Page 30 - 1965-11
P. 30
PAGINA A 2-A DRUMUL SOCIALISMULUI . 3379
U N D 10 NOIEMBRIE 1965 C \ f •' :*» U Z I N A
M .I.M .
I
VI
«■
( I 1 V'T i mi m a y-ft.-n w ........ O T E L U L
n
k
1 ORAŞUL OJELUL ROŞU STR. MIMAI EMIMESCU 10 REGIUNEA CANAT
DEVA: Festivalul filmului so b9i<n. 1 i w yOk
vietic — 1 cinematograful „Pa î n r l n \ / i r n i ‘U 'i * K
tria” ; Concertul mult visat — ci- M p Ir C \ 8A24 Q£ REPARTIŢIE
Zilele trecute a avut loc adunareA afirma că prezenta cadrelor sanitare nrmatografdl „Arta”; PETRO
peritru dare de scamă şi alegeri a !n mijlocul maselor de cetâteni lasă î a*!:* ŞANI: Un cartof, doi carlofi — nxuwwub v i
comuniştilor de la Spitalul unificat încă de dorit. El a şi propus de alt cinematograful „Republica”; Ca ■••Ut am
Deva. Erau în sala medici specialişti, fel ca noul birou al organizaţiei de I poralul şi ceilalţi — cinematogra-
secundari şt primari, surori şi asis- bază P.C.R. sâ aibă in preocupare re . ful „7 Noiembrie"; LUPENI: Cln-
tenle medicale, oameni din aparatul partizarea medicilor pe diferite punc tînd despre Arizona — cinemato
administrativ al unităţilor sanitare. te ale oraşului Deva, unde să tină graful „Cultural". SIMERIA:
Darea de seamă, prezentată de Iov. conferinţe sanitare în faţa cetăţeni Joe Limonada — cinemato platine din oţel de 12-72 kg-m, şi 250
dr, Komulus Rusii, a scos in evidentă lor. graful „Mureşul"; ALBA IULIA: mm lăţime
munca desfăşurată de la ultimele ale Este adevărat că şi pînă acum unii •’H b U ' O bătută infoca Dansul etern — cinematograful
geri si pînă în prezent de către co medici au fost trimişi pe teren, dar, 15. O bat flăcăi hu „Victoria",- Unde esti acum Ma profile uşoare pentru industria con
munişti ca şi unele deficiente mani aşa cum spunea dr. Anatol Albii, mo !P*5 ţ- — * ..... .n xim? — cinematograful „23 Au / structoare de maşini şi construcţii
nedoreni
într-ti
festate. Discuţiile purtate cu acest dul de organizare a deplasărilor a joc ardelenesc. gust”; SEBES: Decoraţii pentru co
prilej au fost fructuoase. Medicii si fost formal. De multe ori nu se ştia Foto: I. TEREK piii minune — cinematograful metalice
cadrele medii sanitare au insistat in ce se urmăreşte, iar faptele întîl- „Progresul”; Pe urmele lui Ahmed
mod deosebit asupra a ceea ce tre nile nu se aduceau la cunoştinţă ce — cinematograful „Sebeşul"; O- benzi laminate la cald de 12-115X
buie făcut, astfel ca activitatea lor să lor în măsură să le înlăture. RÂSTIE: Jungla tragică — cine 1-4 mm.
fie tot mai folositoare oamenilor. Chiar şî in cadrul Spitalului unifi j g lift I matograful „Patria"; Străinul —
S-a arătat în a- cat Deva, spunea dr. cinematograful „Flacăra”; HAŢEG: benzi laminate la rece de 10X 50X
dunarPrt de partid Alexandru Chirmî- Intîlnire la Ischia — cinemalo- 0.2-3.5 mm.
