Page 4 - 1965-11
P. 4
PAGINA 4
DRUMUL SOCIALISMU
Campania pentru alegerile
prezidenţiale din Franţa
în plină desfăşurare
PARIS — Corespondentul Ager ropene, ca problemă de bază a pro
pres. Georges Dascal, transmite: gramului său.
In Franţa, campania pentru alege Nou! preşedinte al Partidului Ra
dical. Rene Biilores, a anunţat
că
rile prezidenţiale este în plină des patronează candidatura lui Francois
făşurare. Pentru prima d»!tă de cind
O.N.U. Ş e d i n ţ a p l e n a r ă Vietnamul de sud Guvernul canadian ocupă postul de preşedinte, genera Mitlerrand, conform holărîrii con
gresului radical, hotărîre de care a
lul de Gaulle a rămas la Paris
în
nu va trimite trupe timpul week-endului pentru a-si pre luat act Comisia naţională de con
trol.
a A d u n ă r i i f i e n e r a l e Atacuri ale forţelor patriotice asupra in Vietnamul de sud găti cuvîntarea radio-telcvizală pe S.F.I.O. si Comitetul National al
Consiliul naţional a!
Totodată,
care o va ţine la 4 noiembrie, cind
va face cunoscută hotârîrea sa in ce
NEW YORK T. — Trimisul spe rie, raportul cu privire la manifes bazei americane de a Da Nang TORONTO 1 (Agerpres). — priveşte alegerile prezidenţiale de M.R.P. au conlirmat hotăririle luata
privire la consimtămîntul la căsăto
de organele conducătoare dc spriji
cial Agerpres, Nicolae lonescu, trans Primul ministru al Canadei, Lesler la 5 decembrie. nire a candidaturii lui Francois Mit
mite : tările de prejudicii rasiale si de in Pearson, care Întreprinde în prezent Primul candidat oficial Ia preşe lerrand si respectiv a lui Jean Le- T
Luni dimineaţa s-a întrunit şedin tolerantă naţională şi religioasă, pre SAIGON 1 (Agerpres). — Agenţiile de presă menţionează că, un turneu electoral în principalele dinţia republicii, care a remis Co canueo. In sfirşit, în cadru) unei
ţa plenară a Adunării Generale. Lu cum si raportul privind eliminarea Forte patriotice sud-vielnameze au în acelaşi timp, continuă luptele in oraşe ale tării, a declarai la Toronto misiei naţionale de control lista cu sedinle de lucru a cadrelor de con
crările ei au fost conduse de Amin- tuturor formelor de intolerantă reli atacat de două ori in cursul zilei tre unităţile Frontului naţional de că guvernul canadian nu doreşte şi cele 100 de semnături cerute de ducere ale Partidului Comunist
toro Fanfanî, preşedintele actualei gioasă. După dezbateri, la care au do luni baza militară americană de eliberare şi trupele amcricano-saigo- nu va trimite trupele sale să lupte constituţie, a fost senatorul Pierre Francez, Waldcck Rochet. secretarul
sesiuni, care, după cum se ştie, a luat cuvintul numeroşi delegaţi, A- la Da Nang, situată la 450 km nord nezo, in împrejurimile bazei militare în Vietnamul de sud. Această decla Marcilhacy. Un alt candidat. Jean oeneral al partidului a subliniat că
fost împiedicat timp de trei săptă- dunarea Generală a adoptat în una de Saiqon. Încă în cursul nopţii, pa speciale americane de la Piei Mc, raţie a fost făcută ca răspuns la în Lecanuet, si-a inaugurat campania e- evoluti»! situaţiei politice după 5 de
mini să-si exercite atribuţiile din nimitate documentele menţionate, trioţii au îndreptat asupra împreju situată la 40 km sud-est de Pleiku vinuirile aduse de Douqlas Fisher, lectoralâ printr-o conferinţă de presă cembrie va fi foarte serios influen
cauza unui accident. prin care se face apel la „toate na rimilor bazei un puternic tir dc ar în regiunea platourilor înalte din membru al Parlamentului din partea ţinută la Annecy, în care a declarat ţată de rezultatul alegerilor prezi
Pe aqenda zilei au figurat docu ţiunile să întreprindă acţiuni urgen tilerie. Acest atac a fost cel de-al zona centrală a Vietnamului de sud. Partidului conservator care a afirmat că va apăra realizarea integrării eu denţiale".
