Page 34 - 1965-11

PAGINA A 2-A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3380
■ n M M i

K T P H l
ESTfe i S T «
A JS
m m : S 3 g p l ^
i / n Nt B a ’g*. ^

BBS 4 ■

In curs de apariţie la Editura Meridiane
A
S i i

Homentfe dilua treesstssB
Codrii vuind, cu umbra cit veacul de adîncâ,
L-au îngropat sub frunze dar il aşteaptă încă
Nădăjduind minunea minunilor sub soare : Ba© m â î i e s c
Sâ treacă uriaşul din ncu la vînâtoare.
de ION CANTACUZ1NO
Izvoarele albastre adună prund de stele
fn urmă c\» 85 de ani, la 5 no­ de la Ştefan cel Mare si pină la tri.., puneţi mina pe toiag şl coBlh Visînd să-i vină umbra mâcar, să cadâ-n ele
iembrie 1880, vedea lumina zilei Duca-vodă. Astfel, în romanul daţi moştenirea asia 1.1 fă de pr- Cu cerul din privire, cu bolta grea a frunţii, Volumul face parfe dintr-o serie grafice în România (1891), momentul
in Paşcani, pe Vrenvca aceea „o „Zodia cancerului sau vremea reebe. Nicăieri in lume nu sini de micromonografii de largă popu­ realizării primului film românesc
îngrămădire de căsmîe 6ărcăcîoa- Ducăi — vodă", domnia lui Duca locuri mal frumoase-. Aproape deopotrivă cu arborii şi munţii. laritate, consacrate unor momente (Războiul Independentei — 1912) sl
se“, cel care in zilele noastre este «simbolizează pe acei domni răi In ceea ce priveşte limba folo­ importante din istoria filmului româ­ perioada filmelor sonore pînă In
socotit ca. unul dintre cei mai maxi care au fost pentru bieţii români sită de Mihail Sadoveanu, cei Cimpiile cu dropii foşnind ii cheamă-ntr-una, nesc si universal, ca si unor* aspec­ 1948.
scriitori români. adevărate blesteme, sub conduce­ mai de seamă critici literari, prin­ In cumpănă se-nolţâ ba soarele, ba luna, te caracteristice pentru mişcarea ci­ Bogat ilustrată cu fotografii din
Scriitor care si«a desfăşurat ac­ rea lor tara fiind suptă at:t de tre care si G. Călincscu, socotesc Da viscolele urlă, ba-ncep furtuni sâ fiarbă, nematografică contemporană, mon­ filme, lucrarea constituie o primă în­
tivitatea literară de-a lungul u- boierii hrăpăreţi, cît si de domn!, că ea este cea mai uimitoare iz- Dar uriaşul doarme sub verde vai de iarbă. dială si românească. cercare ele consemnare înlr-un vo­
nei jumătăţi de 6ecol si care n care nu făceau altceva decît , să bîndă a lui. Graiul istoric, dacă „Momente din trecutul filmului ro­ lum a unor aspecte ole istoriei fil­
dat literaturii noastre peste 100 mărească birurile" $i „să sfărî- îi putem 6pune a$o, folosit de Sa­ fn stoluri anotimpuri cutreieră să-l vadă mânesc" prezintă începuturile cine­
de' volume; M. Sadoveanu a cre^t me fălcile viclenilor". Sub dom­ doveanu, este valabil si pentru mului românesc. Cartea se adresează
o operă- imensă, in cuprinsul că­ nia unui astfel de feuda), pe care vremurile noastre, dar si pentru De urmei plină ţara ca toamna o livadă; matografiei româneşti si realizările deopotrivă cititorului amator cit sl
reia a integrat natura $i 6ufletul nu-1 leagă de tară nici un senti­ trecutul îndepărtat. Ideea aceasla Deşi e pretutindeni, nu-i nicăieri anume sale pînâ la jumătatea veacului nos­ spectatorului avizai în problemele de
omenesc, intuind măiestrit trăsă­ ment de dragoste, satele sînt pră­ C9(e plastic redata de către G. Că- Iar slovele-i, ca iarba, cresc peste fot in lume. tru. cultură cinematografică.
turile specifice ale caracterului date de slujbaşii domniei veniţi linescu î „Daca Ştefan cel Mare
Lucrarea cuprinde cea, 60 pag. text!
