Page 38 - 1965-11

PAGINA A 2-A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3381
w m u e c a a H

ŞANTIERE CETĂŢENEŞTI întreprinderea r a io n a l ă

DE INDUSTRIE LOCALĂ
[ F r u m o s
__y
Orâştie, strada Nicolae iitulescu
Poale surprinde, dar un luciu esle cert. Pe o bună parte din
străzile comunei Petreşli din raionul Sebeş se circulă acum pe
trotuare ca la oraş. Folosim expresia unui localnic : „pe aici noroa­ nr. 20 telefon 171
iele au fost învinse !" Pe mal bine de 2.000 m p de trotuar de pe
străzile 1 Mai, Zorilor şi Valeu Sebeşului oamenii circulă pe tro­
tuare din beton. PRODUCE Şl LIVREAZĂ, PE BAZĂ DE COMENZI FERME. UN
au îosl alese palru comi-lele de con­ BOGAT SORTIMENT DE :
Âsa s-a născut strucţii. In- fruntea lor nu fost aleşi — umeraşe pentru bârbaţl, femei şi copii, de diferite ti­
iov. Matei Dcnqel. Ghoorqhc Dcac,
losif Achcl şi Mihai Rcinlh, oameni puri, cu combinaj de material plastic şi armături nichelate, e-
ideea cunoscuţi şi apreciaţi în întreaga co­ legante, moderne şi durabile ;
mună.
Dar, toiul trebuia tocul în aşa tel
...Era la începutul acestui an. în­ incul lucrările din campania nqrirolă — prefabricate simple ca ; bolţari de mină, borduri pen­
tregul sat participa la un eveniment să nu sufere. De aceea, la amenaja­ tru drumuri ;
deosebii ; dogorea celor mai harnici rea irohiarelor nu fosi orqonizote ac­
şi buni qospodari din ritului lor ca ţiuni de muncă patriotică îndeosebi — prefabricate simple pentru garduri, slîlpi de gard şi
deputaţi In sfatul popular. în 2 ilele de duminică şi cînd lucră­ plăci pentru armături în mină ;
Şi cum în asemenea prilejuri este rile agricole permiteau.
momentul cel mai polrivit pentru a In fala caselor do pe străzile Zo­
chibzui ce mai trebuie făcui in vi­ rilor, 1 Mai şi Valea Sebeşului, fie- In satul Slreint, raionul Alba, — traverse de mină, linii industriale şi
itor pentru a schimba fata satului, care localar îşi orqnnizase un şanli- a fost dat în folosinţă un fru­
pentru a-l face tot mai bine gospo­ er. Se lucra de zor. Oamenii, vecinii Cum folosim pămînful ? mos magazin universal. EXECUTĂ :
dării, alegătorii şi deputalii s-au sfă­ se ajutau înlre ci cu materiale şi la In fotografie: Aspect exte­
tuit. lucru. rior al noului magazin din — diferite piese mecanice din fontă precum şi modelele
In circumscripţiile unde sînt depu­ Acestui entuziasm i s-nu alăturat SE EXTIND SUPRAFEŢELE Stremţ. necesare ;
taţi Iov. Ilie Faur, Dumitru Muntoiu, şi o serie de meseriaşi din comună. t Foto : N. GIURGIU
F.calerina Kelinger şi Nicolac Za- Zidarii Matei Binder, Vasilo Barb. — diverse construcţii m etalice cu material propriu şi al
plenic s-a insistat in mod deosebit pe Ion ICanneft, Ştefan Fleischer şi Gh.
amenajarea de trotuare din beton. Sentoa au (ost cei care au turnat beneficiarilor.