mente adoptate de Comitetul pentru te şi eficiente în vederea lichidării doilea în decurs dc o săplămină. Citind agenţia de presă Eliberarea, că Pearson s-a angajat, înlr-o scri
problemele sociale, umanitare si tuturor formelor de discriminare ra După cum se ştie, unităţile arma'e» agenţia France Presse relatează că soare secretă adresată preşedintelui
culturale si prezentate spre aprobare sială. Adunarea Generală cere, se de eliberare au atacat baza dc la Da in atacul lansat împotriva bazei de Johnson în vara acestui an. să tri
Adunării Generale. Este vorba do cretarului general al O.N.U., U. Nanq joi, distruqind un mare nu la Duc Lap (la 35 km nord-est de mită trupe în Vietnamul de sud după După vizita în
raportul consacrat măsurilor ce tre Thant, să prezinte anul viilor un ra măr dc elicoptere. Totodată, forţele Saigon) în noaptea de 27 spre 23 alegerile programate la 8 noiembrie.
buie luate pentru îndeplinirea de port asupra progreselor făcute în în patriotice au minat calea unei co octombrie, forţele patriotice au scos După cum relatează agenţia Reu-
claraţiei cu privire la eliminarea tu deplinirea recomandărilor organiza loane de trupe americane cc înain din luptă 400 de militari ai trupelor ter, vizita făcută de primul ministru a lui Wilson
turor formelor de discriminare rasi ţiei împotriva intolerantei rasiale şi ta la sud dc Da Nanq. După un in- guvernamentale si au distrus in to canadian în oraşul Vancouver a pri
ală, proiectul de recomandare cu religioase. delunqat schimb dc locuri, patrioţii talitate batalionul nr. 51 al armatei lejuit o puternică demonstraţie cle
s-au repliat. saigoneze. protest împotriva unei eventuale tri LONDRA 1 (Agerpres). — tor la constituirea unei comisii re
miteri de trupe canadiene în Vietna Duminică seara s-a reîntors la gale unde chemată să se pronunţa
mul de sud. Demonstranţii au scan Londra, după vizita in Rhodesia, pri asupra problemelor constituţionale
Sifuafia din Indonezia Lippmann despre demonstraţiile străin in Vietnam şi au cerut să se mul ministru britanic Harold Wilson. ale Rhodesici. Judecind după com
dal lozinci împotriva
amestecului
ponenta pe rare o va avea această
Intr-o scurtă declaraţie făcută la so
pună capăt războiului dus de S.U.A. sire, el si-a exprimat părerea ră vi comisie — un membru desemnat du
DJAKARTA 1 (Agcrpres). — în cursul unei ciocniri, 50 de tineri studenfeşti din S. U. A. zita sa la Salisburv ar li reuşit să guvernul rhoricsian şi unul din cel
Agenţiile de presă relatează des comunişti au fost ucişi In această tară. înlăture pericolul imediat al procla i>nt*inir. precum st preşedintele Tri
pre continuare»! represiunilor împo Agenţia Antara a anunţat că, în mării unilaterale a independentei bunalului suprem a! Rhodesici —
triva forţelor democratice în diferi tre Hoiolali si Musuk, comunicaţiile NEW YORK 1 (Agerpres). — $i totuşi fapt este că în cursul ulti Rhodesici. care ar constitui, după concluziile sale pot li dc pc acum
te regiuni ale tării. Astfel, potrivit continuă să fie tăiate, că avioane au Comentatorul american Waltcr Lip- mului an, de la alegerile din 1964 şi cum a relevat el, „un teribil dezas prevăzute. De fapt, ca nu constituie
postului de radio Djakarta, in cadrul lansai manifeste adresate soldaţilor pmann consacră in ziarul „New York pină acum, s-a produs o schimbare Despre cei ce tru'. mai mult derît un artificiu, permi-
unor „operaliuni de curăţire" în dis rlin armată, despre care so semna Herald Tribune' un articol numeroa radicală a politicii in direcţia inten După cit se pare, singurul rezultat ţînd amînarca cu aproximativ doua
trictul Surakarla din Jawa centrală, lase anterior că au dezertai. Potrivit selor demonstraţii studenţeşti şi do sificării războiului din Vietnam. Si efectiv al vizitei este acordul privi luni a deznodăminlului.