că in ultimul timp, giu sînt unele lu graful „Popular”; BRAD: Mă iu
prin grija perma Adunări de dare de seamă cruri care necesită beşte: nu mă iubeşte — cinemato benzi plumbuite şi zincate pentru in
nentă a statului no a fi puse Ja punct. graful „St. roşie"; LONEA: Pen dustria eîectro-tehnicâ şi construcţii
stru, baza materia şi alegeri în organizaţiile La chirurgie sta 5^ ' 4 siunea Boulanka — cinematogra
ful „Minerul*; 1 LI A : Micul pes
lă a unităţilor Spi rea de igienă este car — cinematograful „Lumina". de maşini
taliceşti din Deva de bază ale partidului necorespunzătoare, \ - ’ r tablă neagră, decapatâ, zincatâ ş]
s-a îmbunătăţii. serviciul de re A D I O zincatâ ondulată pentru industria
Numai pentru pro animare nu este
curarea unor aparate necesare în ca organizat, lipseşte un serviciu de on f&) constructoare de muşini, builuri de
binete s-a cheltuit suma de aproape cologic. De asemenea, medicii nu PROGRAMUL I: 5,06 Cîntece şl larg consum, acoperişuri etc.
ud milion lei; s-a rcamenajat complet participă la activitatea culturală şi locuri; 6,22 Melodii distractive
sala de boli contagioase; la sec doar cîllva lac parte din brigăzile ■.nteiiprclale de formaţia Mârcel- t f g L a cilindri din fontă cu crustă dură şi
ţia de pediatrie si obstetrică-qlneco- ştiinţifico. los Ferial: 7,18 Ritm şi voie bu ■ | semidurâ pentru tablă şi profile
logie s-au dat în folosinţă o nscălo- In cuvînlul său, dr. Ovidiu Con- nă; 7,30 Drag mi-e cîntecul şt m i a m u r u r 0
rie, o spălătorie-croitorle ,• a fost a- ştanlmeseu, s-a orupal mai pe larg jocul; 8.00 Sumarul presei; 8,30 tuburi flexibile pentru semănători din
menajală secţia dcrmalo-veneiice şi de grija ce trebuie manifestată pen La microfon, melodia preferată ;
altele. Pentru transportul bolnavilor tru crcşleroa de hol cadre cu allt mai 0.35 Arii din operele; 10,05 Solişti bandă oroieintn cn tine
Si al materialelor stnu la dispozilie mult cu d l o parte din ele lipsesc, de muzică uşoară: Giqi Marga.
13 aulosalvări si 7 avioane ale Avia- de antrenarea medicilor lo diferite ac Tonny Williams, Eva Mikeş, Lui-
san-ulul. Dar cel mai important lucru ţiuni obşteşti, cît şi de unele măsuri gi Ionescj; 10,30 Emisiune muzi
este acela că la majoritatea modicilor pentru educarea din punct de vedere cală pentru şcolari; 12,13 Tineri UI.ILRJE DE «TKU C TH FORESTIERE
există acea dorinţă dictată de con sânilor a populaţiei. de ţărani cooperatori din localitate Interpreţi de muzică populară;
ştiinţă în tratarea cît mai atentă a — Lucrăm în permanentă cu bolna întrecerea formaţiilor $i saleln din jur (Galaţi, Rîu Bărbat, 12,45 Arii celebre din opere- 13,30 ALBA IULIA
oamenilor. Au fost numeroase cazu vul, spunea dr. Cotoi. Trebuie să Ponor ele). Folclor muzical transilvănean;
rile cînd medicii comunişti, ajulati ştim însă cum să ne purtăm cu el, Aliate în etapă de pregătlrfe a fes 14,00-17,00 Fotbalul, minut cu mi
de cadrele medii, au salvat oameni să-i fim omul cel mai apropiat sufle de teatru tivalului „Cîntecul şi dansul hate- nut; 17,50 Program interpretat de Strada Vasile Alecsamr. ir. 36, telefon nr. 295 ş i854
din situaţii complicate. Adunarea de teşte. In toate acestea trebuie să do qan", organizat de către comitetul ansamblul de fluieraşi ăl Cămi
dare de senină st alegeri de la Spi vedim conştiinţă înaintată, dragoste In zilele de 30 si 31 octombrie s-a raional pentru cultură şi artă, for nului cultural din Vaideerii — re
talul unificat Deva, nu a însemnat pentru profesie. desfăşurat pe scena Casei de cultu maţiile artistice din sateli? aparii1 giunea Argeş: 18,03 In jUrul glo Angajează urgent:
insă numai un prilej de evidenţiere Toii comuniştii care au luat parte ră din Hunedoara faza a II-a regio riătoare comunei Pui au susţinui du bului; 18.30 Tribuna radio,- 18,40
a lucrurilor bune. Aşa cum este în la discuţii ou recunoscut că în mun nală a concursului bienal de teatru minică cea (1 irit îi confruntare. Piese de estradă,- 18,50 Compozi un inginer mecanic
torii aii cuvîritul; Tiidor Ciorlea.