Propunerile au ajuns la sfatul betonul, l-au eqnliznt şi sclivisit. Şi OCUPATE CU VII Şl
popular. Aici, membrii comitetului totul prin muncă palriolică, din do- Inform aţii suplimentare se pot obţine la sediul întreprin­
executiv au analizat posibilităţile. Din rinia de n-şi aduce contribuţia la o La Cooperaliva agricolă din aplicăm cu bune Tezultate siste­ derii din Orâştie.
contribuţia voluntară puteau fi alo­ acţiune menită să ridice aspectul gos­ Bucerdea, raionul Alba, preocupa­ mul de terasare continuă, iar aco­ P E
caţi doar 5,000 lei. Suma era prea podăresc — edilitar al- comunei. rea penlru folosirea cit mai depli­ lo unde pantele sînt mai mari fa­
mică, comparativ cu ceea ce alegă­ Şi alături de aceştia si-nu adus nă a pămîntului ocupă un loc de cem terase individuale. Pînă în
torii propuseseră. contribuţia al|i zeci si sute de oa­ seamă in activitatea ţăranilor coo­ prezent s-a executat -terasarea la S C U R T
Preşedintele comitetului executiv, meni. Fie ca a fost vorba de strîn- peratori. Aici se studiază folosirea livadă pe o suprafaţă de aproape
Ion Ccnuse, s-a consultat cu cetăţenii sul pietrei din vînl Scheş, de făcut unor noi rezerve de teren, se fac 40 ha
din comună. A stat de vorbă cu ei săpături, de încărcat şi descărcat pie­ proiecte de viitor pentru ca de pe O atenlie deosebită acordăm ÎN Â7ENTM
şi s-au gîndit la soluţia cea mai bună. trişul. cetăţenii, tineri şi vîrslnici, fe­ fiecare bucală de pâini n-t să se plantărilor masive noi, atît in ce © Ulecistii de la E.M. Lupenî, ne O t QŢf
In sesiunea din luna aprilie şi a- mei si bărbaţi au pus deopotrivă u- obţină maximum de producţie, cu priveşte vita de vie c-ît si livada scrie tov. Gheorghe Bozu, au pres­
poi într-o şedinţă cu comitetele de mărul. Ion Riscă. Traîan Radu. Nico- cheltuieli cit mai mici. Despre a- de pomi. In toamna acestui an şi tat pînă acum 6.200 ore de mun­
cetăţeni s-au cîntărit posibilităţile. lae Bîscă, Ch. Albu, Ion Bucbner, ceasla, l-am rugat să ne vorbească în primăvara anului viitor vom că patriotică la colectarea fieru­ COPTURI REO
Faptul că cetăţenii de pe mai multe Faurentiu Pfaff. Maria Vlad. Aurica pe tovarăşul Nicolae Cotea, ingine­ planta vilă de vie pe o suprafaţă lui vechi, cu-rălarea vagonetilor
străzi ale comunei îşi manifestaseră Nislor, Ştefan Rnkoşi, sînt doar cîli- rul cooperativei agricole de pro­ de 12 ha, iar pomi pe a-l le 42 ha. de mină, stivuirea materialului
dorinţa să amenajeze trotuare din va din cei mulţi ducţie. Iată ce ne-a relatat : In acest scop au fost luate o serie lemnos si la alte lucrări. Tinerii
beton, dădea qaranlia că ei vor pune IJn ajutor preţios la această lucra­ — Cooperativa agricolă de pro­ de măsuri in ce priveşte executa­ au colectat şi expediat otelăriilor,
tot atît de hotărît şi umărul la rea­ re l-au dat însă şi qospodăria agri­ ducţie din Bucerdea dispune de rea lucrărilor de desfundare a te­ de la începutul anului şi pînă a-
lizarea lor. colă de stal, cooperaliva aqricolă de un 'teren foarte propice dezvoltă­ renului, terasare şi săpatul gropi­ cum, 450 tone de fier vechi. Prin­
producţie, conducerea fabricii de hîr- rii viticulturii şi pomicultuni. Toc­ lor. Cu sprijinul S. M. T. s-a tre cei mai harnici utecişti .se nu­
Participare lie care an pus la dispoziţie unele mai acest lucru a st/l la boza o- efectuat desfundarea unei suprafe­ mără tov. Todor Mărgineanu, nju-
mijloace de transport, au mobilizat
ţe de aproape 10 ha în terenurile
rienlării noaslre spre extinderea
salariaţii la sprijinirea acestei acţi­ suprafeţelor ocupate cu vii şj pom slab productive. De asemenea, s-a lor miner, Mihai Blaga, miner şef
Popa, mecanic,
de echipă, loan
entuziastă uni qospodăreşli. bilitălde de înfiinţare a unei I inceput săparea gropilor pentru Valter Gozman, lăcăluş, Ovidiu
In urmă cu 3 ani, studiind pos
plantări de pomi.