Sînt astfel descrise momentul apa­
nostru naţional si reusimd să dea după strîngerea birurilor $i oa­ $1 sîînt s-ar scula din mormlnt TRAIAN FILIMON riţiei primelor spectacole cinemato­ şl 60 ilustraţii,
o Imagine cuprinzătoare a poporu­ menii fug în păduri. Şi domnia şl ar vorovl cu noi, am încredin­
lui nostru, a tării. ţarea câ pe noi nu ne-ar pricepe,
Prin întindere, opera lui Sado- wsssn^m dar pe Mihat Sadoveanu, da".
veanu este' grandioasă, masivă, Originalitatea Iul Sadoveanu cons­
dominând primele sase decenii tă în acel echilibru lingvistic, în
ale secolului nostru ; prin cuprin­ acea dozare a materialului lexi­
derea vieţii1 poporului din cele cal folosit de el, de o a sa ma­
mai vechi timpuri şi pînâ în zile­ nieră, îneît să înlăture exage­
le noastre, a istoriei noastre cu rările. Asa se explică de ce arha­
epocile ei de glorie dar si de ismele si regionalismele folosite Mama-mi spune cîteodalâ La numai citeva luni după a- beletristicii universale, au fost trund, se leagă, formind a mă­
asuprire* prin oglindirea în ca­ de Sadoveanu sînt uşor de în­ Câ afunci cînd m-am născu! niversarea celor şase decenii dc asimilate. Iată încă o dovadă reaţă epopee a căzăcimli de pe
drul operei sale a sufletului po­ ţeles $i contribuie la ridicarea viaţă şi de activitate creatoa­ care explică o dată mai mult Don, în special, şi a poporului
porului* Sadoveanu devine un valorii literare a operei sale. Ca Ar fi vrut să fiu o fată re. prozatorul sovietic Mihail acordarea înaltei distincţii. sovietic în general. Ceea ce
rapsod al poporului român care si Iul Ion Creangă, limba noastră Sâ mă-nveţe la ţesut. Şolohov a primit cca mai înal­ Talent de o putere excepţio­ caracterizează această epopee,
a dăruit umanităţii un cînlec de l-a pus la dispoziţie un material tă distincţie mondială: Premiul nală, Şolohov s-a format, ca trăsătura care o face perenă
slavă închinat celor care cu eni pe care scriitorul, cu darul său Numai tatăl meu, sărmanul, Nobel pentru literatură pe a- scriitor din tradiţia marii pro­ este prezentarea destinelor po­
In- urmă aveau «suferinţa" drept Inăscut, dar si cu o muncă de Bucuros ca de averi nul 19G5. ze ruse şt în special la „şcoa­ porului. La aceasta se poate
.răsplată-". De' altfel scriitorul în­ continuă perfecţionare, a şirul Şi-a băut atunci tot banul O încercare de a-1 prezenta la" lui Tolsloi. El este un scrii­ adăuga măiestria zugrăvirii e-
suşi mărturiseşte adeseori că sc să-l folosească măiestrit. Si din La o crîşmă, în trei seri. astăzi pe Ilustrul scriitor. încu­ tor naţional şi popular. Prin pice a realităţii, arta dc a crea
Identifică cu poporul. „Pot face acest punct de vedere, ca $1 din nunat cu lauri, pare neavenită el. istoricele evenimente cu­ tablouri ample, care să redea
dlji nou, conşfient mărturisirea că cel a\ îndrăgirîi frumosului peisaj deoarece faima sa a străbătut prinse intre 1917-1945 şi-au veridic viaţa cu toate contra­
poporuî este părintele meu literar. al patriei, Sadoveanu este un scri­ Apoi pe poteci de iască dc mult toate meridianele. Ci­ găsit un observator lucid, un dicţiile el, măiestria de a în­
înţeleg1 prin asta cu am găsit, în itor cu un profund caracter na­ Spre păduri ei s-a tot dus titorilor noştri, numele lui le cinlăreţ inspirat, genial, care făţişa caractere omeneşti, fru­
acea comoată de care vorbesc, ţional. Prozatorul însusi. conşti­ Coblliţâ sâ cioplească este foarte apropiat, familiar. lc-a imortalizat intr-o fascinan­ museţea limbii si a stilului.