firea comuniştilor, ei au insistat în ca lor sc mai manifestă şi alte defi „Ion Luca Caragiale”. In prima zi o Ore in şir, sala căminului a răsu Un interviu muzical; 10,20 Sport.
deosebi asupra unor deficiente, s-au ciente. S-a vorbit pe larg despre fe întrecerii s-au prezentat formaţiile nat de aplauzele cu care au fost „Cele patru milioane”; 19,30 Va
străduit să găsească soluţii de înlă lul cum a fost organizat învălâmin- dramatice de la Casa de cultură din răsplătite formaţiile artistice. De un Condiţii dc angajare: conform H. C. M.
turare a lor: S-a arătat de către mai lui de partid, despre sprijinul acor Brad cu piesa „E vinovată Corina ?" frumos succes s-au bucurat fluie rietăţi muzicale; 20,00 Radiogaze1
mulţi vorbitori că medicii stau cam dat organizaţiilor de masă» preocu de Laurentiu F.ulqa, Clubul sindica raşi! din Fizeşti I, Fizeşti II şi Fe- ta de seară; 20,30 Chilă Joan 918-1S60.
mult în cabinete ncqlijhul uneori parea pentru primirea în rîndui or telor din Simeria cu piesa înlr-un dere. Tineri şi virstnic.i au adus în Claude Pascal; 20,55 Cîntece din
folclorul nou şi jocuri populare;
niunra (te prevenire a unor boli. Unii ganizaţiei a noi membri de partid act „Revederea", a lui Horia Lovi- scenă optimism si încredere în vi 21,15 Emisiune literară; 21,45 For Se oferă locuinţă.
modici se deplasează greu în diferite ele. nescu şi Căminul cultural din Valea itor. maţia de muzică Uşoară Alexan
unităti aglomerate pentru a verifica Brad cu „Ultima noapte" de L. Fe- dru Imre, 22,15 Muzică uşoară
starea do sănătate a oamenilor si a Din discuţiile purtate a reieşit că recz. In frumoasele tor costume cusute interpret aia de orchestra Manlo-
lua după caz măsuri preventive. Din îrilrecjtil colectiv este animat de do Ziua a doua a concursului a găz cu amici negru, 44 de dansatori din vani; 22,55 Concert de muzică u-
Fizeşti II, Ferteri si Ohaba Ponor au
acest motiv la spital vin încă mulţi rinţa de a contribui din plin la creş duit formaţiile de păpuşari care au interpretat cu multă precizie o suita soarâ.
