Page 31 - 1965-11

PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Sr. 3379
Q P IIR T A
B fi'.i
n * h « H 8
\ J*J B li B
r v f â f i i a î C B C
O B 1 hm « fe i L ■
k. t ’i ,*s n ( fc M ii
rPC m fm h 6 g _ B a
n _ w rii
1 1
bsi*' w 1 I I I s i tass
Mîllliml penlru înfăptuirea sar­
cinilor stabilite de Congresul al
IX-lea al P.C.R. cu privire la îm­
bunătăţirea calităţii produselor,
Biroul Comitetului regional de
partid se preocupă îndeaproape
de valorificarea tuturor rezerve­
lor de care regiunea dispune, ast­
fel ca acest obiectiv să fie realizat
în cele mai bune condiţii. în an­
samblu! economiei regiunii, In­
dustria minieră si siderurgică deţin
ponderea cea mal mare. Oţelul
produs la Hunedoara ia drumul
uzinblor constructoare de maşini,
pentru ă fi prelucrat si transformat
în diferite utilaje, agregate şi
instalaţii.
Potrivit sarcinilor stabilite de
Congres, oţelul hunedorean tre­
buie să răspundă celor mai înal­
te exigenţe ale industriei prelu­
crătoare. Acesta este obiectivul.
Care este însă realitatea ?
Discutam cu tovarăşul Gheorghe
Moşescu, inginer şef electrome­
canic la Combinatul carbonifer
Valea Jiului, despre extinderea
tehnicii noi în industria extrac­
tivă, mecanizarea inlr-un grad
mai ridicat a lucrărilor ibiniere
— Aveni nevoie de utilaje şi ma­
şini miniere — spunea interlocuto­
rul nostru — care să facă faţă cu
succes condiţiilor noastre de zâcâ-
minl. Industria constructoare de
maşini miniere ne-a trimis o sea­
mă de utilaje care se comportă
deştul de bine. Primim însă şi li­
nele utilaje care ne creează greu­
tăţi. Bunăoară, de la Uzina „U-
nio" din Satu Mare am primit
transportoare de lipul TR3 şi
TPI care au carenţe, cum ar fi
lipsa de accesibilitate la unele or­
gane, insuiicientă rohusteţe, insta­
laţie electrică ce se defectează u-
şor şl altele.
Problemele ridicate ne-au dat i-
deea unei anchete printre con
structorii de maşihi miniere. In
acest scop ne-am deplasat la U
zina „Unio" din Satu Mare, Uzina
mecanică de utilaj minier Baia
Mare şi Uzina „Independenţa"
Sibiu. Aici am aflat că există
preocupare penlru fabricarea u-
nor utilaje de calitate superioară
care să satisfacă exigenţele mi­
nerilor. Specialiştii pe care i-aro
consultat au apreciat juste obser­
vaţiile minerilor din regiunea noa­
stră. şi s-au angajat să facă toi
ce le stă în putinţă pentru ca in
viitor maşinile pe care le vor tri­ r u
mite să întrunească toate calită­
ţile. La rindul lor, au cerut însă
mai multă colaborare cu speciali­
ştii din industria extractivă. To­
varăşul Ion Dumitraşcu, inginerul
şef ol Uzinei ,;Unio" spunea :
— Prototipurile de utilaje le tri­
mitem pentru experimentare 1,»
• toiirifcJalegre urmează să Ic folo-
•săasbfh vMri' e nevoie să se urmă­
rească la . timp şi in condiţii po
trivite comportarea utilajelor şi
pe baza observaţiilor să se aducă
îmbunătăţiri. Din păcate, in prac­
tică, nu se întîmplâ tocmai aşa
Ocupaţi cu alte probleme, spe­
cialiştii mineri lasă pe planul at
doilea această chestiune, iar noi
ne trezim de multe ori că punem
In fabricaţie de serie un utilaj care
nu este îndeajuns de perfecţionai.