elementele armonice ale sufletu­ W ' u. ent de necesitatea ca scriitorul Pentru un oltean în plus; Şi oare nu aceasta explică, de tă epopee. Răsplată a muncii sale crea­
lui meu". să înfăţişeze specificul neamului fapt, cel mai convingător hotă­ Cărţile lui Şolohov ne pre­
său, afirmă: „De altfel pe cerce­ toare de patru decenii, bine­
Sadoveanu este un scriitor na­ lui Duca-vodă nu e singura de tătorii literaturilor nu-i interesea­ Chibzuia sâ mi-o aşeze, rârea Academiei Suedeze? zintă anii instaurării puleri! so­ meritată preţuire a operei sale
ţional atît prin tematica operei acest fel. ză si nu-i vor interesa decit lîle- Cind voi creşte, pe grumaz, Mai mult, opera scriitorului vietice („Povestiri dc pe Don"), literare, cununa de lauri pusă
sale, cît si prin limba folosită. Dimpotrivă, în romane ca i raturl cu caractere spcciîice ale Ca din zori pînâ-n amieze se bucură dc o mare şî în­ dramefe războiului civil $1 ni­ pe fruntea scriitorului cazac
Încă din volumele începutului şi „Şoimii", „Neamul Soimărestilor*. neamurilor, pe lingă acel gene­ Sâ vînd usturoi şi praz. dreptăţită popularitate, depă­ micirea bandelor contrarevolu­ din Staniţa Vcşenskaia ÎI a-
anume din cele publicate în anii „Fraţii Jderi", „Viata lui Ştefan ral omenesc comun tuturora. Fie­ şind pe cca a creatorului el. ţionare, a intervcnţionişlllor şcază înlre cele mal ilustre nu­
1904' $i Î905 („Povestiri", „Şoi­ cel Mare", „Nicoară Potcoavă", care neam trebuie să-şi aducă Poate mul|l din cititorii de pre­ străini care pătrunseseră în me din Istoria literaturii uni­
mii*. „Dureri înăbuşite" si „Crîs- Sadoveanu reliefează lupta pen­ nota sa în armonia obştească... Flămânzind, râbdind de sete, tutindeni al cărţilor sale îşi a- bazinul Donului („Donul lini­ versale — Mistral, Carducci,
ma lui moş Precup") pot fi relie­ tru independenţa naţională şi li­ N-au adus însă lucrări... de va­ Sâ bat pieţe cîte sînt, mlntesc mal degrabă trtlul epo- ştii'*), untrea gospodăriilor miel Tagore. Th. Mann, Rolland, A.
fate cele trei mari teme ale ope­ bertate socială a poporului în loare decît ace) care au avut in Bani numai sâ string in bete peelor, conţinutul lor, numele ale cazacilor dc Ia Don în col­ France, B. Shav, Pirandello,
rei lui Sodovoanu si anume : via­ strînsă legătură cu istoria Mol­ vedere elementul statornic al Ca să-mi cumpere pâmint... eroilor: Grigori Melehov, A- hozuri puternice — anul „marii O' Neill, Camus, Hemingway,
te ţăranilor oropsiţi si asupriţi, dovei. Fie că zugrăvesc „domnia neamului nostru, poporul cu limba xlnia, Natalta, Davîdov, de cît cotituri" (^Pămînt desţelenit") Steinbnch — ca să amintim
vfata poporului nostru $î atmosfe­ de aur" a lui Ştefan cel Mare sau lui". Anii mei însă fugiră pe cel al creatorului lor. A- şî evenimentele Marelui război doar ciţiva din marea familie,
ra apăsătoare, desfruclivă, a tir- pe cele alîl de scurte dar atît de Opera Iui Mihail Sadoveanu Călărind in şa pe vreme ceasla înseamnă că „Donul li­ pentru apărarea Patriei („El au încununaţi la rîndul lor cu No-
gurilor de provincie. Curind a- glorioase ale lui Tomsa sau Ni­ este pătrunsă de un suflu de cald nişti!" şt „Pămînt desţelenit" au luptat pentru patrie"). belu).
