Page 37 - 1965-11

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ I
„ B A T A L I O N U L "
P A G IN A 1
D E I N T E R V E N Ţ I

H Se extind O melodie jucăuşă, datorie. Jos, Ia picioa­ se auzi altfel. Părea că
un cintec românesc co­ rele colosului de melal, o cloclrlie se zbate să
bora de undeva din un om se plimba de scape din scorbura în
suprafeţele ocupate înălţimi. In jur, ţipenie colo, colo cu privirea care s-a ascuns, iar a-
de om. Doar stropii re­ aţintită spre „ciorchi­ poi lişncşte spre înal­
pezi de ploaie „popu­ nele" viu. Stropii mă­ tul cerului... Nimeni nu
runţi îi loveau fala, dar
cu vii şi pomi lau" întinderea. Si lo­ omul nu se ferea. — mai vorbea Inlr-o li­
nişte, nefirească parcă,
tuşi, cintccul acesta...
— O
a
rîndunică
Hei. Morarule, trimiţi
M C 3 LUI REGIONAL HUNIEOOARAAL P.CR. Şl AL SFAT!JLUI M L AR REGIONAtJ prins a cinta pe ploaie găleata ? Nu vrei apă ? se asculta — „concer­
tul" de pe dealul Pcş-
— spune maistrul Du­ — înlrebă de jos Lazăr lişulul ..
Lazăr Breloteonu îşi
■■ ţa Frumos şi util mitru Albu. Dar nu ţi­ pei. împinse cascheta pe
Bretoleanu, -şeful echi­
ne mull, o cunosc cu
îndată începe să fluie­ — Am deslulăăă.. — ceafă apoi prinse să se
I ANUL XVII. NR. 3381 VINERI 12 NOIEMBRIE 1963 4 pagini, 25 bani re.. Auziţi, a şi înce­ veni vocea din înaltul joace cu verigheta dc
put. $i, Sntorcînd privi­ stilpuhii. pe inelar.
rea spre culmea dealu­ — Nu vezi? Vor no­ — Ce-mi văd ochii.
zise
lui, adăugă: vedeţi stîl- rii să ne ajute in mun­ Lazăre, zărindu- i maistrul
IARNA SĂ NE Dar ..rindunHcle" de că. completă Petrul. qliela. Doar nu...? Se
veri-
pul metalic
de colo?
Albu,
Si de sus, de pe lan­
pe el ? E i!
ţul de izolatori. Ion Pe­
nimic...?!
vine cînlecul... De acolo trul întinse mina, iar poale să nu ne spui
De aici, din margi­ qhcmolocul de bum­ — Nu, nu e a moa.
bac din căuşul palmei
E sos.
GĂSEASCĂ nea şoselei, virilii stîl- se umezea sub ploaia E a lui KU;cz.
pului ce se profila pe
pe slilpul
do dincolo
de şosea.
rece de toamnă. înmii-
Mi­a dat-o
cerul plumburiu părea
un ciorchine uriaş. ie apoi bumbacul în să n-o scape.
..Rindunelele- erau oa­ cutia cu tix şi, înccpînd LUCIA LICJU
meni, oameni care a-
izolatorii,
să
cureţe
CU ÎOATE colo, sus, la înălţimi prinse iar să fluiere. in pag. a 3-a)
(Cnntini/nre
ameţitoare, se allau la
De astă dată, cînlecul
SUPRAFEŢELE Primirea de către tovarăşul Chivu
a delegaţiei parlamentului englez
ARATE!
Preşedintele Consiliului dc Stal al tr-o atmosferă cordială, au participat
Republicii Socialiste România, Chivu Ştefan Voilec, preşedintele Marii Adu­
Stoica, a primit joi după-amiază de­ nări Naţionale, Jlio Murqulescu, vi­
O analiză a desfăşurării arătu- legaţia parlamentului englez, condu­
rilor de toamnă in unităţile agri­ să dc Ian Mikardo, membru al Co­ cepreşedinte al Consiliului de Stat,
cole din raionul Ha|eg a scos la mitetului National Executiv al Parti­ Criqore Grnmănu. secretarul Consi­
iveală că s-au obţinui uncie suc­ La „ziuă" într-un moment de răqaz, o glumă bună la care ia parte dului laburist, care face o vizită în liului de Slat, precum si* deputaţii
cese, dar că există încă rezerve lot schimbul lui Gheorqhe Ţăranu de la E. M. Lonea. tara noastră. C. Paraschivcscu-Bâlăceanu şi Mircco
care valorllicale, pot duce la Foto: N. MOLDOVEANU La întrevedere, care a decurs în- Rebreanu.
