Page 33 - 1965-11

Dt'.va

VnOlETAR! DIN TOATE JĂRILE. ONIJIVĂI
to vârAşul

CONSTANTIN PÎRVULESCU

LA 70 DE ANI

Comitetul Central al Partidului Co­ nară din România, ca membru al
munist Român a adresat tovarăşului Partidului Comunist Român, in anii
Constantin Pîrvulescu, preşedintele qrcî ai i(cgalită|ii şl după eliberarea
Comisiei Centrale de Revizie, urmă­ ţării, în lupta dusă de partidul nostru
toarea telegramă cu prilejul împli­ penlru instaurarea puterii clasei mun­
nirii virstei de 70 de ani: citoare şi pentru construirea socia­
lismului şi comunismului, se bucură
d r a g a to v a r ă ş e pîrvulescu, dc aprecierea întregului partid» a in-
ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA AL P CI Şl Al SFATULUI POPULAR (M A I Cu prilejul împlinirii a 70 de ani. Iregului popor.
în numelo Comitetului Central rI Vă dorim din toată inima, scumpe
Partidului Comunist Român, vă feli­
cităm pe dumneavoastră, militant de tovarăşe Pîrvulescu, vială Îndelunga­
seamă al partidului, şi vă urăm mulţi tă, sănătate şl mulţi ani de activita­
ANUL XVII. NR. 3380 JOI 11 NOIEMBRIE 1965 ani do viaţă. te rodnică pentru înllorirca patriei
Activitatea îndelungată pc care aţi Qoastre socialiste.
desfăşurat-o Sn mişcarea revoluţio­
Iarna se apropie. SIDERURGIŞTII şi-au realizat AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN te etaje, construită recent adăpos­
O ctâdlro moder.nă, cu mai mul­
COMITETUL CENTRAL
teşte un colectiv de neobosiţi cer­
cetători, caro a împlinit anul a-
Cum o întTmpinaţi ? angajamentul anual cesta 15 ani de activitate. Este
vorba de colectivul staţiei de cer­
cetări minieTe din Petroşani. Dar,
înainte de a face împreună o vi­
zită prin secţiile şi laboratoarele
Siderurgicii din Hunedoara şi Călan, antrenaţi acestei 6la|ii, «ă vă vorbim pe
într-o însufleţită întrecere socialistă, înscriu zi de zi scurt despre însemnătatea ei pen­
EVITAM EVENTUALELE pe grafice noi succese. Entuziasmul muncii, price­ lea Jiului si din alte părţi ale
tru exploatările miniere din Va­
perea şi hărnicia lor, au făcut să sporească continuu
tării.
indicii de utilizare a agregatelor — cale principală
Staţia de cercetări este, dacă .
de creştere a producţiei de fontă şi oţel. La Hune­ vreţi, o exploatare minieră în mi­
junsuri s-au luat măsuri de
doara, colectivul secţiei a lll-a furnale a realizat cu
S U R P R IZE revizuire si elansare a ca­ 75 kg. moi multă fontă pe m.c. volum util de furnal niatură, modern utilată, în care
minerii sînt înlocuiţi cu cadîe de
S-au
roseriei autobuzelor.