pacienţi pentru lucruri mărunte; aglo- terea prestigiului unităţii, prin tra adus printre spectatori sute de co de dansuri populare. PROGRAMUL II: 7.50 Rapsodie -
merînd cabinetele. Puţin s-au depla tarea competentă şi atentă a oame pii. Piesa „Spaima dovlecilor" de pentru fanfară de Mircea Popa; "™+METÂNl/L_
sat medicii din Deva si în unităţile nilor, prin studierea permanentă a Cliira Dragomii a fost prezentată de Căminul cultural din Pui Ş-a do 8,00 Miniaturi de estradă; 9,05
romertlale ale oraşului pentru a con stării de sănătate a cetăţenilor şi teatrul de păpuşi al Casei de cultu vedit la înălţime. Brigada artistică Program inlerprelal de orches
trola starea lor de igienă. ră din Hunedoara, iar „Vulpoiul cro de agitaţie de aici, din care fac trele simfonice din Ploieşti şi In minele grizutoaseja fiecare loc
Comunişti' de la Spitalul unificat luarea măsurilor ce se impun. itor", piesa Mioarei Cremene, de că parte tineri tolenlati ca Octavcan Braşov,- 9,35 Solişti si orchestre ds muncă şi fiecare cameră subtera
din Deva au fost de acord cu cele tre clubul din Simeria. Socaci, Sorin Moraru sl Francisc dc muzică populară din diferite nă trebu/3 şă existe cel p u ţin o
spuse de medicul Marius Druker care V. ALBU S-a relielat in mod deosebit jocul Măih, a dat viata textului „Asta-i regiuni ale tării; 10,00 Cînlece lam&â de siguranţa cu benzină.
formaţiilor de teatru ale Clubului satul nost’ de azi” . Solistele Maria pioniereşti; 11,10 Melodii... melo Controlul existenţei m etanului
I.C.SH. si a Casei raionale de cul Ciobanu, Cristina Puia si Maria Fur- dii — muzică uşoară; 12,15 Re
tură din Brad, precum si a cămine dui au cucerit prin calităţile lor vo frene de ieri şi de azi — muzică cu lam pa se începe cu flacăra
lor culturale din Baliz si Gurasada. cale. uŞoără; 12,45 Muzică uşoară in n o rm a lă . Daca se observă f ila
La concurs a participat şi un nu terpretată de formaţii vocale,* rea sau alungfrea flacarei pînă
măr însemnat de recitatori şi citi Pehtru strădania lor in pregătirea 13,08 Folclor orăşenesc,* 13,30 la m arginea superioară a sticlei,
Sudorul Dumi tori artistici. formaţiilor merită’ apreciaţi învăţă Concert'de prînz; 15-13 Muzică-de
tru Ionescu, unul tor'ti Aurei Och&ami din Fizeşti 1, estradă de fon Hariulary — Dar- controlul se opreşte iar locul de
dintre evidenţiaţii Miron Coslea din Federi, precum şi clee; 15,45 Cîntece de Malei So- munca va fi evacuat pînă la a e ri
secţiei cnzangerie „Cîntecul şi densul prof. Angola Bălăci, directoarea Că cor; 10,00 Muzică populară; 16,30 sire Dacă nu se o bservă alungi-
de la Atelierele Roza vîhlurilor; 17,15 Valsuri de rea sau filarea fla că re i.se trece
R.M.R, Simeria. minului cultural din Pui. Chopîn; 17,30 Melodii populare
haţegan" la Pui interpretate la acordebn,* 18,00 Ti la determ in a re a procentuala a
PETRE FÂRCASIU m e ta n u lu i cu ffa câ ra redusă.
neri cîntăreti: Marina Crilovici —
Duminică în sala Căminului cul responsabilul subredactiei arii din opere,- 18,10 Scriitori ai
tural din Pui s-au adunat peste 250 voluntare haţeg secolului XX: Salvatore Quasi-
modo* 19,05 Am îndrăgit o melo V S )
ll
die — muzică uşoară romaneas J \ —
că; 19,50 Muzică de estradă; 20,30
Găudeamus (emisiune pentru stu J % J \ I NU UITATI !