agenţiei Reu'er ..informaţiile par tineret care au avut loc în Statele această schimbare a avut loc făTă critică politica
unităţi alo armatei au capturat 342
s»ri indirc o situaţie înrorrială si se Unite în semn de protest împotriva discuţii serioase, armlnuntile, dc na
de oameni, loli membri ai Frontului rioasă în întreaga regiune a Jauei intensificării intervenţiei americane tură sâ difuzeze informaţii si fără
Tineretului Comunist. De asemenea, ccnlrale”. in Vietnam. dezbateri în cercurile de răspundere Washingtonului
„Chiar daca demonstraţiile studen de la Washington. Comunicat Nasser—Keyta
ţeşti nu vor avea rezultate concrete, Au avut loc tocmai din cauza a-
scrie Lippmann. ele constituie, după ceasta acele şedinţe de discuţii uni WASHINGTON 1 (Agerpres). —
BAMAKO 1 (Agerpres). —
Delegaţia militară română îşi continuă părerea mea un avertisment pateiic versitare. aşa-numitele „teach-In". prilejuri recente de către senatorul La 1 noiembrie a luat sfirsit vizi M. Kcyla şi G. A. Nasser au sublî-
Crilicile formulate cu mai
multe
nint importanta holorîrilor
acestei
despre ceea ce sc poale înlimpla si
se inlîmplă într-o tară cînd discuţi»! Aici profesori înarmaţi cu bună-rre- Fulbriglit la adresa politicii Slalelor ta pe care conducătorul R AU,, Ga* conferinţe privind problema rliode-
rlintă, dar nu întotdeauna bine infor
vizita în Iugoslavia cu spirit de răspundere a morilor maţi au căutat să umple golul creat Unite in unele probleme externe mal Ahdcl Nasser, a făcut-o în Re sianâ. A fost astfel condamnat regi
politica de a-
mul sud-rhodesian,
publica Mali, la invitaţia preşedin
probleme de viată st de moarte eşie
constituie în continuare obiectul u-
descurajată sau înăbuşită. Nu există de lipsa unor dezbateri oficiale. Si nor comentarii în presa americană. telui Moriibo Keyta. Cu această oca pnrlhoid dusă de minoritatea guver
din aceste „teach in", care nu puteau
HELGRAD 1 (Agerpres). — Din motive de sănătate, tovarăşul decit o singură calc prin care un ronstilui o înlocuire a dezbaterilor, Intr-un editorial in legătură cu a- zie a fost dat publicităţii un comuni namentală, precum şi intenţia lui
In zilele de 31 octombrie si 1 no Lcontm Sălăjan nu si-a putut con popor cu vederi democrate poate fi Si nici n-au făcut-o, provin aceşti ti ceasiă problemă „The Nation" subli cat oficial în care cele două părţi Smilh de a proceda la proclamarea
iembrie delegaţia militară româno a tinua călătoria si a rămas la un spi cîştigat sau convins — şi anume niază că reacţia nefavorabilă a unor si-au exprimat deplina identitate de unilaterală a independenţei.