şi zi calendaristică. La Călan, prin folosirea raţio­
cercetători stiirvtilici si unde se
completat geamurile sparte
sau defecte, au fost repa­ nală a capacităţilor de producţie, s-au produs in experimentează sisteme de pro­
primele 10 luni ale anului 3.495 tone semicocs şi
rate uşile De asemenea, au tecţie a muncii, se verifică si se
Lucrătorilor din transpor­ rolerme, precum si bazinul mai mult de 10.000 tone utilaje pentru oţelârii peste fac omologări la u'tilajul electro­
tul auto, iarna Ic-a produs de apă caldă necesară por­ fost revizuite aparatele do plan. mecanic, 6c «instruiesc si se auto­
numeroase greutăţi. Sînt nirii autovehiculelor. încălzit „S1ROKO", si s-au rizează salvatorii din subteran si
greutăţile inerente, pricinu­ Cele mai multe greutăţi, dotat autobuzele cu apara­ In „focul continuu" al întrecerii siderurgiştîi din multe altele. Pentru exploalări-le
te noi. Din totalul mijloace­
ite de frici, căderi masive în sezonul rece, le întimpi- lor de transport în comun regiunea noastră, au produs în acest an peste plan miniere, de orice natură ar fi ele,
de zăpadă, polei. Ele însă nă conducătorii auto în par­ mai mult de 58.000 tone fontă şi aproape 30.000 tone statia din Petroşani înseamnă
pot fi prcîntîmpinale prin curs. Pentru prevenirea lor, doar 3 autobuze nu sînt do­ oţel. ceea ce pentru orice altă între­
preqălirea temeinică a în­ în cadrul reviziilor tehnice, tate cu asemenea aparate. Trebuie făcută o remarcă : îrvtreoga contitate de prindere constituie compartimen­
tregului parc, a garajelor si au fost spălate instalaţiile Lucru‘1 nu s-a terminat o da­ fontă reaiizotâ peste pla-n a fost produsă cu cocs tul de concepţie. Nu exagerăm
dormitoarelor pentru sezo­ de răcire de la autovehicu­ economisit. dacă 6punem că aioi, la Petroşani,
nul rece. Această proble­ le iulălurîndu-se încruslati- tă cu instalarea lor pentru Un nou succes în întrecerea siderurgiştilor regiu­ se află în studiu probleme care
mă a stat si in atenlia con­ ilc şi sedimentele, s-au ve­ că mai avem încă 20 de au- nii noastre a fost consemnat de curînd : ei şi-au in- pnvesc majoritatea exploatărilor
ducerii autobazei IRT.A. rificat si spălat instalaţiile miniere din ţară si îndeosebi pe
Deva. de alimentare si rezervele IO AN POPA deplinit angajamentul anual la producţia globală şi cele din Valea cărbunelui de pe
Analizînd deficienţele ca­ de benzină, au fost spălate şeful autobazei ecaiomii lo preţul de cost. In timpul care s-a scurs Jii.
re s-au manifestat in iarna bateriile de acumulatori si din acest an, planul valorii producţiei globoie a fost Un colecliv pasionat, format
trecută in activitatea auto­ s-a înlocuit electrolitul cu I.R.T.A. Deva depăşit cu peste 62.000.000 lei, realizîndu-se econo­ din cercetători ştknti-fici, ingineri
bazei, organizaţia de partid unul corespunzător tempe­ mii suplimentore la preţul de cost in voloare de peste mineri şi electromecanici, iehni-
a indicat conducerii tehni­ raturilor scăzute. (Continuare in pag. a 3 a) 60.000.000 lei. cieni şi muncitori dc înaltă cali­
ce luarea unor asemenea Printre măsurile luate se ficare, îşi îndreaptă zilnic eior-
măsuri, care.să asigure des­ numără si aprovizionarea Mobila produsă dc întreprinderea raională de Industrie locală lurile spre elucidarea unor pro­
făşurarea normală a muncii autobazei cu ulei si valvo- In complexul de deservire al Coo­ din Brad este apreciată datorită calităţii ei. Colectivul de aid de­ bleme de minerit, spre finaliza­
pe lot timpul iernii. Planul )inâ pentru iarnă, precum perativei meşteşugăreşti „Solidarita­ pune multă strădanie pentru a îmbunătăţi continuu indicii calita­ rea cit mai eficientă a cercetări­
de măsuri întocmit preve­ si cu alte materiale necesa­ tea- din Deva funcţionează şi o sec­ tivi. lor, concretizarea lor în soluţii
de lucrările ce trebuie c- re cum sînt: sticlă pentru ţie de reparat televizoare. In foloqrafie : Aspect din secţia lustruit mobilă. aplicative. Majoritatea cercetăto­
xeculate, termene si respon­ qcamuri, motorină, apă dis­ In foto: Aspect din secţia respectivă. y FOTO: I. TEREK rilor au de-acum o experienţă de
sabilităţi, pentru a putea fi tilată, lemne 51 cărbuni. 8-10 ani 51 chiar mai mulţi. Fie­
urmărită îndeaproape reali­ Deşt înqheţul si zăpada care secţie. îiecare laborator Î51
zarea lui. nu şi-au anunţat prezenta are deja specialiştii şăi recunos­
Parte din obiectivele pla­ în regiunea noastră, condu­ Toamna pe ogoare cuţi şi «turnaţi pent-ru problemele
nului respectiv au fost rea­ cerea autobazei a luat încă complexe rezolvate, penlru solu­
penlru
ţiile practice elaborate.