Păreri similare am aflat şi la ce­
lelalte uzine vizitate. Peste toi
însă am găsit o problemă comu­
nă, care explică în parte perfor­
manţele mai slabe ale unor fna-
şinî: calitatea oţelului. Aşadar
iată-ne pe firtil catizelor, din nou
în regiunea noastră.
De aici s-a născut întrebarea-
Cum se comportă otelul Hunedoa­
rei (a beneficiari ?
Răspunsul l-am aîlat părciifglnd
2.000 de kilometri pe MAGISTRA­
LA OŢEL-Ma ŞINA, unde am
consultat specialişti de la uzinele1
constructoare de maşini dili Re­
şiţa, Arad, Oradea, Satu Mare,
Baia Mare, Bîrlad, Galaţi, Brăila.
Ploieşti, Braşov, Sibiu.
L y j f l
4i
r V ^ fc
. ^ A ituror celor core concură la Producerea
'A .
fşV ra g fe p .
. £ d:h şaijele 17.65Q. 17.823, 17.945, care uu ujuus la O&iuu de rulmenţi din Bîrlad. Aşa cum arată analizele, rilzdţlllor de partid, care trebuie să mobi­ (io (uvurar oc«Iora car® doresc «6 portf*
otelul nu Corespunde cerinţelor pivele de laminate din totogralta noastră vă aşteaptă, tovarăşi de la HunedoaraI
® 1 i \ . n
L.
K g 1 i i i i
i i i i l
v
M
Z--
Cu o parle din beneficiarii Hunedoarei ne-am întil- înlre cele două întreprinderi. Vasile Bivolon ingincr- „Am constatat la Hunedoara — ni se spunea la Combi­
nit si in primăvară, cînd redacţia noaslră a organizat şef la Uzina „1 Mai" din Ploieşti sublinia faptul că. spe­ natul siderurgic din Reşiţa — o permanentă preocupare mm A
un dialog între producătorii şi beneficiarii de otel. Am cialiştii de la Hunedoara au bunul obicei de a-i con­ pentru îmbunătăţirea calităţii semifabricatelor. Dacă în IU v U a M
încercat un sentiment de bucurie acum, cînd aceştia sultă atunci cînd introduc in elaborare o nouă marcă trecut apăreau în mod frecvent amestecuri de materiale,
ne-au declarat că Hunedoara a făcut paşi înainte pe de otel destinat fabricării utilajului petrolier, ceea ce marcări greşite, nerespectarea lungimilor comandate, Dfi'/lTfC I * 7
drumul calităţii şi că o serie de oţeluri au caracteristici conduce fireşte In Imbunălăliren calităţii instalaţiilor ce sau rebuturi vizitii le, în cursul acestui an nu mai avem r u £ m L
ridicate. Cu atîl mai valoroase sl.nl aceste aprecieri cu le produc. reclamaţii de acest gen".