vizitat oraşele Split şi Zadar. Du tal din Lbihlinna pentru tratament dind posibilitatea acestui popor să neri unii deosebit de curajoşi, alţii ziare de dreapta f»!tă de aceste cri vederi în legătură cu cele mm impor Comunicatul se releră în continu
minică delegaţia a asistat )a o apli medical. LI a fost vizitat de genera asculle dezbateri bine infoimale la chiar temerari, care manifestează a- tici se încadrează înlr-o acţiune mai tante probleme »!fro-»!Siaticc. Expri- are la lupta pe rare popoarele afro-
caţie tactică executată de o subuni lul de armată Ivan Goşniak, loctiilor care să port icipe conducătorii săi. cum pc străzi'. largă pentru reprimarea criticilor la asiatice trebuie s-o ducă jmpolriva
tate de vinători de munte. Luni, al comandantului suprem al forţe adresa politicii oficiale. „Orice ame mindu-şi satisfacţia în legătură cu colonialismului si neocolomalismn-
membrii delegaţiei au lost oaspeţii lor armate ale R.S.F. Iugoslavia, se rican care spune un cuvînt critic îm rezultatele recentei conferinţe a Or lui, un real obstacol în calea dez
Centrului şcolar de pregătire a ofi potriva operaţiilor militare sau pa ganizaţiei Unităţii Africane (O.U.A.), voltării lor economice şi politico.
ţerilor si subofiţerilor de aviatic şi cretar de stat pentru apărare naţio Festivită(ile de la Alger ramilitare ale Statelor Unite undeva
ai Centrului şcolar militar naval. nală. pe qlob poate să fie sigur că va că
ALGER I. — Corespondentul A- ciale se aflau membri ai Consiliului păta presă proastă la el în tară —
gerpres. C. Benga, transmite : National al Revoluţiei, ai guvernului scrie revista. Senatorul Fulbriqht nu C on vorb iri privind principate!©
Algeria a marcat luni, I noiem si alte oficialităţi algeriene, delegaţii constituie o excepţie. Nu îi ajută la
-A. brie, împlinirea a 11 ani de la de nimic faptul că cl este cel mai im
1 clanşarea luptei armate a poporului de pesie hotare, invitate să participe portant expert in problemele exter p ro b lem e ale continentului
INVE JîQMAMESTJ nigerian împotriva asupririi colonia la sărbătoarea poporului algerian, ne în Senat, că este preşedintele Co
printre care si o delegaţie a sindi
liste. pentru eliberarea naţională. catelor din Republica Socialistă Ro mitetului senatorial pentru relaţiile latin o-am erican
Luni dimineaţa, In cimitirul eroi externe, căci atunci cînd îndrăzneşte
NEW YORK 1 - Trimisul spe creditali in R.P. Albania şi al fi mânia, condusă de Constantin Efli-
cial Agcrpres. Nicolae Ioncscu. m em bri ai corpului diplomatic. lor revoluţiei „Al Alia" a avut loc mie, membru al Prezidiului Consiliu să critice politica americană, cl este BUENgŞ^AlRES 1 (Agerpres) — trii afacerilor externe aî celor două
o ceremonie comemorativă. Apoi a supus unui adevărat tir de baraj,
transm ite: In aceeaşi zi. artiştii români urmat o paradă militară. Colonelul lui Central al Sindicalelor, membri asa cum scrie revista „Newsweek", * In~ localitatea’ ârgentiniană Mcn- ţări a fost examinată oportunitatea
In continuarea turneului său au lost prim iţi de ministrul cul Houary Boumcdienne, preşedintele ai corpului diplomatic, ziarişti. cl si-a „cîşliqal o poziţie dc izolare". rioza, a luat sfirsit inlilmrea de două conferinţei O.S.A. programată să se
deschidă la 17 noiembrie, la Rio de
prin S U.A., artistul poporului turii şi artelor. Consiliului National al Revoluţiei, a Scara a avut loc o recepţie in sa De fapt, însă. remarcă „The Nail zile dintre preşedintele Republicii Janciro. mai ales în urma ultimelor
Argentina, Arluro Illia. si preşedin
Ion Voicu a concertat duminică La 31 octom brie, basul Valen rostit o cuvinlare. In tribunele ofi loanele clădirii Amiralităţii. on", Fulbriqht nu se află chiar alî! tele Republicii Chile. Eduardo Frei. evenimente petrecute în America La
seara la New York. in sala „Toion tin Loghin şi soprana M ireillc de izolat atunci cînd critică politica Convorbirile dintre cei doi oameni tină. Partea chiliana şi-a arătat „în
Washingtonului.