ce'stor teme li se adaugă cînta- coară Potcoavă, romanele enu­ patriotism. Vitalitatea creaţiei sale Şi deodată corzi de liră Infrat definitiv in patrimoniul Lucrările amintite se întrepă­ Prof. MIHAI GHERMAN
rea naturii patriei, din acest punct merate mai sus dovedesc că, a- este de fapt forţa şi sănătatea începură să mă cheme.
de vedere scriitorul' dovedind o lunci cînd domnii au fost apro­ poporului căruia scriitorul îi e-
neîntrecută artă de peisngist, Iar piaţi de popor si au luptat în nu­ partine prin opera si prin între*, Stărui atît chemarea In Editura ştiinţifică a apărut,
după eliberare înfăţişarea profun­ mele acestuia, tara a înflorit, deşi ga sa viată. Prin creaţia sa, Sa­ Câ-n(r-o zi fugii de-acasâ în condiţii grafice foarte bune, Sl „Un tîrg străvechi -dîrP apropi­
delor prefaceri soewile din patria lupta pentru nealîrnare cerea doveanu a demonstrat încă o dată Pe cind tata culca zarea erea Sebeşului".
noastră. iertfe din ce în ce mai mori. Nici că o operă de artă nu poate fi va­ Pe un căpâtîi de coasă. însumînd peste 600 de pagini, Revista beneficiază*.,de * colabo­
Din tinereţe încă, scriitorul şi-o in aceste romane nu lipsesc însă loroasă dacă nu-şi are rădăcinile .cel de al V-lea număr al revistei rarea unor cunoscuţi $î apreciaţi
ales ca erori aî povestirilor si ro­ problemele sociale, scriitorul sco- înfipte în realităţile naţionale. E.' „Apulum", publicaţia muzeului cercetători din cadrul institutelor
manelor sale ţărani răzvrătiţi îm­ tind în evidentă războiul crîncen rămînc unul din cei mai naţionali Ah, dacă ştiai tu tată regional dm Alba lulia. Academiei, cadre didactice din in-
potriva asupririi. Intr-un inter­ dus de răzeşi împotriva boierilor scriitori români, umanismul său Ce-o să-mi fie scris în frunte O bună parte a materialelor vătămîntul superior si oameni de
viu acordat ziarului „Vremea" din care le acaparează pămînturile, fiind umanismul poporului nosUu. Poate mă doreai tot fată din volumul de fată reprezintă ştiinţă din străinătate.