Iată o dovadă că observaţiile făcute de beneficiarii
Hunedoarei, prin intermediul ziarului nostru, au fost PROBLEMA
însuşite de către oţelarii şi lâmihalorii marelui com­
binat, că aceştia 6-au străduit să pună în fabricaţie
oteluri cu caracteristici superioare, de o calitate cît STAMDE
D l fi dl £ 2 mai bună. Acest fapt confirmă preocuparea susţinută a
f f întregului colectiv de* slderurgişti hunedorem penlru
fabricarea Unor produse pe măsura celor mai înalte In Rezoluţia Congresului al
La Uzina de vagoane din Arad ni se relata că „Oţe­ exigente, în pas cu cerinţele industriei nooslre socia­ IX-led al Partidului Comunist
cit ele au fost făcute de specialişti de la uzine cu pres­ lurile de diferite dimensiuni si calităţi, de secţiune liste în plin avînl. Totodată, chiar şi la mărcile de ole- Român se arată : „Ţinind pasul
tigiu în iară şi peste hotare ca „1 Mai*' Ploieşti, „Trac- rotundă, ţagle, corniere, oteluri late, corespund întoc­ luri Ja care beneficiarii au făcut unele observaţii, s-a cu progresul tehnic pe plan
torul“ Braşov, Uzina de construcţii de maşini Reşiţa. remarcat calitatea superioară a unui mare număr de mondial, — însuşind In rilm
Tovarăşul Inginer Alexandru Bilang, director tehnic mai condiţiilor tehnice prevăzute în stasurile în vi­ şarjei Specialiştii de la Uzma „1 Mai" (tiu Ploieşti îşi mai atrccleral noile produse. In­
lâ U.C.M. Reşiţa, remarca calitatea bună a unor laminate goare". De asemenea, tovarăşii de la Uzina de tablă exprimau satisfacţia de a avea drept principal furni­ dustria constructoare de ma­
primite de la Hunedoara. Tot el evidenţia faptul că se subţire din Galaţi afirmau că în privinţa calilă-lii oţe­ zor de oţel Combinatul din Hunedoara: „O întreprin­ şini trebuie sâ pună un accent
respectă în mare măsură sortimentul si graficul do li­ lului primit de la Hunedoara nu au de făcut nici o dbiec- inai mare pe fabricarea de linii
vrări şi că în general există relaţii bune de colaborare ţiune si că transmit mulţumiri otel ar 11 or pentru promp­ dere serioasă, de prestigiu, cu care se poale realiza o tehnologice comjrtcle; pe pro­
bună ediaborare".
titudinea cu care se achită de sarcinile contractuale.
ducerea de utilaje pentru noile
complexe pe care i6 construim.
Sint necesare îmbunătăţirea
introducerii in fabricaţie â noi­
lor maşini şi ulilaje, perfecţio­
Desigur, aprecieri pozilive am întîlnit în fiecare uzi­ Iad ne-au condus în laborator unde ne-au arătat sub în niod deosebit asupra omogenităţii şi purităţii ote­ narea continuă a colaborării şi
nă vizitată. Aceasta spre lauda siderurgiştilor hunedo- microscop cum arată o parte din otelul produs la Hu­ lului penlru sapele cu role, a rezilientei si a durităţii. cooperării întreprinderilor con-
reni, care şi-au cîstigat un binemeritat presligiu. Aproa­ nedoara. Apoi am fost In vi ta ti să vedem stivele de d|dl strucloare dc maşini, asigura­
pe fiecare beneficiar a avut însă şi observaţii critice ia rebulat, care aşteaptă să ia calea întoarsă la pro- — Nu putem să-l înţelegem pe tovarăşii din Hune­ rea stabilităţii proflUlrltbr de
adresa calităţii otelului, asupra cărora insistăm mai mult ducăior. Cu ajutorul apăratului de fotografiat aifl fixai doara — spunea tov. Vasile Bivolan, inginer şef. Pri­ producţie ale uzinelor"...... In-
în pagina de faţă, în dorinţa de a fi de folos combinatu­ aceste imagini pe peliculă şi vi le prezentăm în foto­ mim şarje de oţel pentru sape cu role foarte bun, in duslria siderurgică are de în­
lui huhedorean în eforturile sale pentru ridicarea în­ condiţii de calitate superioare celor cerute de noi. Lo­ deplinii o Importantă sarcină
tregii activităţi pe o treaptă superioară. grafiile alăturate. Nu slim cum se simt tovarăşii de la tul următor insă, ne decepţionează. Şi mai este ceva.
