul Dumi Din ele se desprinde prin scopul si destinaţia îmbunătăţită. E o nece — ccvor plastovin tip linoleum 80 cm lat
tru Buia din Hunedoara scrie: „Lo sitate actuală.
cuiesc fnlr-un bloc din strada Geor- -------- nuovifl m o n m u n i txratxr nat a m j-i m — tub furtun pentru stropit dîn PVC
oe Enescu nr 7. apartament 21, sca « 1» «ncn — fire de diferite dimensiuni şi orice
ra B, etaj II! de un an de zile. Li li alto proîile oxtrudate din PVC
început ain avut condiţii foarle bu- — coşuri tip autoservire dîn PVC
r.e de locuit. Din 19 august 1964 a- — fir PVC triunghiular (înlocuitor chit-
cesle condiţii insă s-au înrăutăţit, a- 2 NOIEMBRIE 1965 laizer)
tît pentru mine cit st pentru Ghcor- i l — coşuri pentru hîrtie birou, dîn PVC
qhc Bradn. vecin de apartament. De — diverse produse injectate din PVC,
atunci cînd plouă afară, plouă şi în
apartamentele noastre, degradind i- de Stan Simion; 19,40 Noutăţi de polielilenă şi polistiren pînă Io 100
mobilul si lucrurile din casă. muzică uşoară italiană ; 20.00 Ra- gr. pentru industria alimentară şi
Ce s-a înlîmplal? In luna august C IN E diogazela de seară; 2030 Arii din cosmetică
a anului trecut întreprinderea de operele ; 20.45 Noapte bună, copu, — chedere pentru marochinărie PVC
qospodărie orăşenească Hunedoara povestea „Fîulina" ; 20,55 O melo — minere mobile
a montat pe acoperişul blocului su DEVA : Dulcea pasăre o tinereţii die pe adresa dumneavoastră ; 22,15 — butoane mobile
porţi pentru antenele de radio fără — cinematograful „Patria" ,* Capo Jazz dc ieri şi de azi : 22,40 Duete 1 — cap sifon
a efectua reparaţia locurilor unde au ralul şi ceilalţi — cinematograful celebre (bn opere, 22,55 Melodii — sticle sifon complet montata
„Arta" ; PETROŞANI : Dansul etern
fost introduşi. Prin aceste locuri se pentru ore tîrzii.
scurge apă in apartamente. Pentru a — cinematograful „Republica" ; O- — drucăre cu şîlduri
evita arest fapt neplăcut în 22 au- mul Mafiei — cinematograful „7 PROGRAMUL II: 7.50 Marşuri — cremoane, etc.
Noiembrie" ; LUPENI : Cum se reu
ou st 1964 am depus o cerere la şeşte în dragoste — cinematogra Pentru fanfară de Ion Chiorcanu ,- Livrează din stoc disoonibil toblă alum i
I.G.O.H. cu rugămintea să ia măsu 8,00 Din succesele muzicii uşoare niu, dimensiuni 1,5X1000X2000 ['2
rile corespunzătoare, dar nu s-a fă ful „Cultural**; SIMGRIA: Parisul 8.30 Muzică din opera „Mireille" dc tare.