Hali". Violonistul român s-a bu Conslantincscu au apărut la Ti de stat s-au axat asupra principale grijorarea fală de ultimele evenimen
curat de mult succes, liind aplau rana in opera „Bărbierul din Se- „Pte Tatu: Guvernul Erhard în faţa lor probleme ale continentului la- te din Brazilia". In legătură cu ră
dat îndelung de o num eroasă a- villa. QUITO tino-american si a relaţiilor dintre bufnirea crizei politice din Republica
sistenfă. Au fost de fată perso ★ Ziarul „El Pueblo". denunţă a- cele două ţări. Intr-nn comunicat Dominicană s-a menţionat posibili
tatea unei noi amînări a conferinţei
nalităţi de seam ă ale vieţii muzi unor greie sarcini sasinarea liderului comunist Er- comun dat publicităţi se arată că O.S.A.
cale ncioyorkcze. reprezentanţi pe HELSINKI 1 (Agerpres). - neslo Espinoza într-o închisoare preşedinţii Argentinei si Republicii Observatorii politici din Bucnos
Chile au căzut de acord asupra ne
lingă O.N.U. In cadrul relaţiilor dintre ora ecuadoriană. „Asasinarea deţinuţi Aircs consideră că lipsa din comu
şele înfrăţite Constanta şi Turku ZURICH 1 (Agerpres). — rea cheltuielilor, quvernului nu*i va lor politici în închisorile ecuado- cesităţii înlăririi Asociaţiei latino-
In cronica intitulată '..Violoni (Finlanda), la Şcoala Superioară „Guvernul Erhard în fala unor râmîne altceva de făcut decil să re riene, precum si a persoanelor americane a comerţului liber (LAFTA) nicatul fin^I a unor luări dc poziţie
stul român este impresionant", de Comerţ din oraşul Turku s-a greie sarcini", se intitulează un arti vină asupra unei bune părţi a anga care participă la manifestaţii de „ca o cale pentru realizarea dezvol mai precise în ce priveşte conferin
ziarul „New York Tim es" din 1 deschis vineri o expoziţie de d e col apărut in ziarul „Die Tal" în le jamentelor financiare asumate de mocratice demonstrează că junta tării economice şi industriale o Uri ţa inleramericană do l»i Rio de Ja-
noiem brie scrie: „Debutul lui sene executate dc elevi din oraşul gătură cu problemele care stau în fostul Bundestaq în vederea alege militară din Ecuador este dispusă lor din acest continent". neiro lasă să se presupună existenţa
unor puncte dc vedere diferite ale
Ion Voicu la New York a fost de fala noului cabinet vest-german rilor. Aceasta ar fi posibil prin a- să facă orice pentru a se men Potrivit relatărilor corespondenţi
Constanta, rcprczcntînd imagini lor agenţiilor occidentale de presă, guvernelor celor două ţări în această
un neobişnuit bun augur. El este din acest oraş şi din regiunea Do- „Noua administraţie de la Bonn doptarea unei noi legi care să dea ţine la putere", scrie „El Pueblo". in cursul convorbirilor dintre miniş problemă.