Sentimentul uman denţi); 21,15 Din muzica secolu j t 1 i a j » i - ■/*. /
lui XX; 22.35 Solişti de muzică
uşoară: Cristian Popescu,
lrinfi
Brţevskaia, Fred Bongusto; 23,10 m
Concert de niuzîcâ preclasică,
(ţintuire din pag. I) piară. In clădirea unde învaţă vru pentru aşa ceva. Dar „Pră- 23.50 Cîntece de dragoste de pre
elevii claselor I—IV, inlr-una valâ" nu mai este ce-a fost. Oa tutindeni. ■ n A r r W S n a
H K IV
LOCUL de
potrivă şi pentru unii şi pen din săli se vorbeşte în limba menii i-au schimbat înfăţişa MUNCĂ VA Jl ( J tJ i
tru ailti, pe măsura mterpre germană Aici se găsesc o per rea. Cu tolii au lucrat împreu
tării. La sfîrşit, loti pleacă spre ie din fiii oamenilor de naţio na zile in şir şi astăzi „PrA- TELEVIZIU N E ----------— f - r
rasă mulluiiil!i unii pentru că nalitate germană. Elevii din vală”, dinlr-un loc urit, a de LA a CRiS/M
im asîsint la ui. spectacol fru dasele V—VIII învaţă în cea venii frumos. Uiîta a fost pie
mos, iar alţii pentru cf munca laltă clădire. Si aici, pentru cei ii u'no panta cea mai abruptă 19,00 Jurnalul televiziunii (I); iS a ti3
le-a fost răsplătită cu aplaiize cit? nallonalLltile germană sint : whsoiidatâ cu uri zid dc pia 19,15 „Şhti să socotiţi?" — emi
Mat tîrziu se adună hi aceeaşi tezerVate 3 ore de limba ma tră iar pe u buiă porţiune s-au siune pentru pionieri si şcolari;
srilă, Iii dam Ziua de odihni ternă Re Sdptdtîiînâ. In pauză plantat salcîml Măi este „Prâ- 10,30 Seară de teatru: Patima de
se continui Cine ştie, poate acelaşi clopoţel sună pentru vală" locul cel mai urît ?... Ci sub ulmi. In pauze; şah, poşta
înlr-o împrt,urare asemănătoa loH st aceeaşi curie îi pri neva spunea c l va fi în curind televiziunii; 22,05 Jurnalul televi
re. undeva cîndva, Vtlct Ale meşte la jdtică. "el mai frumos ioc din sat. ziunii (II]; Buletinul meteorologic
xandru a cunoscnl-c pe Bri La amenajarea şcolii, a curţii .Exemplul cu „Prăvnlă", unde ElZiM DE REPARAŢII BRAŞOV
ci i 11 o snii Brdlsth pe Maria şl la coiistructia dependinlcloi oamenii au muncit împreună ^ _ __ *
s-au Căsătorii Dar împrejilra- Iqienico-snnitare an contribuit pentru realizarea unut bun ob
tee nu cofildhz.3 şi nu sint nici prih muncă patriotică Ibtî pă ştesc, nu este singurul. Et a TIMPUL PROBABIL vinde d in sioc nem işcător de m ate
carne peste p!?,n singurii Cineva a numărat 8 rinţii copiilor E: cobsideră fost consemnat aici pentru că
familii de felul acesta. şcbala o fi două familie unde *. cel mai recent, dar exemple
Colectivul oecţiei preparate de carne şi conservt a .Şl senlihientele, cu ldqiU trese şl se instruiesc proprii' ă. acest fel se pot da multe. PENTRU <4 ORE ria le , pe bază de com enzi fe rm e :
I.R.l.C. Deva a încheiat luna octombrie cu rezultate lor, ît uHesc pte oameni. lor copii; iîr
frumoase în muncă. Datorită bunei organizări a între Oamenii aiu Pianul de Jos au Vi^.^e închisă cu ceru! mai mu.t
gii activităţi, acest colectiv a reuşit să producă peste înfăptuit în ultimii ani lucruri horos. Vor cădea precipitaţii sub — piese de schimb pentru tractor Utos
prevederile piamilui 34 loiie de prepmdte din carne. A ffoua familie “ - locui frumoase. Ele sint rodul mun formă de buţnită. Vînt slab din
La obliheiba succesului amintit Şi-au adus contribu 5» cii uhite a tuturor locuitorilor sud-esl si est. Temperalura va (i 26-27 ;
ţia maistrul Simion Moş, brigadierul lonn Andraş. mun mai urîi? satului, indiferent de naţlohă cuprinsă ziua între 8 $i 14 grade
citorii Cornel Binder, Petru Toriia, Matei Mocjhi®, Mâ litale, care urmează . j încre .ar noaptea între — 1 şi 4 gra — laminate neferoase;
nase Boldor, Aurel Codreanu, Ana Răscăneanu şi alţii. dere si hotăfît’t- politica parii de. Jim hi^ia ceoiâ locală.