lizate. Astfel, s-au executai de pe acum măsura dotării înalta conştiinciozitate în nobila
în bune condilium drumu­ autovehiculelor cu cele ne­ lor muncă ştiinţifică.
rile de acces atil la autoba­ cesare. Se confecţionează
ză. cit si la coloanele auto pene pentru roii cu care va SPATELE CIFRELOR MEDII... O simplă comunicare a nume­
de la llia şi Dobra Prinlre fi dotată fiecare maşină la lor acestor oameni n-ar spune a-
lucrările ex’terioare care fel ca si cu prelate — unde proape nimic. Doar dacă vom pă­
sînt deja terminate se nu­ este cazul •—• lopeti şi lîr- trunde în qîndurile şi năzuinţele
mără amenajarea locurilor năcoape. Inlr-un stadiu a- Analizînd situaţia araturilor dc toamnă se constată că uni­ in viată lozinca: nici un petec de lor, dacă vom petrece alături de
de parcare la autobază si vansat. se află şi dotarea tăţile agricole de pe raza oraşului rcqional Deva, comparativ pămînt destinat însămîntărilor de pri­ ei multe nopţi albe «inerente mun­
coloane, precum si proteja­ autovehiculelor cu lanţuri cu cooperativele agricole din celelalte raioane, au înregistrat măvară să nu rămină nearat pină la cii de cercetare ştiinţifică si ne
rea gurilor de apă împotri­ antiderapante. Conducerea rezultate la un nivel mediu. Se pune insă întrebarea dacă venirea iernii. Efectul hărniciei de vom întrista împreună de încer­
va îngheţului. autobazei a luat măsurile aceste realizări reflectă pe deplin posibilităţile de care dis­ care au dat dovadă ţăranii coopera­ cările neizbutite sau vom trăi cli­
Pentru a le asigura călă­ corespunzătoare pentru ca pun unită|ile respective. Faptele confirmă că în spatele ci­ tori şi mecanizatorii se va materia­ pele înălţătoare ale bucuriei vic­
toriei, doar atunci vom înţelege
torilor şi lucrătorilor noş­ (oale maşinile să fie echi­ frelor medii se ascund o scrie de deficienţe. Dar. să vedem liza in producţiile sporite la ha ce se de ce tovarăşul Dumitru Ionescu,
tri condiţii bune pc timpul pate în ccl mai scurt timp despre ce este vorba. vor realiza în anul viitor. Experien­ cercetător la laboratorul de me­
ţa acestei unităţi ar pulea servi ca
iernii au fost revizuite si cu aceste lanţuri, pentru a tan ~ praf de gazare, a început
reparate ferestrele şi aco­ putea astfel fi prcîntîmpina- La înălţimea sarcinilor fost înfăptuite punct cu punct. Re­ un exemplu demn de urmai de către să încărunţească înainte de vre­
toate cooperativele agricole de pe
me, de ce tovarăşul Serqhei Ni-
perişurile auloqârii, gara­ (ă orice surpriză produsă de coltatul porumbului de pe cele 168 raza oraşului regional Deva. Cine alt­ tă. cercetător în laboratorul de
ba a fost terminat la data de 22 oc­
jului si dormitoarelor. S-a sosirea iernii. Primul popas îl facem la coopera tombrie Concomitent cu înmaqazi- cineva ar trebui să facă acest lucru aeraj n-are pic de linişte pină nu
reparat instalaţia electrică In anii treculi autobaza tiva agricolă din Simeria. Dc )a tov. narea recoltei s-a eliberat întreaga decil consiliul agricol orăşenesc ? izbuteşte, de ce tovarăşul Tibe­