La Uzina „Rulmentul" din Bîrlad era pregătită penlru Hunedoara, noi însă am roşit. Să nu uităm că Uzina Uneori primim o(el amestecai. E adevărat, aceasta se — creşterea de aproape dbiiă
dirl Bîrlad exportă rulmenţi in aproape 30 de ţări irilimplâ mal rar. Dar oricit de rar s-ar intimpla, pen­ ori a produelioi de oţel, nece­
expediţie o scrisoare către Ministerul Industriei Con­ ale lumii, care trebuie să fie competitivi. Colectivul tru noi este foarte grav. Imaginaţi-vă o coloană dc sar dezvoltării întregii indus­
strucţiilor de Maşini. Un exemplar ne-a fost pus la dis­
acestei uzine şi-a cistlgat prestigiu peste hotare. Sîn-
poziţie. Extragem cîtevo fragmente: tem cu tolii datori să contribuim la ridicarea în conti­ prăjini de foraj de citeva mii de metri. E făcută din trii. Intenslficîndu-se procesul
„De la începutul anului piuă in prezent, am primit de nuare a acestui prestigiu. $i apoi, bîrlădenii, ca şi alţi mai muite elemente. Dacă se intimpla ca într-un lot de de modernizare a siderifrqiol,
la Combinatul siderurgic Hunedoara 3836 tone oţel beneficiari, nu cer altceva decît respectarea standar­ laminate să existe olct necorespunzător, se pot com­ va trebui dsiguralâ îfnbogîlţlrpă
penlru rulmenţi, din care a fost găsit necorespunzător delor. promite mai multe instalaţii de foraj. Şi alunei nc sortimentelor, mai ales cu oţe­
459 torte, adică circa 13 la sută. Respingerile se dato- Popasul făcut la Uzina de construcţii de maşini din trezim cu reclamaţii din multe colţuri ale ţarii. Doar luri de calitate".
noi htt piitem să analizăm in laborator flecare bară Aşadar, siderurgîştfi şi con­
de oţel... structorii cle maşini trebuie să
Inginerul Grigore Gîrleanu de la Uzina „Tractorul" depună eforturi comune perilru
» C R din Braşov, a linul să ne arale o frumoasă medalie a duce ia irlrloplinire, în mod
de aur, pe care tractorul rom.încsc a cuccvit-o anul exemplar acesle sarcini. Şi de
i L | ; n V fl J zi li u i acesta la Tîrgul inlerrialional dc la Lei.pzig. „Aici este o pa Ne si de aha, există în n-
Cm ă Hirta OâCOD d U U n ► f i a p Silii şl cohlHbUtla sldcrurglştiior din Hunedoara" — ne cest sens preocupări susţinute.
11
spunea el. Un aspect al colaborării în­
Este uh fapt cunoscut că tara noastră exporlă în lre cele două ramuri ale indus­
resc îndeosebi defectelor de structură: fisuri, relaşuri, Reşiţa a adus în discuţie calitatea otelului penlru mulle părţi ale lihnii IractOare care .se Inlcură fie apre­ triei noastre îl constiluie preo­
microrelasuri, ce depăşesc prevederile din standarde. osiile locomotivelor, despre a căror importantă e de ciere. Aclim se fabrică la Brăsov un tracior dc G5 de cuparea comună penlru fabri­
In prezent se mai află în întreprinderea noastră, la dis­ prisos să mai vorbim. După cum ne spunea tovarăşul cai pulere. cu performante tehnice superioare. Pla­ carea dc produse cu perfor­
poziţia C.S. Hunedoara, 204 tone oţel, respins ca ne- Lascu .Aurel, secretarul comitetului de partid de la nurile specialiştilor din Braşov vizează insă rr.ult mai mante riditâle. Acfeaslâ îhseriln-
corespunzălor. Cu toate că probele de laborator eiec- ir/.ină, in ultimul timp. rebutul la otelul penlru osii deparîe. Ei sin' preocupaţi ele găsirea urior soluţii pă creşterea .conlinuă a -.dM-
lurtlc confirmă calitatea slabă, delegatul Hunedbatci a oscilează în jurul a 35-40 la sulă. Parlea cea mai ne­ care să asigure Tabritarea de tractoare tot mal căutate genţei fală de produsele pro­