un interpret desăvirşit cu o p er brogea. se află, atît pe plan intern cît şi pe posibilitate ca toate legile prevăzînd
plan extern, in fata unor sarcini neo
sonalitate autentică. Este îndeo bişnuit de dificile. Pe plan intern se cheltuieli suplimentare cu începere
de la 1 ianuarie 1966, să poată
fi
sebi. un muzician serios, cu ta Primarul oraşului Turku. Voitio impune in primul rind echilibrarea suspendate sau sumele prevăzute de
lent liric. Are un ton clar. cald Lcino. a vorbit despre dezvolta finanţelor ţârii. Bugetul pe 1965 se ele reduse. In cazul cînd Bundesta-
pe care îl poate duce bine în rea fructuoasă a relaţiilor priete va încheia cu un deficit mai mare qul ar refuza, atunci ar fi nevoie de
neşti dintre cele două oraşe în De
puncte de înaltă intensitate. Tra decît cel prevăzut, iar în bugetul pe majorări de impozite în special la
valiul degetelor şi tehnica arcu frăţite şi despic dezvoltarea eco anul viitor va trebui acoperită o alcool si tutun. Fiecare din aceste
şului său au fost perfect adecva nomică şi social-culturală a R e lipsa de 7 miliarde mărci. Inlrucît posibilităţi va afecta însă nu numai
te programului. publicii Socialiste România pc cel mult jumătate din această lipsă cercurile interesate, dar va avea si pretutindeni
va putea fi acoperită prin reduce
a care a vizitat-o de curind. consecinţe politice.
La deschiderea expoziţiei au ADEVĂRAŢII DESCOPERITORI
TIRANA 1 (Agerpres). - participat m em bri ai conducerii
După prezentarea cu succes a consiliului municipal, personali S p e r a n ţ e s p u l b e r a t e Al AMERICII
unor concerte în oraşele Korcea, tăţi culturale, ziarişti. A fost pre Lingvistul italian M ario Gat-
Shkodra şi Durres (R.P. A lba zent, de asem enea, am basadorul LONDRA I (Agerpres). — tom Celli sustme că a descope
nia). un grup de artişti romani Republicii Socialiste România in Divergenţele diplomatice dintre potriva planului F.N.M., Washingto rit... pc adevăraţii descoperitori
de operă au susţinut, la 30 octom Finlanda. N. I. Vancea. Marca Britanie si Statele Unite in nul a renunţat la speranţele de a ai Aniericii. El a elaborat o teo
vedea constituită forţa nucleară. „De
brie, la Tirana, un recital. Cu prilejul deschiderii expozi legătură cu problema nucleară în fapt se părea că S.U.A. nu mai nu rie potrivit căreia prim ii euro
Au participat M işto Treska. ţiei. în oraşul Turku s-a organi cadrul Alianţei atlantice, nu au avut treau nădejdi în F.N.M. ci considerau peni cate au păşit pc pănuntuî
preşedintele Comitetului albanez zat şi un spectacol în care s-au alt rezultai decit să risipească ulti că trebuie doar să mai menţină pla Am ericii au fost etruscii. Etrus-
pentru relaţiile culturale cu străi prezentat un program de muzică mele rămăşiţe de speranţe în crearea nul in stadiul de discuţii din consi cii. afirm ă lingvistul italian, an
nătatea. şi alte persoane oficiale, dc cam eră rom ânească şi filmul unei forte nucleare multilaterale' — derente de politică internă vest-ger- traversat Atlanticul cu aproxim a
scrie săptăminalul britanic „Specta
şefii unor misiuni diplom atice a- rom ânesc „Arta monumentală tor'. După părerea revistei, în fata mană". Acum, după ce au avut loc tiv 10 secole î.c.il. disputând dc
alegerile generale în Republica Fe
vase „aproape tot aşa de bune
opoziţiei generale manifestate im- derală, eşecul planului forţelor nu ca şi Columb". Cattoni Celli sc
cleare multilaterale a arătat limpede bazează pe descoperirea in Italia
că nu este posibilă participarea Ger şi America de sud a unor in
maniei occidentale la controlul si ilK -TU
decizia de folosire a armelor nucle scripţii asem ănătoare. (Etruscii
LIMA are. Vest-germanii trebuie să accep au populat o bună parte a Italici
SCURTE ŞTIRI rului, Belaunde Tcrry, a inau te, laolaltă cu americanii acest lu 2 ani. In acest timp ele fac un antrenament militar foarte serios. de înaintea apariţiei rom anilor).