Deputaţii si membrii comîlelelor Scurt bi!an| vezi cu pomi, am ajuns la conclu­ Aş tine să mai precizez că sîn- Şoş şi Mihai Preotu, electricieni.
zia că una din păşunile cooperati­
de cetăţeni au discutat din nou cu vei avea o productivitale slabă, tem mereu preocupaţi şi de cali­ 0 Conducerea brigăzii a Vl-a
tatea materialului săditor pe oa-
cetăţenii. Sfatul popular avea posi­ Lucrările începute in luna iulie iar măsurile întreprinse pentru a- re-1 folosim. Astfel, pe 6Uprafala
bilităţi pentru procurarea materiale­ sini acum pe terminale. Bilanţul este meliorarea ei nu ar fi dat rezulta­ ce va fi plantală cu vie vom folo­ Buceş, din cadrul Ocolului silvic
lor, în schimb era nevoie de mobili­ In măsură să concretizeze în lumina tele aşteptate. Cunoscînd această si soiurile Fetească, Rutander si Baia de Criş, împreună cu comi­
zarea oamenilor la unele săpături, la unor cifre, ceea ce oamenii an reu­ siliţhlie, adunarea generală a ţăra­ Sovinion, Iar la livadă soiuri’le tetul executiv al Sfatului popular
transportul de maleriale şi la execu­ şit să realizeze. La început se prevă­ nilor cooperatori a hotărit ca în­ lonalban, Pnrmen auriu, Real deli­
tarea betoanelor. Fiecare şi-a mcini- zuse executarea a 40D m.p de tro­ treaga 6uprafală de 94 ha să fie cios şi Starkrînson, soiuri care în comunal Blâjeni. ne scrie tov.
festat dorinţa de a participa la acţi­ tuare în continuare pe strada 1 Mai. plantală cu pomi fructiferi. condiţiile cooperativei noastre s-au George Palage, au luat o 6erie de
unile de muncă patriotică. Acum. această cifră este cu mult Plantarea pe suprafaţa respecti­ dovedit cele mai productive. măsuri penlru reîmpădurirea tere­
Cunoscînd astfel posibilităţile e- depăşită. S-au executat pînă în pre­ vă nu s-a făcut în terase. Acum Măsurile luate în ultimii ani nurilor degradate. Anul acesta s-a
vistente. sfatul popular a stabilit ca zent peste 2.000 m.p. trotuare. Prin insă, după ce am constatat avan­ pentru valorificarea deplină a te­
tn acest an să se execute trotuare pe munca oamenilor s-au executat lu­ tajele man pe care le prez.inlâ renurilor slab productive — parte şi împădurit pe raza comunei Blă-
străzile Zorilor, V alea Sebeşului şi crări a căror valoare depăşeşte terasnrea, am trecui la executarea din ele expuse de iov. inginer Colea jeni o suprafaţă de 20 hectare cu
să se continue pe strada 1 Mai. Pen­ 410.000 lei. acestei lucrări tinîud seama rle po­ — încep să-şi arate roadele. In salcîmi. Peste cîtiva ani, de aici
tru buna desfăşurare si coordonare V, FURIR ziţia terenului. Am început deja sa anul viilor 1 ivaria în suprafaţă de se vor recolta mii de metri cubi
94 hectare va intra pe rod. Vor in­ de material lemnos.
tra in producţie si însemnate su­
CONFRUNTARE CU TIINTA prafeţe ocupate cu vii plantate in ® Lăcătuşul mecanic Mircea Cor-
ultimii ani.