6 decembrie 1942. scriitorul măr­ Referindn-ne la zugrăvirea na­ Puternic ancorat în contempo­ Pentru mîngîieri cărunte. rezultatul ccrcetărHor ştiinţifice Prin conţinutul său, prin înalta
turiseşte : „Îmi place sâ caut lu­ turii patriei noastre, trebuie - să raneitate, ca om si ca scriitor, efectuate în ultimii ani de către ţinută ştiinţifică a celor 47 de
mina' şl burtăfafea, să caut drep­ recunoaştem că în afară de Emi- Dar n-am fost. Făr ă mă-ntoarce membrii colectivului ştiinţific al articole, „Apulum V" constituie
tatea. Toate acestea însă nu le nescu nici un alt scriitor n-a dat Sadoveanu era preocupai perma­ Eu m-om dus şi-i mult de-atunci..« muzeului si care aduc o contri­ un Incontestabil succes al entu­
pot găsi decit fie înfr-un trecu! .ilita viată nemuritoare frumuseţii nent de soarta poporului nostru r buţie valoroasa la îmbogăţirea ziasmului st harnicului colectiv
foarte depărtat, fie fn această ţă­ plaiurilor româneşti cum a dat „Ne simţim legaţi de el prin sîrt- Astăzi cobifiţa zace concluziilor ştiinţei istorice în de Ia muzeul Alba-Tulla. o carte
gc. căci în mijlocul lui sînt pă­
rănime Care îşi pâslrează o sta­ Sadoveanu. Din acest punct de Intr-un colţ printre uluci. legătură cu viaţa $1 lupta poporu­ utilă atît omului de stiintâ cît $1
tornică biinăcuviintâ". vedere o p e ra lui Sndovea- rinţii noştri ; I-am dor} ridicat la i f l g £ a | lui român pe acesle meleaguri. celorlalţi cititori.
standardul de viaţi al lumii nouă,
„ Păcat boieresc", „Rordeîenii", nu este o măreaţă epopee prin interes pentru cultură, căci Carii trupul i-l frâmîntă, Reţin atenţia: „Un‘ nou cimitir Tocmai pentru faptul că ne a-
„Mergînd spre Hîrlău", „Emi­ a solului natal, scriitorul cîn- în el zac afîfea mari valori, ca Ea-n genunchi cată spre mine: , de tip Nova la Teîus", „Un de­ flâm în fota unei realizări de
grant la Brazilia", „Un instiga­ tînrf murmurul izvoarelor si şoap­ pietrele preţioase în sinul pă- Coblliţâ de-ai fi sfintâ pozit de obiecte hallstnltiene de prestigiu pe linia valorificării ac­
tor", „Judel al sărmanilor'1, sînt tele frunzelor, foşnetul pădurilor Eu tot nu mă-ntorc la tine. la VinIul de Jos", „Monumente tivităţii de cercetare ştiinţifică pe
doar clleva exemple, grăitoare de brad si tăcerea tăinuită a inînlnlui. Cu tot sufletul nostru epigrafice din Apulum", semnate care o desfăşoară lucrătorii din
însă. care reliefează faptul că nopţilor, vîjîitul vînlului prin sih­ rîvnim ca acest neam, vrednic Câ pe corzile de liră de Al. Popa şî I. Berciu, „Opai­ muzeele regiunii, socotim că este
M. Sadoveanu „a descris Infer­ lele adîncl si liniştea înălţătoare prin suferinţă $i nobil prin însu­ ţele romane de In Apulum' do bine să facem cîteva propuneri
nul rural al epocii dinainte şi de din odincul codrilor, munţii si şirile Iul blînde să se ridice, să Care m-au chemat atît, C, Bătută, „Două documente în menîle 6ă ducă Ia îmbunătăţirea
după răscoalele ţărăneşti", nsa codrii, băltite si riurife patriei treacă punica veacurilor şi să a- Paşii mei de-atunci suire legătură cu execuţia lui Horia, urofilului $i calîlătii revistei.