impulsionarea arăturilor. (Agerprcs)
Aceste lucrări sint încredinţate ŞTIRI • INFORMAŢII» ŞTIRI
Staţiunii de maşini şi tractoare din
Haţeg, care a întocmii graiice pen­
tru flecare brigadă şi tractor în „Valea Jiului" Petro­
parte. Dar. posibilitatea rea.liză- G h icito a re In discuţie,
tii sarcinilor propuse este condi­ şani, prezînlă in pre­ N E C i l l Z f l E I $1 M E f l R E L E
ţională de o seamă de factori. U- literara mieră pe Iară „Sfîntu'
Mitică Blajinu" de Au­
71 ti 1 din aceştia îl constituie crea­ rel Baranga. activitatea A
rea frontului de lucru necesar, Aslăzi, la orele 18,
prin eliberarea terenurilor. Aces­ în sala clubului Uzi­ Spectacolul oslo mon­ co m ercială
tei probleme însă nu i se acordă tat în regia Marietlei
atenţia cuvenită in cooperativele nelor mecanice din Sadova, cu decorurile
Cugir va avea loc o
aqricole din Sinlămăria şi Ostrov. ghicitoare literară cu şi costumele concepu­ La Simeria s-au des­ II
Lipsa de preocupare la(ă de eli­ folosirea unor frag­ te de Conslanlin Russu. făşurat de curind lu­
berarea terenului a făcut ca în u- mente din cele mai In distribuţie apar ac­ crările sesiunii slatului
nilăţlle amintite arăturile de toam­ cunoscute poezii ale torii: Dumitru Drăcen, popular orăşenesc. Cu
nă să he executate pe numai 50 lui Mihail Eminescu. Elisabeta Belba, Marcel acest prilej s-a anali­ care altădată erau necesari 40-50 de Mecanizarea pe scară largă a lu­
la sulă din suprafaţa planificată. In fala publicului Popa, Mariana Cerce), zat preocuparea Comi­ La data cind apar aceste rinduri colectivul întreprinderii forestiere muncitori; consumul de manoperă pe crărilor ne-a dat şi posibilitalea ex­
Se ivesc şi cazuri cind, cu ţoale speclalor vor recita Nicolae Gheorqhe, Ma- tetului executiv al Sla­ din Dobra îşi cunoaşte realizările dobindite in primele 10 luni de activi­ mc. de lemn a scăzut la jumătate. tinderii metodei de exploatare în
că terenul este eliberat, arăturile tovarăşii Liviu Mar­ ria Dumitrescu, Alex tului popular al oraşu­ tate. Planul producţiei globale a fost îndeplinii in proporţie de 101,15 la Lot mecanizat executăm, in procent trunchiuri lungi şi catarge, cu br:
se elecluează în rilm nesalislă- eea şi Alexandru Be- Zecu, Vistrlan Roman, lui Simeria pentru a- sulă, iar cel al productivităţii muncii in proporţie de 101,12 la sulă. Sc de 64 la sulă, operaţiunile incluse în găzi complexe, salarizate in acord
cător. Intr-o asemenea situa|ie se rian. Mîrcea Pînişoară, Vic- provizionarca populaţi­ detaşează ne! rezultatele înscrise pe graficele dc producţie ale lunii oc­ faza apropiat la lemnul rotund.- In global. Muncind astfel, noi am reu­
află brigăzile de mecanizatori care ROD1CA ROŞU loria Suehici-Ncdelcu. ei cu diferite mărfuri tombrie. La producţia globală, sarcinile au losl depăşite cu 11,25 pro­ parchetele noastre se lucrează cu şit să valorificăm mai complex masa
deservesc cooperativele agricole Ion Roxin şi Florin necesare pe perioada cente, iar produclivilatea muncii a marcat o creştere cu 5,1 la sută. Silit lemnoasă, indicele de utilizare a a-
din Bretea Română şi Sinlămăria. Plaur. de iarnă precum şi fe­ rezultate bune la care au contribuit din plin şi forestierii ce-şi desfă­ ccslcia a sporit lată dc cifra pioniIi-
Cauzele unor astfel de slărl de lu­ Cu piesa „Sfinţii’ M i­ lul cum lucrătorii din şoară activitatea in sectorul Dobra. De attfet este sectorul cu cele mai cală, ceea cc înseamnă că în cir­
cruri provin din slal j organi­ Prem ieră tică Blajinu", teairu! comerţ deservesc con­ frumoase realizări la principalii indicatori ai planului dc slat şi. în spe­ cuitul economic au intrai cantiiăţ
zare a muncii în cadrul brigăzilor, Văii Jiului realizează cial, la indicele cel mai dinamic: productivitatea muncii. Nuniai in luna mai mari de lemn rotund.