cut nimic. In 28 aprilie 1965 am de vesel — cmema-tografui „Mureşul"; Gounod; 9,48 Vechi melodii popu
ALBA IULIA : Cind Martin avua 14
mis altă cerere dar nici aceea nu a oui — cinematograful „Victoria"; lare; 10,10 Vorbeşte Moscova,- H.IO
fost rezolvală. Mă qîndcsc că vin Săritură in întuneric - cinemato Din cele mai cunoscute melodii
ploile sî din nou apartamentele noa populare ; 12,13 Balet din opera
graful „23 August; SEBEŞ; Djura
stre vor fi inundate. Mă întreb: este — cinematograful ..Progresul"; Ban „Păcală" de Sabin Drăgoi ; 12,30
Voci frumoase, melodii plăcute —
necesar să mai depun încă o cerere da - cinematograful „Sebeşul" ,- muzică uşoară,- 13,03 Inallă-le, fru
;la l.G.O. Hunedoara?". ORAŞTIE : Aripi negre — cinema moasă patrie — program de cînlcce / H â T E N Ţ / A
tograful „Patria" Estrada, eslrada şi jocuri; 14,00 Varietăţi muzicale,-
— cinematograful „Flacăra"; HA 14.30 Muzică distractivă; 14 45 Vers 0 f i f
ŢEG : 40 minute pînă în zori - ci
Anul acesta, cooperatorii din Cri- conducere a stabilit şi alte măsuri in folosinţă căruţe cu ajulorul că nematograful „Popular"; BRAD: do doină fermecată; 15.30 Săptămi-
cău s-au dovedit a fi buni gospodari care vor asigura o judicioasă folo rora toate furajele sint transportate Raby Malhyas — cinematograful „SL na muzicii sovietice; 16,30 Radio-
în ce priveşte asigurarea bazei fura sire a nutreţurilor. In acest sens am si repartizate direct la grajduri. roşie"; LONEA : Două etaje de fe rachela pionierilor: |7,i5 Melodii In minele gnzi/ioase.Ja fiecare loc
jere. Ei au strîns cu grijă pesle 35o lotizat $i predat îngrijitorilor intru Am arătat mai sus citeva din mă ricire — cinematograful „Mmerul"; populare interpretate de Ana Dăni-
tone* fi nuri de cea mai bună cali qul efectiv de animale. Urmărim tot surile pe caro consiliul de conduce ILIA : Golful Elena — cinematogra lă şi Constantin Chisăr ; 17.30 Mu- de munca şi fiecare cameră subtera
tate. au asigurat 155 tone con odată ca brănirea animalelor să sc re al cooperativei agricole din Cri- ful „Lumina". z-că uşonră in’erpretată la pian de na trebuie şâ existe cel puţin o
centrate, cu 40 tone mai mul (acu după producţie şi după greu- eău le-a luat pentru a asigura o qos- ^'1 e Diiiîcu ; 18,00 Muzică uşoară lampa de siguranţă cu benzină.
te deci! si-au slobiiil iniţial. Mari DOdărire cil mai judicioasă a fura interpretata rle Ynia Sumak ,- 18.15 Controlul eAistenţoi metanului
cantităţi d e suculente şi grosiere sin' telor. Aş vrea insă să mai amintesc Tcalru pe glob; 19.15 Ciulă Marce cu lampa se Începe cu flacăra
depozitate in apropierea fermelor d<- faptul că şi în ce priveşte adminis la Rusii, Bourvil, Flavia Huref si
animale In general putem spune că trarea grosierelor in hrana animale Maurice Chevaher; 19,30 Teatru ia normala. Dacă se observă fila
în cooperativă este asigurată o ba lor ne-am propus să o larem mai ju PROGRAMUL I : 5,06 Cintă fan. microfon - „Cinci lele plus Pirmîe- rea sau olung/rea flacarei pînă
tantă furajeră rorrspu nzătoare pen FURAJELE dicios. In acest sens. cocenii de po farn reprezentativă a Armatei; to" ; 20 31 Piese de eslradă : 21,15 la marginea superioara a sticlei,
tru hrănirco celor peste 350 de bo rumb vor fi daţi in furajare numai lo 5.40 „Sat nou, cîntec nou" — emi Climă Tita Bărbulescu si Tifă Stan- controlul se opreşte iar locul de
cm — la trompetă — melodii popu
siune de melodii populare; 6.22
vine. cali şi saramuraţi. Condiţiile necesa Potpuriu de melodii de Wa’.ler lare ; 22 15 Arii din operete,- 22,35 muncă va IV evacuat pînă la aeri
Acum, crea ce no preocupă in mod re le avem deja asigurate. Coopera Cichenberg ; 7,18 Pagini orchestra Cînlă pentru dnmnoavoastră for-
deosebit osie gospodărirea judicioasă tiva noastră dispune de locatoare şi le din operete; 7,30 Solişti rle mu malia Sincron, rlirijală de Bebe Gor- sire Dacă nu se observă alungi
a nutreţurilor. Di* altfel, măsurile pe de spaţiu pentru sarnmurare. Pentru zică uşoară; 8,00 Sumarul presei; noliu ; 29,50 C,'»,,nselul melodiilor rea sau filarea flacărei,.se trece
care le-am luai confirmă acesl lu a asigura şi in această direrlic des 8,08 Interpreţi rle muz/că populară , de inuzică uşoară. la determinarea procentualâ_ a
cru. încă din momentul rind s-n în făşurarea muncii în cele mai bune 8.30 La microfon, melodia profera metanului cu flacăra redusa
ceput transportul şi depozitarea fu condiţii, de îndată ce vom începe tă ; 9.35 Interpreţi români de ope Buleline de ştiri şî radiojurnale :
rajclor no-am oriental ca acestea sn furajarea cn grosiere se va organiza ră ; 10,30 Minunile lumii au fost 5,00; 6.00; 7,00; 10,00; 12,00,- 14,00,
fie rîntârite. clădite in condiţii bune o echipă permanentă care se va o- numai 7 ? ; 11,00 Cu microfonul prin 16.00, 18,00; 22,00; 23;50 (pro n'S
si acoperite cu paie. întreaga can cupa numai de tocarea' si saramura- sălile de concert ale Capitalei ; I 1,45 gramul 1); 7,30; 9,00; 13,00; 15,00;
titate de furaie a fost apoi predate rea rorenilor. In scopul de a îmbu Do-re-mi pentru copii; 12.10 Reco 17.00, 19,00; 21,00; 23,00; U,50
pe bază de proces verbal vicepre late, pe baza raţiilor care au fost nătăţi valoarea acestor nutreţuri, o mandări din program; 12,13 Tineri (programul II).