La 31 octombrie preşedintele Pe
JAPONIA. — Femei japoneze se pot angaja în armată pe timp
Dc menţionat că nu demult,
gurat cea de-a patra expoziţie co
In foto: Recruţi-femei ai armatei japonezo în timpul serviciului mi
mercială inlernatională a Pacifi cru. şi dacă ţin neapărat, să caute litar. in Statele Unite a fost publicată
o altă formulă.
cului. La expoziţie, considerată o hartă, care - după cum afirm ă
MOSCOVA tra-demonstratie" a unui grup de cea mai mare din America Latină, specialişti ai Universităţii Yalc
Agenţia TASS anunţă că intre membri ai Ku-Klux-Klanului. participă peste 2.500 de expozanţi - pare să dem onstreze că şi vi
29 si 30 octombrie, in R S S. Bie La Suffolk, Virginia. doi condu din 33 de ţări. LONDRA kingii au atins ţărmul am erican
lorusă a avut loc o întîlnire între cători ai militanţilor pentru drep BONN în cea mai puternică baza milita nui organism economic comun in înaintea lui Cnlumh.
această regiune, menit sâ contri
conducători ai Portidului Comunist turile civi’e au fost răniţi cu focuri Vorbind la Delmenhorst, Kurt La Asociaţia engleză de spriji ră a lor", este concluzia la care
al Uniunii Sovietice si ai Parti dc armă la scurt timp după ce au Sehmuecker, mimslrul economiei nire a O.N.U. a avut loc dumini a ajuns corespondenlul ziarului buie la coordonarea producţiei in O PUTERNICĂ EXPLOZIE
dului Muncitoresc Unit Polonez. părăsit o adunare a negrilor din al R F. Germane, a cerut „frina- că o adunare consacrată celei de-a „New York Times" la Tokio. Pen dustriale a ţărilor respective. IN ORAŞUL CARTAGENA
Din partea P.C.U.S., la intilnire au localitate. Autorii atacului n-au rea" cheltuielilor bugetare ale 20-a aniversări a Organizaţiei Na tru a demonstra aceasta, ziaristul Tom Mboyo, ministrul planifică (COLUMBIA)
participat; L. I Hrcjncv. K. T. Ma- fost descoperiţi. Germaniei occidentale. El a preco ţiunilor Unite. Cu acest prilej a dă citeva cifre semnificative. El rii economiei si dezvoltării al Ke- După cum s-a mai anunţat, o
zurov. I. V. Andropov si V. N. nizat o reformă financiara dar s-a luat cuvintul ministrul de stal la arată că în Japonia sînt 36.000 nvei, preşedintele conferinţei, pre puternică explozie s-a produs in
Novikov, iar din partea P.M.U.P. KABUL pronunlat împotriva majorării im Forreign Otice, George Thomson. de militari americani si 150 de o- cum şi alţi participanţi au subli
Wladyslau- Gomulka, J. Cyrankie- In capitala Afganistanului s-a pozitelor, spunind că acestea au El s-a pronunţai pentru universali biective militare ce ocupă 75.000 mat în cadrul lucrărilor necesita piaţa centrală a oraşului Carta-
wic.y, Zenon Kliszko si S. Jcdry- deschis cea de-a 18-a sesiune a Bi atins nivelul maxim pe care il tatea Organizaţiei Naţiunilor U- de acri din teritoriul japonez. tea îmbunătăţirii şi sporirii nu gena (Colum bia), ca urmare a u-
chowski. roului regional pentru Asia de mai pot suporta contribuabilii. nile şi pentru restabilirea dreptu mărului şoselelor si căilor ferate nui incendiu ce a izbucnit la un
Conducătorii P.CU.S. si »ti sud-e.st a Organizaţiei Mondiale a rilor legitime ale R.P. Chineze la ANKARA între tarile din această regiune. depozit de explozivi destinaţi