de lumină s> forţă In ve­ noastră a primit numeroase Păun Răvaş, preşedintele cooperati­ suprafaţă de coceni. S-a creat astfel riu Loi din secfia electromecani­
că, întîrzie de multe ori lingă u-
derea asigurării temperatu­ reclamaţii de la călători, ca­ vei, am aliat că la această unitate posibilitatea ca cele 9 tractoare per­ Cu şi fără planuri tilajele care urmează să fie încer­
rii corespunzătoare în ate­ re sesizau just faptul că nif campania agricolă de toamnă se poa manentizate aici să fie folosite din cate, oscuHindu-le si cercclîndu-
le considera încheiată Sarcinile în­ plin la executarea arăturilor de toam­
liere, garaje, dormitoare si le sînt asigurate toate con­ scrise in planul operativ întocmit de nă. Tractoriştii din brigada condusă rămînerea în urmă le ca un adevărat chirurg. Dar,
aulogări s-au remediat de­ diţiile de confort. Pentru e- organizaţia dc partid şi consiliul dc de Aurel Mermezan, avind create pentru Ioii cei 32 de cercetători
Ştiinţifici, cei 37 de ingineri, pen­
fecţiunile de la sobe şi ae- vilarea unor astfel de nea­ conducere al cooperativei agricole au condiţii corespunzătoare de muncă s» nu este justificată lru întreg colectivul staţiunii, vi­
vială, au lucrat in strînsă colaborare aţa în continuă căutare este n-
cu brigăzile de cimp Folosind trac­ La cooperativa agricolă din Timpa tribuitul cel -mai potrivit.
toarele cu întreaga capacitate, lucrul este greu să te identifici asupra sta­
Să vă prezentăm acum citeva
fiind organizat pe schimburi prelun­ diului lucrărilor din această campa­ din laboratoarele staţiunii, să vă
CERINŢE ÎNDREPTĂŢITE, CARE Prin unităţile de prafaţa (293 ba) destinată însămin- nie. De ce? Preşedintele cooperati­ facem cunoscute o parte (Im pre­
gite, mecanizatorii au arat toată su­
vei. Iov. Viorica Marcu, ne-a infor­
ocupările concrete ale colectivu­
tărilor din primăvara anului viilor.
Cum a fost posibil să se înregistreze mat că planul la arături este de 120 lui de aici. Intrăm mai inlîi în
ba. Din acestea, pe 85 ha s-au efec­
laboratorul de aeraj. O sală lun­
un asemenea succes? Sînt mai mulţi tuat arături. Ar mai rămînc deci dc gă, poate cea mai lungă din cile
alimentaţie publică factori care au concurat Ia realiza­ arat 35 ba. Cum este oare posibil are 6talîa din Petroşani. Citeva ga­
IŞI AŞI, EAPTĂ REZOLVAREA din oraşul Hunedoara rea sarcinilor ce nc-au stat în fată — asa ceva cînd doar 50 ha din cele sint supuse cercetărilor din punct
lerii de mină, în miniatură, cons­
ne-a relatat tov. Răvaş. In
primul
82 cultivate cu porumb au fost eli­
truite la scară si armate diferit,
rind s-a pus accentul pe planificarea
berate de coceni, iar arături s au fă­
jumătate din
A intrat în practica obişnuită a acti­
Din primele ore ale dimineţii si pină seara lîrziu. specialităţi „la minut'' iar la şi organizarea judicioasă a muncii. cut pc mai puţin de Nici ingine­ de vedere al aerajuluî. Ventila­
această
suprafaţă ?