In planul de perspectivă. întoc­
mit pînă în anul 1970, se prevede tea, ne scrie tov. Petru Urdea,
Actorii reşileni au abordat cu cu­ tr-un elan de dragoste aproape exa­ banului — tonte determinate de efectuarea de noi plantaţii de vii esle difuzor volrfnlâr Ia L'C. I. L.
raj o piesă care, de la începui, ri­ gerată, se ocupă singură de educa­ lipsa contactului cu munca, cu rca- şi pomi pe teritoriile care au o Simeria. El îndeplineşte această
dică o serie de dificultăţi. In pri­ ţia lui MauTÎcio, fiul lor. pe care lilalea vieţii. Adevărul a răbufnit produclivitale scăzuta. De aseme­ muncă cu dragosle şi pasiune
mul rînd susţinerea acţiunii, pe par­ il copleşteşle cu numeroasele ei a- atunci cînd nu mai era nimic de în­ nea, se prevede ca treptat să fie
cursul a trei acte, prin numai trei lenlii şi il ocroteşte de „duritatea" dreptat. înlocuilă via bălrînă, plantîndu- de aproape trei ani. Ca ur­
personaje, extrema concentrare a Rolului, de fapt obiectivitatea lui. Eugen Vancen, semnatarul regiei se vie din soiuri de mare produc­ mare a activităţii rodnice pe ca­
conflictului dramatic, investigaţiile de Intr-un fel, s-au satisfăcut astfel artistice, s-a angajai împreună cu tivitate. Pe arpastă cale, la sfî-rşi- re o desfăşoară a reuşit să co­
profunda analiză psihologică ce so­ mici, dar foarte însemnate pasiuni actorii 1* interpretarea limpede a tul anului 1970 cooperativa agri­
licită la maximum priceperea şi o- egoiste: Vaterio lucrează în liniş­ acestui text destul de compli­ colă din Rucerdea va realiza o pro­ lecteze anul acesta 1013 abona­
dincimea de gîndire a actorilor. In te, se dedică aproape exclusiv ba­ cat, la r e l i e f a r e a cu clarita- ducţie de struguri cu circa 30 la mente la ziare şi reviste, fată de
al doilea rirnl, nn a fost uşor a în­ roului, Luda se consacră iubirii fiu­ le a ideilor. De aici provine şl nea­ «ută mai mare fală de cea obţi­ 837 in anui trecui. Zilnic, comu­
lătura aparenta de piesă ,,poliţistă" lui ei. Se încheie şi un pact : ma­ junsul spectacolului, impresia rle nută în prezent, iar suprafaţa o- nistul Mircea Cortea <se îngrijeşte
pentru a o prezenta aşa cum este ma se va ocupa singură de Mau­ liniaritate, de monotonie. Atentă Ia cupată cu pomi se va dubla. Ţoa­
— o dramă de familie cu sensuri ce ricio piuă în momentul cînd îşi va accesibilitate, regia a omis linia si­ le acestea vor contribui la dezvol­ ca fiecare abonat să-şi primească
depăşesc mult delimitarea, stabilind Ha seama că c nevoie ca lotul să nuoasă a evoluţiei personajelor, per­ tarea cooperativei agricole, la creş­ ziarul preferat la timp pentru a fi
trăsături generalizatoare şi conclu­ fie trocul în miinile lui Vaierio. manentul lor zbucium interior, osci­ terea substanţială a veniturilor astfel la curent cu cele mai im­ mEFHREÂ m mIMSTUIAii
zii amare pentru una din laturile rea­ Egoismului i s'e adaugă laşitatea. laţiile şi revenirile. Spectacolul de­ cooperatorilor. portante evenimente ce au loc pe
lităţii italiene1 de astăzi. Lucia nu concepe că ar fi putut să butează greoi (actul I), primeşte
Renato Lelli, autor cunoscut si a- tensiune pe parcurs dar scade ne- N. GIURGIU plan intern şi internaţional.