P.M.U.P. au făcut un schimb de Sănătăţii. La sesiune participă re CANTON O.N.U. In urma recensămîntului, recent RIO DE JANE1RO jocurilor de artificii cu prilejul
p.'ireri despre relaţiile dintre cele prezentanţi aî Birmaniei, Ceylonu La invitaţia Ministerului Apă efectuai, s-a stabilit ca Turcia are Francisco Lajc, colaborator a- festivităţilor prevăzute dc aniver
două partide si state, despre si lui, Indiei, Indoneziei, Mongoliei, rării Natiomile al R.P. Chineze, la CAIRO o populaţie de 31.391.207 de locui propial al fostului deputat Fran sarea zilei independentei naţiona
tuaţia internaţională si probleme Nepalului, Tailandci, Alganislanu- Canion a sosit o delegaţie mili Reprezentanta din Cairo a Fron tori. In ultimii cinci ani populaţia cisco Juliao. lider al Ligii ţărani
actuale ale mişcării comuniste si lui şi ai O.N.U. tară a Republicii Arabe Siria, con tului naţional de eliberare din lor din Brazilia, s-a refugiat la le. la 11 n oiem brie. Potrivit ulti
munciloresti mondiale. Lucrările sesiunii vor dura pină dusă de general de brigadă Aii Arabia de sud a dat publicităţii un acestei ţări a crescut cu peste 3,5 Ambasada Mexicului din Brazilia. m elor date. în această catastrofă
la 6 noiembrie. milioane locuitori. şi-au pierdut viata 58 de persoa
Ibrahim. care va face o vizită în comunicat in care se arată că în El urma să compară în fata Tribu
NEW YORK R.P, Chineză. regiunea AI-Abdali a fost doboril nalului militar d:n Juir de Foro ne. iar numărul răniţilor sc ridică
NICOSIA un avion de desant al trupelor de LUSAKA (statul Minas Gerais) acuzat că la peste 200. Forţa exploziei a
Aproape 1.000 do cet»'i|oni dc Potrivit Agenţiei France Presse, BERLIN ocupaţie britanice. Un număr de In capilala Zainbici se desfăşoa a iniţiat o grevă a muncitorilor a- fost atît de m ate incit zidurile
culoare au participat Ia Natchez. în Cipru au fost înregistrate du Abdulah al-Asnag, preşedintele 50 de soldaţi si ofiţeri aflaţi la gricoli. Aresiat după evenimentele
Mississippi, la un marş organizat minică noi ciocniri intre ciprioţii Partidului Socialist Popular din bordul avionului au fost ucişi. ră de citeva zile o reuniune a ex din aprilie 1964, care au dus la mai multor blocuri de locuinţe
în semn de protest împotriva se- — turci si membrii Gărzii Naţio Aden, care va face o vizită de perţilor din 12 ţări din Africa cen înh'ilu rarea preşedintelui Goulari, s-au prăbuşit îngrontnd nume
I Natchez s-a desfăşurat şi o „con- prioţi — turci au fost răniţi. sit la Berlin. .S.U.A. au transformat Japonia nării posibilităţilor constituirii u- gat. Guvernul colum bian a decretat
I gregatiei rasiale. Concomitent la nale. In cursul incidentelor doi ci cinci zile în R.D. Germană, a so NEW YORK trală şi de est, consacrată exami Laje a lost deţinui timp îndelun- roase persoane sub dârîmături
doliu naţional timp de o săptă-
| mină.
Redacţia $t administraţia ziarului str, Dr. Petru Groza nr, 25, telefon 15 88, 12 75, 15 85, 12 11, Taxa plătită în numerar oonlorm aprobării Direcţie] Generale P.T.TJL — nr. 283.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul, Inlrcprinderea poligrafică Huncdoara-Deva 40.065 |