toare puternice pun in mişcare
buletele, restaurantele şi cofetăriile stau cu „uşile bufetul „Expres” există spe­ vităţii consiliului de conducere al rul Tiberiu Basarab nu cunoştea aerul la vitezele dorite. Aici. sîn-
deschise" fn fata miilor dc consumatori. Oamenii vin cialitatea zilei. Uneori, în­ cooperativei ca seară de seară să exact situaţia arăturilor cu toate că tem informaţi că laboratorul a-
aici cu dorinţa de a consuma din preparatele culi­ să, ceea ce se cheamă spe­ poate deduce din declara­ cofetării : „Metalul", „Cor- analizeze modul cum s-au înfăptui! zilnic el raportează cifrele ce se cesla se ocupă de mecanizarea
nare si de cofetărie pe care Ic oferă unităţile respec­ cialitatea zilei, qăsesti si în ţia tov. C. Pascu, gestionară. vinul- si „Garofita- asigură sarcinile, stabilite pentru fiecare zi. transmit la consiliul agricol orăşe­ aerajului general la unele mine
tive. Din acest punct de vedere privite, unităţile restul săplămînii. — Sini aici de citeva In qencral o bună deser­ S-a avut în vedere ca după analiza nesc. Astfel' stînd lucrurile e de pri­ nemetalifere, de modernizarea a-
respective relleclă preocuparea organelor tocate faţă O unitate mult solicitată luni, dar supe nu am ser­ vire. La micul dejun consu­ temeinică a deficientelor constatate, sos orice comentariu. eraju.lui la exploatările exi9tenle,
de desfăşurarea unui comerţ la nivelul cerinţelor este si ospătăria, aliată in vit niciodată, deşi ele sînt matorii pol servi cafea cu să fie luate măsuri corespunzătoare Pentru a ne edifica asupra proble­ de determinarea coeficienţilor
actuale. In ce măsură sint însă îndeplinite aceste incinta pielii de alimente solicitate. Bucătăria restau­ lapte, ceai cu unt si dulcea­ pentru sprijinirea brigăzilor si echi­ melor ce ne interesau am vrut să aerodinamici in cazul galeriilor
cerinţe de către unităţile de alimentaţie publică din In general se fac aprecieri rantului „Metalul" nu ne o- ţă, ouă fierte pelor rămase în urmă cu lucrările consultăm planul întocmit de orga­ armate cu boitori. In urma cerce­
oraşul Hunedoara ? ! pozitive. Dar şi aici se pare norează comenzile. Sint însă si aici unele la­ agricole. Rolul principal în mobiliza­ nizaţia de partid si consiliul coope­ tărilor efectuate în laborator si
Iu cele ce urmează, redăm cileva aspecte consta­ că meniurile sînt aceleaşi. Nici „Gospodina" nu se rea la lucru si folosirea raţională a rativei pentru campania de toamnă. în exploatări si a rezullaţelor bu­
tate cu prilejul raidului organizat pe această temă. dovedeşte la înălţimea nu­ cune. De ani de zile labo­ forţelor şi a mijloacelor de care dis­ Cooperativa noastră este o unitate ne obţinute s-a trecut la punerea
De mai multe ori, tov. Alex. ratorul de cofetărie prepară pune cooperativa l-au avut organi­ lor în practică
Udrcn, membru al unei e- melui oc-l poartă. Această aceleaşi sortimente dc pră­ zaţiile de partid din cadrul brigăzi­ mică si nu obişnuim să facem planuri
Un alt IahoralOT vizitat csle cel
chipe de control obştesc unitate oferă un sortiment jituri. Ba mai mult. in unele lor. Acestea au stabilit sarcini pre­ operative pe campanii — ne-a decla­ de încercare a utilajului clectro-
rat iov Marcu. Aici nu există nici o
Mîncare la poftă sau... semnala lipsa completă a destul de sărac de prepara­ z.ile sortimentele sînr si mai cise pentru fiecare comunist şi au evidentă zilnică a lucrărilor ce s-au dinamic. Diferite instalaţii elec­
te şi semipreparate, unele
supelor. La 8 şi apoi la 20