negat valabilitatea oblecţiunilor. plăcută pentru uzină este că de cele mai multe ori. pe piaţa externă. Dar pentru reuşită este ngvoie de prii şi rele ale furnizorului. Pe
In mod deosebit suhliniem faptul că planul nostru rebulul apare în faza firtală a procesului de producţie, oteluri cu caracteristici superioare. Iotă dc ce găsim nceoslă linie am aflat la, între­
de export pe anul acesta este periclitat ia tipurile de chelluindu-se in acest fel, lără folos, un volum im­ pe deplin juslificata prclonlia lor ca oţelurile primite prinderile beneficiare dorinţa
rulmenţi 3636 şi 3638, dîn cauza lipsei a 63 tone otel portant do manoperă. Cauza principală a rebutului o de la Hunedoara, nn ntimăl sâ respecte normele tehnice de a îrriljiinălăti standardele de
Rul 2 0 160-180 mm. Din acest necesar a sosit ia constituie incluziunile nemetalice. contractuale, ci să fie din ce îh ce mai bune. Or. oţe­ 'datv pe măsura progreselor rea­
sfirşltul lunii septembrie 31,6 tone, dar a fost găsit ne- Am aflat insă la Reşiţa, că de la Hunedoara vin şi lurile pe care le primesc în prezent, pe lingă că ait lizate pe plan mondial Din pă-
corespiinzâtor. multe şarj_- bune, cu un procent de rebut scăzut. unele impurităţi, ba chiar fisuri, au si o mare varialie cale, ni s-a spus că unii spe-
Anul trecut, de pildă, specialiştii de la Reşiţa s-au de­ a compoziţiei de carbon. Din asemenea oţel nu se pot rinlişlî ai Hunedoarei se lasă
Pentru că standardele otelurilor de rulmenţi preci­ plasai la Hunedoara pentru a vedea cum se elaborează fabrica tractoare a căror reuşită în exploatare sâ fie greu convinşi In stabilirea unor
zează ră abaterile de la microrelasuri la dimensiunile otelul pe care îl folosesc şi pentru a avea un schimb garantată. norme noi, ba mai mult, îheear-
peste 0 120 mm se stabilesc dc comun acord înlre de păreri cu oţelarii în scopul îmbunătăţirii calităţii. Observaţii critice asupra calităţii oţelului s-au făcui că adesea obţină cîerdqări de
furnizor şi beneficiar, am fost de acord eu un punc­ Cu această ocazie s-au elaborat un nulnăr de şarje a şi în alte uzine. Ne-am oprit însă asupra acestora, la STAS. Un exemplu (ipic 1-arri
taj mărit Oţelurile primite de la Hunedoara depăşesc căror calitate a iost mai bună, dovedindu-se că se considerîndu-le de cea mai mare importantă pentru năşit la Uzina „1 Mar din Plo­
însă cu mult punctajul stabilit. poale fabrica oţel bun. E greu de înţeles de ce nu ieşti De.aici an fost iriirlise la
Insistăm asupra rezolvării acestei probleme deoarece îmbunătăţirea activităţii la Combinalul siderurgic clin Hunedoara nişte sape cu role
pianul întreprinderii noastre este legat direct de asi­ există constantă In procesul de producţie. De fapt Hunedoara. De altfel, credem că acesle neajunsuri nu de producţie slrăină. pentru a
gurarea oţelurilor de rulmenţi — linia grea, iar întreaga asilpra acestei probleme vom nai reverii. sint străine conducerii combinalului care trimite des'u! fi analizate şi comparate cu
cantitate necesară pentru anui 1966 este planificată Deficienţe în ct priveşte calitatea oţelului fabricat de des delegaţi in uzinele beneficiare şl căte pe o1 Otelul fabricat în combinat. In
să se realizeze la Hunedoara". la Hunedoara am L.filnit şi la Llziiie dc utilaj petro­ studiul întocmit de laboratorul
In complclarea acestei scrisori, tovarăşii de la Bir- lier „1 Mai" din Ploieşti. Specialiştii dc aici au insistai cale sau alia este sesizată de deficienţele privind ca­ din Hunedoara se arată că o-
litatea otelului.