cum arată George Călincscu. Toc­ noastre din munţii Neamţului plnă jungă a şi da tributul iui la pro­ Spuma treptelor de crnt. Cloşca si Crisan" si „Biserica ro­ Prima problemă se referă U
mai de aceea opera sa este popu­ la Valea Frumoasei, aflată în mun­ gresul necontenit a! umanităţii". manică de la Geoagiul de Jos" de conţinutul tematic al studiilor sl
lată de haiduci, acei răzvrătiţi cu ţii Sebeşului, din Deltă pină de­ De alliel, întotdeauna, scriito­ Azi mi-e coblliţâ cîntul Ch. Anghel precum si „Colecţia comunicărilor. Fiind o publicaţie
• suflet tare" care-si fac dreptate parte în Maramureş. SI. pretutin­ rul si*a arâtal recuno$(înţa-î fier­ Arcuit peste grumaz, de cămăşi femeieşti din secţia a muzeului din Alba lulia, in cu-
singuri, după „judeţul sărmani­ deni, simţi acea afinilale dintre binte faţă de popor, în care, aşa Iar în el e-ntreg pămîntul etnografică n muzeului regional □ rinsul său „Apulum" ar trebui
lor", după acea lege nescrisă dar sufletul scriitorului $i peisajul cum afirma el însush se află Dus de-al zorilor talaz I Alba lulia", aparţinînd Oliliei Per- sâ acorde o atenţie corespunză­
păstrată în sufletul năpăshiiţilor. patriei atît de îndrăgit de el. De „panteonul meu literar, Simplu si t'icck. toare problemelor specifice legate
Zugrăvind scene din ist oria aceea, la începutul cărţii, „Ţara rustic, fără podoabe, ca natura, C-TIN CHEORGHE-NAIDIN Două comunicări Interesante de trecu Iul si prezentul raionu­
poporului no9tru, Sadoveanu n-a de dincolo dc negură", Sadovea­ însă măreţ ca $i dînsa". Deva semnează Ion Raica de la muzeu! lui, din punct de vedere arheolo­
făcut altceva decît să reconsti­ nu îndeamnă pe cititori : „Nu Pro!. PATRAŞCANU TRAIAN raional din Sebeş — „Feuda de gic, Istoric s> entnoqrafic. In a-
tuie epic Istoria tării Moldovei lăsaţi să treacă zadarnic anii voş­ Alba lulia sub celale de pe valea Sebeşului" ccst caz şl colaborările din exte­
rior ar trebui sâ trateze astfel de
teme, sau dacă nu neapărat din
raza de activitate a muzeului, din
celelalte părţi ale regiunii. Actu­
După ceasuri de drum, prie­ (ala ii era măslinie, iar buzele Ungă mine. Măriuca doimea pe limbi dc ioc. plină de funingine dtiri de pădure. Acolo, obosiţi, alul volum cuprinde rezultate ale
tena obosi... Poposirăm în albia roşii. cărnoase, proaspete. Picioa­ buşteanul alăturat, zimbind... şi de scrum. pe-o căpiţă de fin. Măriuca mi-a unor cercetări din regiunile Cluj,
viului, pe-o plavie dc trunchi. Se rele ii sînt lungi, parcă prea Pornirăm încet, pc şosea, prin­ ~ Ve2i. Măriuca, colo e „Stîn- cîntal „In linul de cmînd cosit". Argeş, Bucureşti s.a. dar nu si
aşeză, culcată, pe un buştean lungi şi pline. Mi sc părea că ca afumată" / Tresări. Privi în­ Ascultam cintccul şi ecoul mun­ ale săpăturilor sau cercetărilor
qros şi luciu ca sticla. Zîmbca şi fata ii e din ce in cc mai lumi­ tre munţi. Pe nesimţite, poala delung. peste apă. colosul ne­ ţilor cc se teşea cu noaptea şi irhîvistice ale lucrătorilor unor
Irămînta absentă, intre degetele noasă, că nu zîmbeşte, ci ride munţilor prinsese a revărsa um­ gru. Apoi, spuse oarecum înfri­ apele repezi ale izvoarelor ce muzee cum sînt cele din Deva
sau Orăstie.