neutilizarea judicioasă a tractoare­ Sîmbătâ 13 noiembrie a patra premieră a ac­ sumatorii. octombrie cifra planificată a fost depăşită cu 3,99 la sulă. Salarizarea în acord global, prin
lor şi nefolosirea completă a zi­ ac. Teatrul de* slat tualei stagiuni. I. COJOCARU Penlru a vedea „ce a slal la baza rozii liotelor frumoase realizate esenţa ei foarte slimulalorie. a conlri
lei de lucru. Ţoale acestea au fă­ pină acum pe linia creşterii productivităţii muncii ?“ am iniţial o discuţie buit în mare măsură la sporirea pro­
cut ca pînă acum. în unilăţile a- la care au participat salariaţii acestui sector. La întrebarea noastră am ductivităţii muncii. Cîtova cifre sint
gricole din raionul Haţeg, arături­ primii trei răspunsuri edificatoare al căror conţinut il vom consemna de natură să argumenteze acest lu­
le de toamnă să se execute pe SSiuafîa arătu rilor mai jos. cru. Înainte, cind nu se lucra in a-
circa 3.400 ha. ceea ce reprezintă corrl global, un muncilor forestier
77.B la sută din suprafaţa planifi­ realiza o productivitate zilnică de
cată. 0,800 m.c., iar acum. atinge 1,230
Una din măsurile necesare pen­ O analiză a Sectorul noslru a olitinut rezultate mc,om zi, şi unele brigăzi chior
tru recuperarea rămînerii în ur­ desfăşurării lu­ bune în direcţia creşterii productivi­ 1,450 m.c./om zi.
mă, şi in general penlni Inlensl- crărilor de execu­ tăţii muncii. Faptul în sine se oglin­ Mecanizarea pe scară mai largă a
deşte în depăşirea planului la 12 sor­
ficarea executării arăturilor de tare a arăturilor timente valoroase cu 5.457 in.c. ma­ lucrărilor ne-a dat şi posibilitatea e
toamnă, este organizarea schim­ de toamnă in co­ E S E N Ţ IA L U L : teria) lemnos. Ce-am făcut noi pentru vitării unor construcţii pasagere pen­
bului doi şi a schimburilor de In­ operativele agrico­ a spori continuu productivitatea? lru scoaterea lemnului de foc. Si noi,
erţi prelungit, la un număr cil mal le, scoate la ivea­ Pentru noi, cei care activăm în do­ dar in proporţie mai mică decil co­
mare de Iracloarc. In aloră de o lă necesitatea lu­ meniul forestier, este esenţial, în lectivul din Sebeş, scoatem lemnul
asemenea organizare, îndeplinirea ării unor a.stlel de problema cc ne interesează acum, de foc cu funiculare şi aulotrol:
Filmului zilnic stabilii depinde şl măsuri care sâ S T A B IL IR E A modul cum se aleg şi stabilesc proce­ tractate mecanic. Avantajele econo
de modul de funcţionare a trac­ ducă la impulsio­ sele tehnologice de exploatare. Iulru- mice realizate de noi sint aceleaşi p«
toarelor, de remedierea fără in- narea acestei lu­ cîl, în majoritatea parchetelor, con­ care le-a obţinui şi colectivul dnt
tîrziere a fiecărei defecţiuni In a- crări Din harta de diţiile dc relief sint asemănătoare am Sebeş. Pe viilor această metodă dc
cest scop. atelierele mobile tre­ faţă care redă si­ PR O C ESELO R stabilit procese tehnologice similare, patru funiculare Wissen şi trei au-to- lucru o vom extinde mai mult.