lelul străin este inferior celui
■ ■ ■ ■ ■ in H H M n M K K H iB M iK K B H B n B U fabt icat In larâ. Drept argu­
I— «II III I I n — ment se citează rezuitalu'i ana­
lizei Ia douăzeci de şarje fa­
bricate la Hunedoara, la care
In toate uzinele vizitate am dat de urmele trimişilor constate deficienţele. Ei s-au prezentat )a BÎTlad, unde foloseşte în nici un caz combinatului. Deci trebuie suma incluziunilor es(e siili cea
Hunedoarei; maiştri, tehnicieni si ingineri, specia.lişli în în fata probelor de laborator au fost nevoiţi să recu­ luate măsuri Poate că n-ar fi fost rău ca imediat după curulă de uzina din Ploieşti.
probleme de otel, au fost delegaţi de combinat să noască rebuturile reclamate. incidentul produs, cineva din conducerea C. S. H. să Cu toate acestea, combinatul
constate comportarea metalului livrat, să afle părerile A doua zi urma să se încheie procesul-verbal. Cei fi mers la Bîrlad penlru a rezolva cu competenţă toate hunedorean nu vrea să se an­
beneiiciarilor, sâ ia act dc deficientele semnalate, să din Bîrlad ne spuneau că delegaţii Hunedoarei au re­ litigiile. gajeze prin contract să reali­
legifereze probleme de colaborare. In majoritatea ca- fuzat să semneze, invocîud diferite motive, mai mult sa>< Tot la Bîrlad, ca $î la Ploieşti de altfel, au fost Şi zeze în anui 1966 oţei cu ase­
alţi delegaţi de la C. S. Hunedoa.ra. Mulli dintre ei menea performante. Nu putem
nu si-âu înţeles însă pe deplin rolul, nu au p'rlvlt obli­ înţelege de ce. De vreme ce
gaţiile C. S. H. fată de beneficidri ca o problemă poli­ s au realizat douăzeci de şar­
i’J IlIbl&Bfa sSUIBuul lalie comercială într-un sens îngust al cuvînlului. Esm je, înseamnă că se poate.
tică şi economică primordială ci, put şi simplu; ca o re
Dispute de acest fel pe mar­
clar că asemenea atitudini n-au ce căuta îri relaţiile dir- ginea îmbunătăţirii prevederi­
tre două întreprinderi socidlisle. Hunedoaro livrează lor din standarde se poartă şt
zurilor s-a apreciat competenta acestor delegaţi, obiec­ mai puţin întemeiate. Cei din Hunedoara ne-au otel întreprinderilor beneficiare nu penlru că vrea, c* cu alte uzine beneficiare din
tivitatea Ibr, dorinţa de ă contribui la stabilirea unor spus că bîrlădenii n-au vrut să semneze procesul-ver- pentru că e plan de stat şi deci lege. Iar dacă preten- tară. Or, trebuie înţeles bine
relaţii principiale intre producător şi beneficiar. bal. Pe cine să uredem? Fapt este că o importantă lille beneficiarilor cresc, asta nu-i rău,- specialiştii din că. în condiţiile avlntului im-
Am intîlnit însă şi cazuri cînd beneficiarii Hunedoa­ cantitate de otel, pentru care s-au cheltuit mari sume combinat sini datori să Iacă tot ce le stă în putinlă peluos al tehnicii, standardele
rei erau nemulţumiţi de atitudinea unor delegaţi. Pă­ de bani, stă nefolosit Ja Bîrlad, că de acest incident pfentrii u ^tisfilte exigenţele. irobuife mereu îmbunătăţite.