Aceştia au folosit din plin maşinile si utilajele din In clase, 175 de copii, ro Despfe „Prăvală" tui satu di»lui Astăzi prietenia şî înţe- “ • profile grele;
dotare; timpul de lucru, au acordat o alentie sporită iului şi germahi, ascultă expli ştia că este locul cel mai urit legeicc dintre ei, făurite de-a PENTRU URMĂTOARELE 3 ZILE
respectării reţelelor de fabricaţie $i executării contro caţiile învătAtotilbr şi profeso Deşi nu era la marginea salu lungii veacurilor, s-a cimentat — profile mijlocii;
lulul pe faze de operaţii. rilor. Sînl 10 învăţători şî pro lui, acolo se aruncau fel de fel şi moi mult F. stă garanţie a V:2..._* schimbător.-*, favorabilă
FLORIN NEDELCIU fesori. Peste tot o curăţenie de gunoaie. Tferemi) era acci noi si insei,,,, . realizări în precipitaţiilor „i temperatura în — profile uşoare ;
corespolident exemplară, l disciplină exem- dentat şi, după unii, se pbtri- viitor. uşoară creştere.
— bare trase din oţel.
Ce3 interesaţi pof consuma fastele cu m ateriale
Dacă exista preucupo.v* din partea supranormative lâ sediui Uzinei de reparaţii dîti
CUM POATE FI consiliului de conducere e puteau
procura melasă şi ure^, jubstanl»*
La c o o p e ra tiv a care ar fi marii gradul ulilitai* Braşov s?r. Lunyâ 79, fteietan 126.93.
$i consiimabîlithte a cocenilor.
agricola de de animale pe care Ie deţin coop<*
Ţmînd seariia de efectivele mu-1
râlorii din llia si de faptul că bv. ! HMTREHKlIMDEREA DE CONSTRUCŢII Şl MONTAJE
p ro d u c ţie d in llia DEFICITUL DE lanta furajeră este definiră, se im
pune o gospodărire cîl mai bună
nutreţurilor. In această direcţie Irt
buie slăbirile râtii pentru loale spe [JiiEKniiilCt: l'ir. 5 _SIBIU
ciile şi categoriile de animale în func a n g a je a ză u rg e n t:
lie de stocurile de furaje existente,
In această perioadă, în unităţile a- dare în folosinţă a acestui adâposi d lingă cele 2 fînlîrii care existau la câ nu prea sint posibilităţi deoarfe* astfel incit iernatul acestora să se
u cole se fac ultimele pregătiri pen- (ost stabilit Ia 30 septembrie. Pină brigada de la llia a mai fost con si la sortimentul de grosiere se con noafA face în condititini salisfăcâloa- — electricieni calificaţi pentru staţii
• i iernatul animalelor în condiţii cit acum s-a terminat însă abia zidăria. .trudă încă una $i un jqhiab lung sialâ minusuri. Se pht asiy'ura doai re. E.sIm necesar să se supravegheze
ni ii bune. Preocuparea principală a Deşi marea majoritate a materialelor ;le aproximativ 10 metri. Atei va tre -30 tdne de coceni. Nici suculentei* apoi iot timpuf mdrinl de distribuin- de transfoririarc, circuite electrice secun-
lopernlorilor este de a asigura adă- au fost asigurate, consiliul de con bui insă instalată d pompă cu care hu s-aii asigurat in cantităţile nbee -i nutreţurilor pentru a se evita d^
.tunle. apa necesară şi de a echi- ducere nu a privit cu toată răspun să fie scoasă apa. ^are (sînl asigurate doar 00 0 tari' 'a începui brice risipă. In vederea J dare ;