buie să fie repartizate cit mai ju­ tuaţia de la data de cu mici diferenţe, bazate in special rolii tractate mecanic. In încheiere aş mai dori să ară'
dicios pe sectoare. II noiembrie a.c., pe mecanizarea intr-un grad cit mai Referindu-mă Ja avantajele ce de­ că, din dor-inla de a se folosi ma
Cu tot rifmul intens in care este reiese că torţele ridicat a lucrărilor. In 4oate parche­ curg de <..ci aş putea arăta că s-a bine timpul de lucru, noi am căulat
necesar să se lucreze, nu trebuie trebuie concentra­ T E H N O L O G IC E tele rectorului, fasonatul a fost me­ redus considerabil numărul de mun­ să amplasăm cabanele de locuit in
scăpai din vedere un factor de ca­ te mai mult pe ra­ canizat în proporţie de sută la sută citori şi de atelaje, preţul de cost al imediata apropiere a parchetelor.
re depinde mult recolta viitoare: za oraşului regio­ E Jesne de înţeles ce avantaje derivă lucrării a scăzut cu 50 ta sută pe
calitatea arăturilor. Specialiştii din nal Hunedoara de aici. Cu 20 de fierăstraie meca- mc. de lemn, în condiţiile realizării ŞTEFAN JURCA
flecare cooperativă agricolă au da­ unde executarea jv-e avem posibilitalea 6ă fasonăm o unei bune continuităţi a procesului şetuf sectorului de exploatare'
toria să urmărească îndeaproape arăturilor a rămas cantitate de masă lemnoasă pentru de producţie.
îndeplinirea indicaţiilor, prinlr-un mult in urmă. De din Dobra
conlrol zilnic al suprafeţelor ara­ altfel este necesar
te. De asemenea, este necesar să ca în fiecare uni­
se grupeze tractoarele, ceea ce a- tate agricolă so­
.sigură nu numai fr‘ *sîrea lor cu cialistă să 6e mun­ preocupat noi penlru folosirea judi­ resc zilnic ceea ce se reaJizează, iar
randament sporit dr- si o niai bu­ cească in aşa fel cioasă, la întreaga capacitate, a me­ seara prin scurte şedinţe, analizăm
nă calitate a lucrărilor. In aceas- Incit venirea ier­ canismelor cu care sîntem dotati. rezultatele obţinute peste zi.
1ă perioadă lozinca mecanizatori­ nii 6ă ne găsească M-am convins de mult că mecanis­ La noi, ca peste lot, se pune şi
lor trebuie să fie: „Nici un trac­ cu ţoale suprafe­ mele sînt mina noastră dreaptă şi că problema continuităţii funcţionării
tor să nu se înloarcă la brigadă 3 6 - 9 3 ' ţele arate. această mină funcţionează cu a<lît mai mecanismelor. Pentru a nu înregistra
fără îndeplinirea sarcinii zilnice bine, cu cît ne planificăm şi urmă­ stagnări, ne asigurăm, in primul rînd,
la arături". rim mai bine activitatea. Faptul că combustibilul necesar pentru 4-5 zi­
MI NA la i 5 noiembrie oamenii din parche­ le înainte, după un anumit număr de
tul pe care I conduc îşi vor realiza
sarcinile anuale este tocmai o urma­ ore de funcţionare, mecanismelor li
se efectuează cu regularitate revizia
ră a acţiunilor întreprinse de noi în tehnică necesară, iar pe rampele de
2 . $ 0 5 s - a m & p s & r a i această direcţie. Cum am procedat ? expediţie se asigură de seara cantită­
Sectorul din care fac parte mi-a re-
pjrlizal un plan anual pe mecanis­ ţile de lemn necesare efectuării
transportului in primele ore ale di­
Să nu vă mire, dar rii In vagoane e cald, în şir. Am aşteptat, aşa — Ii auzi numai pe me, în care a prevăzut ceea ce ire- mineţii. Uneori stocurile de masă
l-am văzut supărat şi-n plăcui... Plăcui pînă pe în cimp, de unul singur, âşlia care merg la De­ N O A S T R A buie să realizăm la fasonat cu fieră­ lemnoasă pe rampe se asigură pen­
Orăştie. Pentru că a- la Alba fulin. De aici în­ 18 minute pentru că o va. Dar eu i-am auzit şi străul mecanic, la scos şi apropiat cu tru 2-3 zile înainte.
veam limp mai mult, am cep a mă opri la toate „marfă- a garat limp de pc cei laI ţi care merg autotrolii Tractate mecanic, la încăr­ Efectul acestor măsuri se poate ve­
slal de vorbă cu cl L-ain semnalele, impiegaţii mă 27 minute (Aşa scrie la spre Petroşani, plînqin- cai in maşini cu trolii I.M.T.F. In fie­ dea şi numai enunţind cilcva cifre.