reri de acest fel am cunoscut la Uzinei de rulmenţi din ştie şi conducerea combinatului hunedorean. Ba din Aşa cum unt constatat, combinatul hunedorean are Altfel, riscăm să fabricăm pro­
Bîrlad. Consemnam că aici se găseşte o importantă can­ duse care nu-şi vor găsi cău­
titate dt otel necorespunzător. La sesizarea beneficia­ cîte <jm aflat, rulaţi, de acest gen între cele aouă în- relaţii bune cu /.iulie uzine din ţară. Ar fi bine ca ase­ tarea. Concluzia este deci, câ
rului, combinatul din Hunedoara a trimis delegaţi să l.^prinderi dăinuie de mai multă vreme. Or, asta nu menea relaţii de colaborare şi ajutor reciproc să fie în problema standardelor tre­
stabilite cu toate întreprinderile beneficiare. La baza
•îceslor relaţii trebuie ^ă stea dorinţa de a realiza un buie să existe o singură pozi­
produs finit cu performanţe ja nivelul celor mai bune ţie şi la beneficiar şi la pro­
ut pe piaţa mondială. ducător : îmbunătăţirea lot con­
tinuă.
m u
5 A
: r i-. r 4 P
|F ■ i I I
fii ti—4 ÎL* i st \ I I
Kilometrul 2.000 — Hunedoara. Carneţe­
cipolei probleme ce stă în faţa întregului
lele iîn t pline cu însemnări... Concluziile le colectiv de siderurgişti.
cunoaşteţi. Faptele sînt evidente şl orice
Ttebuie insistat asupra îmbunătăţirii teh­
hcercd're de justificare _ de prisos. Bene­ nologiei, dotării cu aparatură de măsură
ficiarii nu se vor mulţumi uu explicaţia că
şi control la nivelul cerinţelor, ridicării ni­
„nu sînt condiţii", ..probikmble sînt în stu­ velului profesional şi de cdnştiinţă al tu­
d iu " etc, ele. E nevoie ca la Bîrlad, Plo­ turor muncitorilor, mdiştfilor şi inginerilor
ieşti Reşiţa, Braşov şl în celelalte locuri
din combinat, perfecţionării organizării pro­
uhde Hunedoara îşi trimite produseie să
ducţiei, activităţii de cercetare ştiinţifică şi
ajungă oţel de cea mai bună calitate. De
de concepţie.
aici trebuie pornit. Clim se poale rezolva
această cerinţă? Intr-un singur fel: prin In combinatul din Hunedoara lucrează
'ontribuţlă întregului colectiv de Şidetur- tehnicieni şî ingineri bihe pregătiţi, cunos­
‘ işti. Şi nu numai o siderurniştilor. ci şi a cuţi, aşa cum ne-am dat seamă, în în­
treaga ţară. Ei au posibilităţi sâ găseoscă
cele mai bune soluţii dehtru fabricarea
îeta Iu fui. .
Vâ invităm la o largă dezbatere în coloo- unui oţel de calitate superioară.
'ele ziarului. Aşteptăm ca fiecare munci- Comitetul regional de partid Hunedoard,
'br, maistru, inginer să analizeze prin pris­ ‘oţi beneficiarii oţelului produS dc C.S.H.,
ma hteresOfui general, folosind toată go aşteaptă din partea cadrelor de conducere
md cuhbştiHţelbr de care dispune, pentn- ^ la Combinatul siderurgic din H une­
mSm& % * o sdoate în relief cauzale care foc ca V doara, de la comitetul de partid şi orga­
’ienefîcîdr să dungă otel de calitnte nech nizaţiile de bază. de la toţi inginerii, teh­
M 'espunzâtbore şi să găsească soluţii pen- nicienii şi muncitorii siderurgişti, sâ-$î spu-
■)â părerea în legătură cu aceste proble­
*ru îmbunătăţirea întregii activitotî. Un rol
deosebit în dceHştn acţiune revine orgo- me. Ziarul pune paginile safe la dlsporf-
lizeze toote forţei© înspre rezolvoren prin- ci pe ja ace-istâ Im portantă dezbatere.