puţine din lipsa unor ma­
prevăzut termene pentru înfăptuirea
octombrie, la controlul efec­ din ele chiar vechi. teriale. lor. Controlul îndeplinirii sarcinilor efectuat si a celor cc urmează a se trice. întrerupătoare de mare ca­
executa O situaţie asemănătoare am
poftă Ia mîncare ? tuat, se semnala aceeaşi de­ arta culinară nu are darul Sărac este încă şi sorti­ n constituit o metodă care n-a lipsit fntilnit şi la cooperativa agricolă din motoare electrice sînt supuse la
pacitate, aparatură
de iluminat,
procedee,
Cu asemenea
ficientă, In răspunsul său
tov. P. Trifan, directorul să atragă clientela. Tocmai mentul de dulciuri. La toate din munca organizaţiilor de partid Răcia. Tov Szcmpaly Eugen, preşedin­ încercări asemănătoare condiţiilor
La loalc acestea, tov. Răvaş a ţinut
Se spune adesea că polla mai este încă o cale destul T.A.p.L, Hunedoara, dădea de aceea este necesară mai cofetăriile lipseşte sorti­ să adauge faplul că la baza activi­ tele cooperativei, ne-a confirmat fap­ din subteran. Se fac observaţii pe
vine mînrînd. Dar aceaslo de lungă. dispoziţie serviciului corner multă preocupare, mai mul­ mentul de ciocolată între tăţii desfăşurate de ţăranii coopera­ tul că nici la această unitate nu s-a marginea comportării lor, obser­
vaţii care se transmit apoi uzine­
este fără doar şi poale le­ Intri in restaurantul „Cor- cial (sef de serviciu tov. 1 tă gîndire în stabilirea me­ 1—1,20 lei, deşi a$a cum tori pentru slringerea recoltei vii­ întocmit un plan de măsuri privind lor constructoare. Tot in acest la­
gală de ceea ce ti se oferă vinul" şi consulţi lista cu Pilimon) să ia măsuri ime­ niurilor, o grijă deosebită ne argumentau lucrătorii de toare a slat experienţa acumulată în desfăşurarea lucrărilor din campania borator se studiază diverse ma­
să măninci. O mincare bună, meniul zilei. Taci acelaşi lu­ diate pentru a introduce în pentru a asigura o varie­ aici, el este mult solicitat. anii precedenţi. In acest an, ca ur­ agricolă de toamnă. teriale si sisteme de proiecţie îm­
pregătii ă cu qusl, place. cru la restaurantul „Meta­ meniuri si supe. tate a lor. Este necesar să mare a faptului că porumbul s-a însă- — Lucrările de semăna! si recol­ potriva electrocutării, se concep
Consumalorul care a găsii lul* sau „Carpati". Practic Operativitatea in soluţio­ se înlăture din vocabularul V. FURÎR mintat pe întreaga suprafaţă în ogoa­ tat le-am terminat, aşa că nu trebuie normative de iucru penlru creş-
înlr-un restaurant mînenrea nu-i nici o diferenţă, ne narea acestei cerinţe, se unor lucrători formula des re de toamnă, s-au realizat peste să no mai grăbim — ne-a declarat el
prelerală, pregătită pentru spuneau mai mu Ui consuma­ auzită : „nu avem". V. AtBU Acest tel de a privi lucrurile este GH. PAVEL
quslut lui, va deveni un tori. Ţi se oferă aceleaşi 2.800 kg boabe la ha, Cunoseînd efi­ cit se pnale de gresii dacă avem în
client al restaurantului res­ preparate, peste lot. Ai im­ Şi un şpriţ bun (Continuare in pag. a 3-a) cienta arăturilor de toamnă, ţăranii
pectiv. îl va prefera de fie- presia că lista cu meniul a cooperatori dîn Simeria au transpus (Continuare în pag. a 3-a) (Continuare în pag. a 3 a)
carp dală. fost trasă la sapiroqraf de După o masă bună, un
Mergind pc această idee. cineva din conducerea şpriţ lot alit de bun. es­ nu so poate servi un co­
niac glazurat, deoarece lip­ I
o serie de unilăli de ali­ T.A.P.L. te binevenit De lapl şi
mentaţie publică din oraşul Să fie oare această re­ înainte de masă o ţuică, un seşte zahăr.