lungi, un bot de răşină. Nu mai cu intreaga-i fiinţă. Eu în tine­ bre dese peste şoseaua căruntă. coşată : licăreau negre, printre stînci Intre muzeele din regiune, sl
lusese pe Valea Sebeşului. Auzi­ rele n-am învăţat să rid. Atunci ...Tăcerea începu a se aşterne ră­ - Parcă-i o gură de reptilă prăpăstioase... în primul rînd ne gîndim la cele
se insă adesea de ea şi mai a- nu puteam invn(a. n-aveam dc coritoare peste munţi. Însoţea mezozoică ! De unde atîta funin­ Norii începură să sc destrame care au un profil asemănător, va
Ics citise despre Frumoasa. la cine. Ca să te deprimi să rîzi păcura nopţii ce se lăsa intune- gine pe acest „monstru" ? şi departe, peste munţi, in buza trebui să se statornicească o co­
O priveam enervat. Mă ener­ trebuie să vezi oameni rizlnd. - L-au alumat limbile de toc. laborare mat concretă si mai ac­
va totul : linuta ei. nepăsarea, ti­ Pe vremurile acelea, in satul cînd împrejurimile. Se părea că Aici, ani de-a rîndul. am şi ani, unei păduri, prinsese a se ivi tivă în toate domeniile de acti­
vitate. Muzeul regional din Deva
nereţea... tot. Gîndcam : ce-s meu. nu rîdea nimeni. Acum aş vuietul pădurilor ii şoptesc nu- ţapinarii arseserâ lemn... cercul purpuriu al lunii. Raze are si el o publicaţie — „Sarge-
degetele astea lungi. Ime, cati­ putea deprinde acest obicei dar - Scobitura ? arămii, firave, sc strecurau prin tia‘\ cel de al IV-lea tom fiind
felate ? Sâ trăiască tatăl său. Ion la bătrincte se învaţă mai greu... Au săpat-o. cu tîrnăcoapelc. desişul crengilor de brad. Şi în curs de apariţie. Dar nici a-
al Ţapinarului, s-o vadă... Cc Tocmai de aceea nu nuteam su­ ţapinarii. puzderie dc stele clipeau pe ce­ cesto nu numără printre colabo­
ştie ea cc-a fost... Dacă-i spui, feri ca cineva să rldă, chiar şl - Pentru ce ? ratorii externi cercetătorii de la
nu crede : ..Ei. n-o li lost chiar în somn.,. - Pentru a-şi afla loc de o- rul înalt. Rar, unde şi unde, cî- Alba lulia.
Este necesar ca cele două pu­
aşa Prinsei, cu toată puterea mii- dihnă noaptea... Pentru a se a- te-o dîră lungă sonda întuneci­ blicaţii — „Apulum" si „Sarge-
îşi rotea in jur ochii mari. ne­ niîor, capul buşteanului si-1 tă- dăposti de vînt şi de ploi... mile, pierind ca o clipă, fără ur­ tia" 6â apară cu mal mullă re-
gri. cu gene lungi. Pe spate, pă­ sucif spre matca apei. Ducă-se, - Nu înţeleg !... De ce tocmai mă. in abis. qu Iar i la le si prin alternantă (1 n-
rul lung i sc revărsa in bucle cu rîs cu fol !... Vroiam să scap in această văgăună, să-şi găseas­ - Mi-ai cerut să-(i cint cintc­ tr-un an una, în anul următor
strălucitoare. Rîdea de orice lu­ cu orice preţ de ristil acela că adăpost ? Pe drum intilnivâm cul tău preferat... Şi-am cîntat ! I cealaltă) si să refleeie activitatea
cru. lăsînd să-i clipească în soa­ proaspăt, tineresc. Fata se pră­ atîtea cabane frumoase... ...Spune-mi şi tu ceva... de cercetare din întreaga regiu­
re din(ii spumoşi. Ridca cind un văli în apă. Se zbătu un timp. - Se vede că n-ai mai fost - De mult. cind toamna ar­ ne. Cercul colaboratorilor va tre­
bui lărgit si prin atragerea mem­
buştean mai gros se arăta pe din tot trupul să se tină 1a su­ pe Valea Frumoasei I Astea sînt gintie nu coborîsc-n părul meu. brilor filialelor sau subfilialelor
matca apel, cind vreo pasăre tre­ prafaţă. Apa insă n-o ascultă şi acum. altădată... eram la fel. în munţi... Toţi, în­ .sediilor de Istorie $î filologie a
cea in zbor peste rîu şi se aşeza - Mi-e frică ! treg nucleul de partizani. Ascul­ cadrelor didactice de specialitate
in vreun arin. sau cînd vreun căzu spre lund. cu zîmbetul - Dc cc. de întuneric ? tam cintccul trist ce venea pe de la şcolile de cultură generală.