şedintelui cooperativei. tovarăşului intocmite pentru fiecare lot in par parte din ele se insilozca/A in a- interpreţi de muzică uşoară : Cris nC-------ţ i T ------- î? n U U I I M I !
UITAT! !
/
Dorin lacşa, cate răspunde personal te. Cantităţile de luraje sini prelua mestee cu melasă sau sfeclă furaje tian Popescu, Sylvie Varalan şi .- K Sâ/ucrssză[oră explozivi <
de nestionarea întregului stor. Pcn te de brigadierul zootehnic, iov. ră. llebbv Solo ; 12,30 Piese instrumen-
iru a evita situaţii ca c.ol<* din alţi loan Truţâ, rare la rindul lui le pre Pealizânle do pînă acum. măsurile fale; 12.45 Săolămina muzicii sovie
ani, cînd fiecare îngrijitor îşi brâ dă liecărui şef de lot. Brigadierul ve slabililc* si hărnicia cu care mun tice.- 12.55 Caleidoscop muzical; PENTRU 24 ORE
nca lotul de animale în mod necon- rifică in continuare modul de ad cesc cooperatorii din sectorul zoo 14 08 Folclor muzical din Transil
1 rolat, focind risipă de luraje. con ministrare a acestora, respectarea tehnic sint o dovadă că in coope vania; 15 00 Ritm si melodie; 16.15 Vreme nestabilă, cu corul mai ■ I
siliu) de conducere a luat măsura întocmai a raţiilor slabililc etc. Piese corale de Mihail Rţrcă si Si- mult noros. Izolat vor cădoa pici LOCUL OE , 1 • A
de a imprejmui locul de depozitar.? Din experienţa anilor ireculi ne-am rativa noastră furajele se vor Inlosi micn Niro’escu ; 16,54 Muzică u$efl- slabe. Vini potrivit din nord-vest. MUNCĂ VA ii \ I IU I I 1 1
a nutreţurilor, cu plasă de sîrmă Au convins că organizarea transportului cu maximum do eficientă, asigurind ră de Paul Urmnzescu si Jran !o- Temperatura, ziua va fi cuprinsă FI EVACUAT % j j flT* j a i~rtT. f. 7
fost săpale si şanţuri pentru a pre. (tirajelor la grajduri nu esle un lu obtinerr-a unor producţii ridicate de ncsrii ; 17.30 Melodii populare pre între 14 şi 18 grade Iar noaptea în
veni stricăciunile provenite prin in cru re poate fi considerat mărim', lapte şi carne. ferate ; 18,03 In jurul q lobii Ini; 18,13 tre 0 şi 6 grarlc. LA AERISIRE j y U U t t
filtrarea apei. inlruci* s-a lacul risipă caro abia Selecliunt din opereta „Gisella* de
spre sfirşilul perioadei de slabulelie PENTRU URMĂTOARELE 3 ZILE ______ :
Desigur numai cu alita nu am a- inq. PETRU BOBEŞ Narsrhiiislei ; 18.30 Incursîuim în n-
am începui s-o constatăm. Acum pro
siqural in întregime gospodărirea o blema transportului este şi ea re cooperaliva agricolă de producţie tirlian. E m i s i u n e de Cornelul Vremea uşor neslabilă, cu piui
xemplaru a furajelor. Consiliul de zolvală. Brigada zootehnică a primit Cricău, raionul Alba Leu 18,50 Cercul melomanilor.- slabe şi temperatura in uşoară scă
19.30 Muzică populară interpretată
dere.