Hunedoara, au reuşit să-şi petare de preparate culinare rom. un coniac sau altă bău­ De asemenea Ia toate u-
formeze clientela lor. să o- legală dc aprovizionare ? tură „stimulează" pofta do nilălile (cu excepţia restau­
fere si să pună In dispozi­ Nicidecum. Nimeni nu acu­ mincare. rantelor „Metalul" şi „Cor-
ţia consumatorilor, mai ales ză lipsa de carne si alte Dar de cele mai multe vînul") băuturile nu sint ţi­
In ultimele luni, un sorli- produse Deşi există un re- ori ospătarii sînt puşi în si­ nute la gheată, de$i acest
ment bogat de produse cu­ telar cu sute de feluri de tuaţia să nu ofere consuma­ lucru este cerul de consu­
linare, de cofetărie si pre­ mincare, se preferă insă şa­ torilor ceea ce doresc matori.
parate de bufet. „Tradiţia" blonul : ‘ciorba de perişoa- La majoritatea unităţilor Parc surprinzător, dar în
păstrală pină nu de mult de re, ciorba a la qrec, şi frip de alimentaţie publică din unele unilăli lipsesc sucu­
a pune la dispoziţia consu­ turile. oraşul Hunedoara, |i se ofe­ rile si limonadele. La ospă-
matorilor doar preparate Arn întrebat mai mulţi ră un „nu avem" atunci lărie gestionara ne „asigu­
din carne dc vită si porc bucătari si responsabili dc cînd soliciţi drojdie, rachiu ra" că numai azi (respectiv
se pare că s-a spart. In mn- restaurante, care este spe­ alb, rom, tescovină. Cit des­ în ziua cînd am vizitat uni­
jorilalea unităţilor se qă cialitatea casei. La ..Corvi- pre vinuri, doar 2-3 sorturi, tatea) lipseşte sucul. Dar lot
se«;c o scrie de preparate nul" tov. Tănăsoscu, gestio­ şi acestea din soiuri de sla­ ea ne spunea că de fapt uni­
noi din carne de pasăre, nar. ne-a răspuns că specia­ bă calitate. tatea se aprovizionează cu
din pesle si subproduse do litatea casei este tocăniţa Ce-i drept, gestionarii în­ suc si limonadă... o dată pe
carne. de pui cu mămăliqută. La tocmesc note dc comandă săptămină.
Această preocupare a „Metalul'’ tov. Resiga, bu­ corespunzătoare Din păca­
avut ecou în rîndul consu­ cătar sef. ne-a dat exact a te, totul se opreşte aici. Dar Dulciuri
matorilor care au apreciat celasi răopuns. Cei de la personalul din restaurante
interesul penlru lărgirea nu­ ..Carpati- nu i$i mai bat ca­ Si bufete a făcut lotul pen
mărului sortimental la pre­ pul cu asemenea probleme tru a servi cil mai frumos care lipsesc
paratele culinare. Ceva mai deosebit stau consumatorii cu băuturile
Dar de aici şi pină la sa­ lucrurile la cramă si bufe­ de care dispun totuşi ? Con­ Cofetăriile î$i au 51 ele
tisfacerea deplină a preten­ tul „Expres". La cramă sînt siderăm că nu. clientela lor : de Ia cei mici,
ţiilor locuitorilor oraşului oferite clienţilor o serie de La restaurantul „Metalul* pină la cei mari. Cele trei HUNEDOARA: Uzina şi oraşul; o îmbinare dc energie, for|5, elegantă şi frumuseţe.