întrebai: ce are? hn prin staţii de-mi pierd R C M., la Simeria). Da' du-se că pierd legătura care lună, la începui, mi se reparti­ La doborit şi secţionat mecanic pla­
— Cum să nu mă su­ vlaga. M-am săturat să de ce n-a ţinut „marfa" spre Tq-Jiu, iar pe cei zează şi un plan lunar. Din acesta nul a fost depăşit cu 323 m c., la a-
păr cind, în fiecare zi, le lot ascult motivările: la semnal să mă fi lăsa1 re merg spre Arad că eu defalc sarcini zilnice, pe baza că­ propiat cu trolii cu 4600 m.c., iar la
mă ponegreşte (oală lu­ „Irebuie să stai azi in să Ircc in pace, şi-apoi Irebuie să stea pînă la D R E A P T A rora întocmesc grafice. Cunoaşterea încărcat mecanic cu 2.673 m.c., în
mea ? „Nu-i în stare, să-l Blandiana că e inlîrzial pulcau s-o gareze cîl 6 după-amiază cind au a sarcinilor ce le revin, o dat mecani­ primele 10 luni ale anului. Mai tre­
buie să adaug şi faptul că în anul a-
cilor posibilitatea unui autocontrol
desfiinţeze!" spun u- acceleralul". Ăsta are voiau...? Acu' să vrea ei, doua legătură spre Ora­ a* muncii desfăşurate pe o zi întrea­ ccsta maşinile ce transportă lemnul
nii, alţii zic : „Rablă ca prioritate De, numele lui nu mai plec! dea Ei nu ştiu cinc-i de Tovarăşul Jurcă se referea la a- gă. In funcţie de ceea ce ştiu că tre­ de la pădure n-au staţionat la ram­
asta n-am niai văzul?" e formal numai din Irei — Uite, îli înţeleg su­ vipă şi le aruncă pe toa­ vantajele alegerii unor procese teh­ buie să realizeze, mecanicii de fieră­ pă -nici o oră.
nologice optime, axate îndeosebi pe
iar alţii... Cred că e mai cilre, 201. (Cu sint tren părarea, dar nu chiar te in seama ta. mecanizarea lucrărilor. E un lucru straie, autotrolii sau încărcătoare î$i
bine să-mi ţin gura. — Uilc. vezi de ce-s asupra căruia nu mai insist. Aş dori organizează munca cît mai bine. Eu, TRANDAFIR IUGA
— Do' stai frate Ce ri­ supărat. Asla-i buba. Da' însă să mă refer la modul cum ne-am în calitatea mea de maistru, urmă­ maistru in parchetul Sălătruc
dici tonul la mine, că eu F O I L E T O N ■ acuni lasă-mâ în pace
le-am inlrebat omeneş- ră am treabă, mi au dat
!e ; Ce ai ? liber. Urcă-tc că te las
— Toi „omeneşte” iţi local...}. Si slau în Blan­ aşa, să ne laşi pe toţi pe jos, o iau din loc. în­
lâspnnd si eu, că in lim­ diana de m-apucâ som­ aici în Orăşlic. cerc să mai scot ceva Brigada complexă pe care o conduc cunoaşterea temeinică a meseriei Je
ba mea dacă li-aş vorbi, nul in loc să-mi dea dru­ — Păi lol aia-î! Dacă din cele 20 minute întîr- îşi depăşeşte lunar planul cu 20-25 Ia dă posibilitalea să valorifice su­
n-ai pricepe nimic. Ce ai mul pînă la Şibot. As ciş- pierd legătura spre Pe­ zirre. Poate prindem lo­ sută. Uneori realizăm chiar mai mult. perior masa lemnoasă, să-şi organi­
înţelege Iu. un om ca liga cewt timp Alteori troşani, Arad sau Hune­ tuşi legăturile. Propriurzis n-aş putea vorbi despre zeze mai bine locul lor cţe muncă,
•oii oamenii, dară aş flu­ mă tin în Şibot pentru doara, pînă ajunge 2.009 — Bine. mai vorbim o cheie neobişnuită a acestui suc­ efectuează mai repede diversele ope­
iera asm ţii. slridcnt, de că n-a venit frale-meu fn Simeria. la 12 şi 16 noi în Simeria ces. TotuJ a depins şi depinde de raţiuni.