preciat penlru fermitatea şi con­ jusrifirat în final.
secventa cu care dezvăluie şi acu­ (Uf uni eu Camil Georgescu, interpretul lui IN E U L N Ă S Ă U D
ză morala alterată, laşitatea, min­ Valerio, intră stingher in rol, pri­
ciuna, mentalităţi invechite ce ac­ mele scene fiind neconvinqăloare,
ţionează degradant asupra conştiin­ < a m utică şi realizează o imagine destul rle pa­ REGSUNtiA CMJJ
ţei oamenilor, se opreşte în Noaptea lidă a avocatului. Pc măsură ce 12 NOIEMBRIE 1965
la drumul mare la un aspect de deo­ ■ n — Mim iuiuwM rqM »eaw B M M M > tensiunea spectacolului creşte, Ca-
sebită importantă pentru societatea mi! Georgescu devine profund, ne Bulevardul Republicii nr. 20, telefon nr. 180
italiană contemporană : educaţia ti­ greşească, nu poate să recunoască oferă un Valerio veridic, adecvai. Vinde din stoc — contra comenzi ferme — imediate:
neretului. Se ia cazul obişnuit îl o înfringere. Preocupările ciudate Pc alocuri, însă, revine la nesigu­
unui lînăr ajuns in pragul majo­ ale lui Mauricio, prezenta în haine­ ranţa începutului. tival de jazz — „Bled 1965" — (d articole de câruţerie (spiţe şi obezi din frasin etc.);
ratului. care, noaptea, la drumul le sale a nuni pistol, un cornel cu Jcny Pelrescu, inlerprela Luciei, C I U B H A (R.SF. Iugoslavia); 21,15 Atenţiune, (2) mozaic de granulaţie 0-3 mm.
mare, atacă un om pantru a-l jefui. însemnări conlinlnrl planuri ciuda­ cu o dicliune dificilă şi puţin afec- părinţi! 21,30 înconjurul lumii în 30
Cum s-a ajuns aici ? te ele., sînt ascunse sistematic fa­ taiă, debutează itoiuşi corect şi de minute şi... 10 melodii; 22,50 A l­ De asemenea, primeşte comenzi şi pentru anul 1966 pentru:
Autorul încearcă să ne dea răs­ ţă de sol. evoluează din ce în ce mai bine, DEVA: Judex — cinematograful bum de melodii. ® produse de carieră: pavele, borduri de diferite dim en­
puns prin confruntarea dintre pă­ Pînă in ultimul moment, specu- devenind mama orbită, pînă la „Patria"? Cascada diavolului — cine­ PROGRAMUL II: 7,50 Cintece des­ siuni, calupuri etc,;
rinţi şi copil, rjnlărtrea (de dala a- lînd chiar dragostea lui Valerio, Lu­ lipsa de discernămînt, de imensa matograful „Arta"; PETROŞANI: Ca­ pre ţesătoare; 8,00 Slafetn melodiilor
ceasta cu cel mai acul simt cil rea­ cia îl jusdfică şi-l apără pe Mauri- dragoste penlru fiul ei. rambol — cinematograful „Republi­ de muzică uşoară,- 8,30 Uverturi Ja © mozaic de toate sorturile (g ra n u laţ ii le);
lităţii) a faptelor bune şi greşelilor, cio cu îndărătnicie. Tat.il, redus la Mauricio, interpretat de Pelre ca", Runda 6 — cinematograful „7 opere? 9,25 Prelucrări de folclor ale @ mobilier şcolar (bănci şcolare cu schelet metalic, mă­
analiza dureroasă a responsabilită­ tăcere atî-la vreme, avind şi avanta­ Dumitrescu, e fidel textului piesei Noiembrie"; LUPENI: Cîntînd des­ compo2 ilorilor noştri; 10,00 Mu2 icâ suţe pentru preşcolari, catedre şi postamente, biblioteci, du­
ţilor neîmplinite sau a celor împli­ jul ochiului expert a! avocatului, dar îndrăzneţ, sugerînd caracterul pre Arizona — cinematograful „Cul­ instrumentală, 10,15 Să ne reamin­ lapuri de arhivă);
nite qresit, confruntarea cu conştiin­ Intervine direct şi hotărît. Toate a- complicat şi dezorientat al eroului. tural"; SIMERIA: Fiul căpitanului tim melodiile — muzică uşoară;
ţa, C om bustia acestei mari şi dense parenlole cari şi Mauricio se dezvă­ Prinlr-un joc fin, profund şi elaslic, Bloorl — cinematograful „Mureşul"; 11,40 Potpuriuri pentru fanfară; 12,01 © binale de diferite dim ensiuni;
încărcături psihologice se petrece luie dureros, in adevăratul său interpretul lui Mauricio ni s-a pă­ ALBA IUL1A: Doi băieţi ca piinca Fanlezie din operetele lui Roniberg; Q lăzi de ambalaj diferite (de biscuiţi, fructe, etc.).