păstrăv sărea după cite o mus- proaspăt pe buze. Deasupra se - Nu. de noapte. undele serii, dintr-un vechi ca­ Nu ar fi lipsită de interes pre­
culifă. formară citeva unde circulare, - Totuna t val, dc la o stină îndepărtată şi zenta, în asemenea publicaţii, a
...Mă stingherea visul acesta la început mai mari, apoi din Să plecăm I Avem încă pustie... mai multor studii der etnografie
SÎ folclor, articole legale de unele
fără sens. hni venea sâ prăvă­ ce în cc mai mici. mai slabe, drum /... Mergeam încet. prin Intr-o gară pustie. intr-o evenimente si personalităţi ale
lesc buşteanul pe care se întin­ pină ce dispărură. negurile nopţii. tinindu-ne strîns noapte mohorîfă do toamnă, cu Istoriei locale sl naţionale, mate­
sese. Să cadă în apă. Să-i piară O tăcere de cavou cuptinse de mină. Alături, firul apei se ploi şi vini. la ooalcle de aramă riale de prezentare a unor monu­
visul acela fără noimă... teşea vrintre stînci. ale unei păduri cunoscusem o mente de cultură etc. Atenţia cu­
împrejurimile : pădurea. apa. fată brună. Stăm amîndoi, pe venită va trebui să se acorde is­
Soarele se ridicase sus. Pripea. melc cald : Măriuca, Măriuca. Din cînd in cind. soseaua se banca dc brad si unitul şuiera... toriei moderne si contemporane.
Era cald. O căldură înăbuşitoa­ munţii... In apropiere. în lungul ...Privii în jur. Nu văzui nimic. lumina, becuri mari îşi revărsau Deasupra. îngălbenite frunze sc Cele apuse aici nu minimali­
re. Purtam o cămaşă subţire de văii, şoseaua se întindea albă in­ Doar tăcerea şi noaptea cobora luminile din colţurile cabanelor, ridicau şi coborau intr-ana. Ne zează cu nimic valoarea revislel
in. albă şi totuşi mi se părea că tre sate şi munţi. Privii cerul se­ neagră prin păduri. neste pădurile bâtrine. In razele vedeam adesea pe aceeaşi ban­ muzeului din Alba lulia. Dimpo­
mă sufoc. Aş fi 1cpădat-o. să nin. Sus. in albăstrimile înalte, Ţigara încă-şi mai scutura scru­ lor, linii negre clipeau, se între- că dar. intr-o noapte, ca un abur trivă. „Apulum V", ca sl celelal­
mă răcoresc, dar nu eram sin­ se roteau ameţitor cîtiva uli... mul luci ‘ ca un licurici, cind in tăiau deasupra munţilor ca fire­ tulbure peste munţi şi ape. ve­ te apariţii editoriale ale anului
gur si gestul mi se părea nu ştiu fată ni se profila măreaţă o sco­ nise vestea că fetita brună că- în curs, dovedesc cu orisosintS
că avem reale oosibilităli pentru
etan. Atunci auzii dinspre josul apei. le unor păianjeni uriaşi, funicu- ztis* sub gloanţe, fasciste... ridicarea muncii de cercetare
Pata adormise. O priveam a- un strigăt vesel: Măriuca. cu bitură gingirică dăltuită intr-un larele. Atunci eram intr-o vădurc pă­ Ştiinţifică si de răspîndire în
tenl • sprincene, ochi. păr. Toa­ braţele întinse, rlzind. se în­ uriaş stan de piatră. înfipt in Tîrziu, întVnirăm o poieniţă trată CU coltuce in florari... mase a rezultatelor acesteia, la
te strălucitor de negre. Numai drepta spre mine... Mă trezii: poala muntelui, cu bolta arsă de cu marginile dinţate dc intrîn- un nivel superior.
I MÎNDRU
■ ■ W « M M M K M ■ ■