mai mulle ori ? Ţi-ai as- mai mic, 2.312, de la Cu- minute, tot nu mai au Tn Simeria n-am mai modul cum ne-ain organizat noi mun­ In brigada pe care o cogduc, am
lupa urechile şi-ai zice: qir. călătorii alt tren. Cum apucai să vorbesc cu SPECIALIZAREA? ca. Cei 14 oameni din brigadă silit oameni conştiincioşi, care nu se lasă
„Ce l-a apucat să ne — Dar de ce nu-1 ici slau în Simeria pot să 2.305. Am rupt-o la fugă salarizaţi în acord global însuşi a- împinşi de la spate cind e vorba de
spargă timpanele ?". un pic ia rost pe fratele stea şi-n Orăştie Ba pe să prind Icgălura spre cest 6i6lem e stimulaloriu pentru realizarea planului. Cu toate acestea,
— Bine, bine. da' spu­ ăsta al tău ? Nu penlru deasupra nu-şi mai fac Deva. Si după mine au nea noastră. Dar nu aceasta e to- fiindcă muncesc efectiv in mijlocul
ne-mi ce au oamenii cu că-i mai mic, dar pentru nervi şi emoţii că ajung alergai femei cu copii in brigăzii, eu efectuez controale per­
• ;ne ? că de la Cugir la Şibol sau nu la legătura care braţe, bătrîni, călători cu M A R E In fiecare lună maistru) de par­ manente asupra modului cum 6 0 a-
Mai pulPi pnlin Irenul n-are voie să intirzie a fost bine qîndilă bagaje ce căutau trenul chet ne transmite sarcinile de pro­ chită ei de sarcini, compar de cîleva
'iieu, 2.305, apoi se po­ — N-are, sigur că — Stai. stai, iar în­ spre Petroşani. Cind an ducţie aferente perioadei. In funcţie ori pe zi cantităţile realizate cu ce­
toli. n-are ! Dar el, de, ca me­ cepi ? Potoleşte-le, ce văzut că nu-i trenul lor, de cifra g-lobală stabilită, eu imi de­ le planificate. Seara, fiindcă locuim
— Sînl nemulţumiţi zinul. Se scoală mai tir- te-agiti aşa I că ăla-i la linia a doua, falc sarcini zilnice, lucru de care ţin toţi la un loc, discutăm pe marginea
coun că nu sîm in stare 7.iu. (El, nu impiegaţii ca- — Mă agit I Cc şti In? au începui escaladarea seama cind hui repartizez oamenii la rezultatelor obţinute, iar acolo unde
nA ajung la timp în Si­ re-i dau plecarea Te Ţie puţin îţi pasă. Eu îi qarniturilor. Nu ştiu da­ L U C R U ! corhănit şi dat după cai, la încărcat vedem că treaba şchioapătă stabilim
imediat măsuri. Ca urmare, produc­
meria, că-mi pierd vre­ rog să reţii precizarea). aud pe cei ce merg la că l-au prins, că după şi descărcat autolroliu) tractat me­ tivitatea muncii noastre este supe­
mea pe drum şi-i fac să Ba inlr-o zi nu ştiu cine Deva spunînd;: din cau­ un minut trenul meu a canic şi încărcat în maşini. De all- rioară cifrei planificate, iaî cîştigul
-vardă ei leqăturile. Da' mi-a mai scos in cale za rebegitului ăluia iar pornit, iar 2 305 a rămas fel m-am OTientat ca la efectuarea fiecărui om nu coboară sub 2.000 lei
ce sini eu de vină ? Din semnalul închis dc la in­ trebuie să plătim cinci mulţumit că a reuşit să aceloraşi munci să repartizez cam a- pe lună.
Teiuş plec la 6.30 fix, trarea în Orăştie. Numai lei la autobuz şi rămî- ajungă, cu chiu cu vai, ceiaşi oameni. Ştiţi, intervine o oa­ TOAN SMETANCA
rfnd văd semnalul verde. acolo şi la Pricaz n-am nem cu biletul de tren la legătură recare specializare, care înseamnă şeîul unei brigăzi complexe
mare lucru. Oamenii se familiarizea­
Plec voios, ca şl călâlo- stat pînă acum minule în buzunar” . S. POP Text şi foto : A. OARGĂ.
ză mai b>ne cu anumite operaţiuni,