lent, interiorizai, pentru a răbufni chip: un copil degradat, fricos si rut cel mai apropiat de realitatea caldă — cinematograful „Victoria"; 12,30 Melodii populare din Muntenia? Primim comenzi de pe acum şi satisfacem comenzile în
în final, prmlr-o lumină adevărată deznădăjduit, aşteplind cu exaspe­ piesei. Animalele — cinematograful „23 Au­ 13,08 Interpreţi de muzică uşoară ordinea strictă a prim irii lor. Relaţii suplimentare, la serviciul
dar dureroasă. rare pedeapsa. Scenografia aduce şi ea o notă de gust"; SEBE$: Cîntînd in ploaie — care ne-au vizitat tara,- 14,00 Pagini doct acere, telefon nr. 180.
Avocatul Vnlerio, cu o carieră Tatăl renunţa la încercarea dispe­ modestie spectacolului pe lingă in­ cinematograful „Progresul"; Viată di­ din opereta „Văduva veselă" de Le-
glorioasă dar onestă, refuzînci com­ rată de salvare, stimulată de soţie, terpretare si concepţie. Decorul u- ficilă — cinematograful „Sebeşul"; O- har; 14,30 Două inimi şi o melodie
promisul si banii în favoarea ideii în momentul în care se convinge că nic a fosi vetust şi puţin sugesliv. RĂSTIE. Un lucru făcut la timp — — duele vocale de muzică uşoară;
de dreplate, duce o existentă apa­ fiul lui a încercat un asasinai. II Meritorie este abordarea îndrăz­ cinematograful „Patria"; Veselie la 14,45 Cu cîntecul şi jocu'l de-a lungul
rent calmă. Lucia, iubitoarea iui ro- denunţă el însuşi după ce îl con- neală a unei piese dificile, tendin­ Acapulco — cinematograful „Flacă­ Someşului; 15,30 Piese distractive de
tie, îşi dă seama ca frămîntările Iui vinqe pe Mauricio că singura so­ ţa de a-i eviden|ia sensurile majo­ ra"; HAŢEG: Intîlnire la Ischio — ci­ estradă; 16,50 Muzică uşoară şi de
interioare trebuie ponderate prin- luţie este ispăşirea pedepsei. re. Realizarea artistică e însă ine­ nematograful „Popular"; BRAD: Fe­ estradă (Ip Laurentiu Profet-a: 17,15
Ir-un cadru familiar plăcut, liniştit, Cauza destinului 'lui Mauricio e gală. meia necunosculă — cinematograful Cintă formaţia Los Paraguayos? 17,45
deşi nu uită să „observe" modestia, clară : viata de huzur, dorinţa de a- „St. roşie” ; LONEA; Ronuilus şi Re- Cînlece lirice; 18,00 Caleidoscop mu­ ENERGETICE lfe$ SIBIU
aşa-zisa ,,2()îrcenic" a solului. In­ venlură, pasiunea nedisciplinală a T. ISTRATE muş — cinematograful „Minerul"; I- zical; 19,05 Melodii de neuitat; 23,58
LI A; Laleaua neagră — cinematogra­ Solişti, orchestre, melodii. S tr. C ector Nr. 12 O
ful „Lumina". Buletine de şliri şi radiojurnale:
5,00; 6,00, 7,00; 10,00? 14.00;
16,00? 18,00; 22,00; 23,50 (programul
r g w E F ® I) ; 7.30, 9,00? 11,00; 13,00; 15,00:
j j R ‘ f l R A D I O 17.00, 19,00? 23,00; 0,50 (programul
II) .