i un balanţa furajeră. Astfel de ac- derea realizarea obiectivului prevă Pe lîngă cele amintite, asigurarea din cele 750 prevăzute), Iar la coi' substituirii fiiraifcdor deficitare voi
it ni s-au întreprins şi la coopera zut. Afirmăm acest lucru bazîndu-ne nutreţurilor necesare pe tot timpul centrale, fală de 147 lone necesar 1 rcbur luate măsuri db prriciihi.e a
1 , a agricolă de producţie din llia ne considerentul că în cazul cînd ai ierioadei de stabulatie este un aH se pol asigura abui 0 0: ărîtelor, şrdlurilor. borhotului rle conducători aulo pentru şantiere;
grajdurile existente la brigada fi existat mai miiită preocupare din factor importam de care depinde Din cele arătate rezultă câ la feelă şi a ci 11or bfoduse care Sa iier
ii llia sint terminale lucrările de partea cobperatorilor, lucrările de obţinerea unor producţii constante ir oeraliva din llia cu furajele exisieni uită hrănirea pe baze ştiinthve a — rutierişti.
i canizafe a evacuării gunoiului. La construcţie a grajdului puteau fi ter cursul iernii. Să vedem ce s-a între ;n prezent, hrănirea animalelor iiu s nimalelor. Spunem acest lucru de-
ir jl din acestea s-a amenajat o linie minate. Tărăgănarea lor a dus însă orins în această privinţă la coopera ooate asigura în cele mai bune con •areee producţiile obţinute pînă în
ik-oovil, iar la celălalt o instalaţie tip la o situaţie în care cu toate efor 1 iva agricolă de producţie din llia litiu ni. Pentru a înlătura deficientei ’rezerlf pe cap de anima! furajai sînl C o n d iţii de s a la riz a re bune, cazare
' norai. In felul acesia s-a uşurat •urile ce s-ar depune acum, darea Pentru buna hrănire <i aiiimalelbi semnalate s-a preconizat ridicarea vs Tcfi mici. De acbeh, se cere o preo
Bl lt rininca îngrijitorilor. grajdului în folosinţă nu se poate •unt necesare 435 tone db fînuri. Di/ 'orii nutritive a cocenîlbr. plin to apare continuă din partea consiliu* şi cantină la şantiere.
Pciitru crearea unor condiţii mai realiza nici în cursul lunii noiem producţia anului curent au fost slrîn area şi prepararea lor. Intrueît m ii de conducere, a tuturor cooperr.
bune de cazare a animalelor, coope- brie. se Insă abia 337 tone. Rezultă, deci există suficient spaţiu pentru însilo orilor în vederea ridicării activitâ Cererile *e vor adresa ÎNTREPRINDERII DE CONSTRUCŢII
latbril din lila au prevăzut sâ con- In privinţa alimentării cu apă a că circa 100 ton* finurî vor trebin zare, s-a stabilit ca tocatul si prepo ii din sectorul zootehnic pe o treau >1 MONTAJE iNERuETICE NR. 5 SIBIU modo Lector nr. 12, te
«.-uiaşcă 1ncă un grajd cu o capa fermelor de animale s-au efectuat lu subistîtulte Cu alt*- nutreţuri. In a- râtul cocenilor sâ se facă pe p*r 'A superioara. lefon 8500, ,*/vlc;u( oeisonal.
citate de 115 capete. Termenul de crări importante. Spre exemplu, pe ceasta privinţă trebuit precizat însâ curs, în raport de necesiUti. A. POTOPE