PROGRAMUL 1: 5,06 Cîntă fanfara j M L i n ii e l e c t r i c e v . \
reprezentativă a Armatei; 5,40 Cin- e n e 1 - L o o K w
ITslli tece şi jocuri populare; 6,22 Melodii f JLLiJL U1X&
populare interpret a l e de taraful Uzi­
V- nei „1 Mai" din Ploieşti; 7,18 Ci mă
-zţ-4 W T T « l
formaţia rle muzică uşoară Floria 19,00 Jurnalul televiziunii (1); 19,15
Ropcea; 7,45 Ciivlă orchestra de mu­ Emisiune pentru copii si tineret; 20.00
" i zică populară „Brîuletul" din Con­ Săptămina,- 21,00 Avanpremieră; 21,15
•J V iivf u stanta; 8,30 La microfon. melodia Atlas folcloric? 22,15 Jurnalul televi­ i'l s u b te ra n 1 - 2 5 K w
Librăria „Sheor- preferată; 9,30 Sfatul medicului: A li­ ziunii (II); buletin meteorologic. i m f «, ■n W J V i r t u /.'.xmrmjmith *ki
■ ghe Lazăr” din mentaţia în bolile de rinichi; 9,35
1 Deva. Aspect inte­ Muzică din opere mai pulm cunos­
« I rior. cute; 10,05 „Mîndra mea, floare a- I K m L
1 -
Foto: I. TEREK leasă" muzică populară; 11,00 Ciulă
Lucia Bcrcescu arii din opere; 11,15 'IMPUI, PROBABIL --------------- ^ = g ------------- -------- „ p - r
Tealru la microfon — In căutarea
adevărului; 12.24 Muzică de estradă; rc/y r* ^ /e c /r /c e
13,00 Concert de prînz,- 14,08 Călă­ PEN1RU 24 ORE tn cLu a 7*r/<s/e.
torie muzicală — cintece şi jocuri Vreme umedă şi cu cerul noros.
populare; 15,00 Din viata muzicală Vor cădea precipitaţii sub formă de
a oraşelor patriei: Arad; 16,15 Re­ ploaie. Vîntul va sufla moderat din
vista melodiilor de estradă; 16,42 sectorul nord-vestic. Temperatura
Piese corale clasice; 17,30 In slujba aerului va fi cuprinsă ziua înlre 9 î n t r e p r i n d e r e a j/r g jje a z j
patriei: 18,03 In jurul globului; 18,13 şi 14 grade, iar noaptea înlre 2 şi 7 m u n cito ri CâltfiCâti ~ CL£CTf*tCI£Nt s r /U n - si o rg^ n i-
Muzică populara interpretată de Ra- grade. cu rsu ri ctc ca lifica re^ cu ş i fS r J S c o a t e r e
veca Săiululescu si Dumitru Poto- cfm p ro d u c ţie , p & n tr* .m e s e r iile d a e l e c t r i c i e n i
roacă; 18,30 Dialog cu ascultătorii; PENTRU URMĂTOARELE 3 ZILE
-7"-/ or
'
Ţ J i l T i d e f
10,25 Varietăţi muzicale; 20,00 Radio- la telefon Ne 65oo oi io57^ r s t y im e n iâ n t
r
gazeta de seară* 20,30 Melodii popu­ Vreme favorabilă precipitaţiilor şi
r lare cerule de ascultători? 20,55 Fes­ cu temperatura în scădere.